Acţiune în constatare. Sentința nr. 28/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 28/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 28-10-2015 în dosarul nr. 12288/2015
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din 28 Octombrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: I. R. E.
GREFIER: J. V. G.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamanți O. R. – G. și O. L., în contradictoriu cu pârâtele . SA și O. F. SOLUTION BV, având ca obiect acțiune în constatare - constatare nulitate absolută clauze contractuale; restituire sumă.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc reclamanți și reprezentanții legali ai pârâtelor persoane juridice.
Procedură legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că, pentru acest termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra excepției au avut loc în ședința publică din 21.10.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când din lipsă de timp pentru a delibera, s-a amânat pronunțarea pentru data de 28.10.2015, când,
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași, la data de 10 iunie 2015, sub nr._, reclamanții O. R.-G. și O. L. au solicitat în contradictoriu cu pârâtele S.C. O. B. ROMÂNIA S:A., O. B. UNGARIA și O. F. SOLUTION BV, constatarea caracterului abuziv al clauzei prevăzută la punctul 10.2 din contractul de credit ipotecar nr. C 2202/1000/779/18.06.2008, repunerea părților în situația anterioară, prin obligarea pârâtei la plata sumei de 57.190,67 lei reprezentând suma de bani achitată de către reclamanți în temeiul acestei clauze și rezultată din creșterea cursului valutar, raportat la cursul stabilit de BNR de la data scadenței fiecărei rate față de cursul valutar stabilit de BNR la data acordării creditului și la plata sumelor ce vor fi achitate pe parcursul judecății, precum și la plata dobânzilor legale aferente acestor sume, încetarea contractului de credit începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești și rambursarea sumei rămase de restituit din împrumut, în echivalentul în RON, calculată la cursul stabilit de BNR de la data încheierii contractului de credit, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanții au arătat că, la data de 18.06.2008 a încheiat cu pârâta S.C. O. B. România S.A. contractul de credit ipotecar pentru persoane fizice nr. C_, prin care au împrumutat un credit ipotecar în valoare de 117.261 CHF, cu o perioadă de rambursare de 360 luni și dobândă variabilă de 6,49% pe an.
La punctul 10.2 din contract a fost inserată clauza potrivit căreia “rambursarea ratelor lunare se va efectua de către Client în conturile curente ale Împrumutatului deschise la Bancă în aceeași monedă în care a fost acordat creditul. Clientul poate opta și pentru depunerea sumelor datorate în orice altă monedă pentru care Împrumutatul are deschis un cont curent, Banca având dreptul să realizeze conversia valutară începând cu ora 00 a datei scadenței lunare, folosind cursurile de schimb valutar practicate de Bancă la acea dată, cu respectarea normelor legale în vigoare. Banca are dreptul la libera alegere a ordinii în care va utiliza disponibilitățile din conturile deschise în diferite valute, iar utilizarea disponibilităților respective se va face până la limita rambursării integrale a sumelor datorate”.
Reclamanții au susținut faptul că pârâta S.C. O. B. ROMÂNIA S:A. și-a încălcat obligația de informare corectă și completă a consumatorului, prin faptul că, deși deținea toate informațiile, nu a explicat reclamanților care sunt riscurile contractării unui împrumut pe termen lung în CHF, nu le-a explicat care este mecanismul prin care se stabilește cotația CHF față de RON, nu le-a adus la cunoștință că există posibilitatea înregistrării unei creșteri substanțiale a cuantumului ratelor lunar în echivalent lei pe parcursul derulării convenției, că vor fi costuri suplimentare și datorită faptului că achiziționarea valutei CHF de la bancă sau de la casele de schimb se va face la un curs mult mai mare decât cel stabilit de BNR și că francul elvețian poate înregistra fluctuații foarte mari în situației unei crize financiare internaționale.
Totodată, reclamanții au învederat instanței faptul că pârâta nu și-a îndeplinit obligația de a nu crea un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților contractuale, în defavoarea consumatorului, motivat de faptul că potrivit convenției de creditare, rambursarea creditului se face în CHF, indiferent de fluctuațiile pe care le înregistrează această monedă, fără nici un plafon maximal, astfel încât în timp ce întregul risc privind creșterea cursului valutar este transferat în sarcina reclamanților, tot profitul realizat este încasat de bancă.
Au mai arătat reclamanții faptul că, la încheierea contractului de credit, au fost lipsiți de orice posibilitate de negociere a clauzei privind rambursarea creditului în CHF, această prevedere contractuală fiind prestabilită de bancă.
De asemenea, ca efect al constatării nulității absolute a clauzei de la pct. 10.2 din contractul de credit ipotecar pentru persoane fizice nr. C_, reclamanții au solicitat repunerea părților în situația anterioară, prin obligarea pârâtei la restituirea sumelor achitate de către reclamanți și rezultate din creșterea de curs valutar, în cuantum de 57.190,67 lei și la plata sumelor ce vor fi achitate pe parcursul judecății, precum și la plata dobânzilor legale aferente acestor sume
Invocând caracterul esențial al clauzei de la pct. 10.2 din contractul de credit, prin faptul că, în lipsa acesteia convenția nu mai poate continua, iar reclamanții nu mai doresc continuarea raporturilor contractuale cu pârâta, aceștia au solicitat instanței să dispună încetarea contractului începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și rambursarea creditului nerestituit în echivalent RON la cursul stabilit de BNR la data acordării creditului.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 193/2000, Norma BNR nr. 17/2003, Directiva CEE nr. 13/93 și jurisprudența CJUE.
