Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 30-09-2015 în dosarul nr. 10814/2015
Dosar nr._ Cod operator: 3171
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr._/2015
Ședința publică de la 30 Septembrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE E. L. A.
Grefier S. M. M.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta S.C. C.E.T. IAȘI SA în contradictoriu cu pârâții P. I., P. M., având ca obiect acțiune în răspundere contractuală.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 21 septembrie 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta sentință civilă, când, instanța a reținut cauza în pronunțare și când, din lipsă de timp pentru a delibera, s-a amânat pronunțarea pentru data de 30 septembrie 2015, când,
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași sub numărul_ din 02.02.2015, reclamanta .. IAȘI S.A. a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâților P. I., P. M. la plata sumei de 222,17 lei cu titlu de penalități de întârziere aferente perioadei 06._ și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat, în esență, că în baza relațiilor contractuale stabilite cu pârâții, a furnizat energie termică pentru încălzire și apă caldă menajeră, pentru care a emis facturi fiscale care nu au fost achitate de pârâți la termenul de scadență stabilit; reclamanta a mai arătat că pentru neachitarea la termen a sumelor datorate, a calculat penalități de întârziere.
Reclamanta a mai arătat că deși a încercat stingerea diferendului pe cale amiabilă, pârâții nu au dat curs invitației.
În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe prevederile art.194 Cod procedură civilă, art.1169, art. 1270, art.1516 alin.1 Cod civil, Legea nr.325/2006, Ordinul ANRSC nr.483/2008.
În dovedirea susținerilor formulate prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, sens în care a depus în copie certificată sentința civilă nr.461/2014 pronunțată de Tribunalul Iași în dosar nr._ filele 6-7, somație filele 8-9, carte identitate pârâtă fila 10, proces verbal de conciliere directă din 17.07.2012 fila 11, convenție de facturare individuală a consumurilor de energie termică nr.5540/01.03.2011 filele 12-14, convenție de facturare individuală a consumurilor de energie termică nr.1409/22.10.2004 filele 15-19, componență sold clienți la 18.12.2014 filele 20-23, facturi fiscale de agent termic aferente perioadei 08.2011, 10.2011 filele 24-25, facturi fiscale cu titlu de penalități aferent perioadei 06._ filele 26-38.
Cererea