În dovedirea acțiunii, reclamanții au depus la dosarul cauzei, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, contract de credit ipotecar pentru persoane fizice nr. C_ din data de 18.06.2008 (filele 21-35), scadențar credit (filele 36-59, 65-69), invitație la conciliere adresată de către reclamanți pârâtei S.C. O. B. ROMÂNIA S.A. (filele 60-61), răspuns S.C. O. B. ROMÂNIA S.A (filele 62-64), notificare adresată reclamantului O. R.-G. (fila 70), extras de cont (filele 71-113).
Cererea este scutită taxă judiciară de timbru, conform prevederilor art. 29 alin. (1) lit. f) din O.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Deși legal citate, pârâtele nu au depus întâmpinare, dar prin notele scrise depuse la dosarul cauzei la data de 24.08.2015, pârâta S.C. O. B. ROMÂNIA S.A. și-a exprimat poziția procesuală, solicitând instanței respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
În esență, pârâta a arătat faptul că prevederea contractuală de la punctul 10.2 nu este abuzivă, ci constituie o aplicație a principiului legal al nominalismului monetar, precum și faptul că și-a respectat obligația de informare a reclamanților asupra riscului de valorizare a CHF pe care reclamanții și l-au asumat, semnând contractul de credit.
În ședința de judecată din data de 21.10.2015, reclamanții, prin avocat, au invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Iași, motivat de faptul că prezenta cerere are ca obiect o valoare de depășește cuantumul de 200.000 lei prevăzut în art. 94 alin. (1) lit. k) Cod procedură civilă.
Analizând cu prioritate excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Iași, invocată de reclamanți, prin apărător, astfel cum prevede art. 248 Cod procedură civilă, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 94 alin. (1) lit. k) Cod procedură civilă, „judecătoriile judecă în primă instanță orice alte cereri evaluabile în bani, în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști”.
Art. 101 alin. (1) Cod procedură civilă prevede că, “în cererile privitoare la executarea unui contract ori a altui act juridic, pentru stabilirea competenței instanței se va ține seama de valoarea obiectului acestuia sau, după caz, de aceea a părții din obiectul dedus judecății”, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol “aceeași valoarea va fi avută în vedere și în cererile privind constatarea nulității absolute, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea actului juridic, chiar dacă nu se solicită și repunerea părților în situația anterioară”.
În cauza de față, instanța constată că între reclamanți și pârâta S.C. O. ROMÂNIA S.A. – prin sucursala/agenția AG T. V. – Iași, a fost încheiat la data de 18.06.2008 contractul de credit ipotecar nr. C_, prin care pârâta s-a obligat să acorde reclamanților un împrumut ipotecar, în sumă de 117.261 CHF, pe o durată de 360 de luni, iar reclamanții s-au obligat să ramburseze creditul în rate lunare egale, la data scadențelor luare, astfel cum rezultă din clauzele convenției (filele 21-35).
Fața de prevederile legale mai sus invocate, având în vedere faptul că valoarea contractului de credit ipotecar ce face obiectul prezentei cauze, respectiv suma de_ CHF, contravaloarea a 499.109,72 lei (calculate la cursul valutar B.N.R. din data de 10.06.2015, data introducerii acțiunii, 1 CHF echivalentul a 4.2564 RON), depășește suma de 200.000 lei, în temeiul art. 94 alin. (1) lit. k) Cod procedură civilă coroborat cu art. 101 alin. (1) și (2) Cod procedură civilă, instanța constată că Tribunalul Iași este competent să soluționeze litigiul dedus judecății.
Potrivit art. 123 alin. (1) Cod procedură civilă, “cererile accesorii, adiționale precum și cele incidentale se judecă de instanța competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competența materială sau teritorială a altei instanțe judecătorești, cu excepția cazurilor prevăzute la art 120.”
Pe cale de consecință, având în vedere caracterul accesoriu al capetelor de cerere privind obligarea pârâtelor la plata sumei de 57.190,67 lei reprezentând suma de bani achitată de către reclamanți în temeiul clauzei de la punctul 10.2 din contractul de credit, încetarea contractului de credit începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești și rambursarea sumei rămase de restituit din împrumut, în echivalentul în RON, calculată la cursul stabilit de BNR de la data încheierii contractului de credit, competența în judecarea acestora aparține Tribunalului Iași, ca instanța competentă să soluționeze capătul principal de cerere.
Față de aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 132 Cod procedură civilă, instanța va admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Iași, invocată de către reclamanți, prin apărător, și urmează să își decline competența de soluționare a prezentei cauze în favoarea Tribunalului Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Iași, invocată de reclamanți.
Declină in favoarea Tribunalului Iași competența de soluționare a cererii formulată de reclamanții O. R. G. și O. L., cu domiciliul procedural ales la Cabinet Avocat F. A. C., cu sediul profesional in Iași, .. 1, jud. Iași in contradictoriu cu pârâtele . SA, O. B. UNGARIA și O. F. SOLUTION BV.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 octombrie 2015.
PREȘEDINTE,
I. R. E.
GREFIER,
J. V. G.
Red. și tehnored.: I.E.R. – 12.11.2015
| ← Actiune in raspundere contractuala. Hotărâre din 27-10-2015,... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... → |
|---|
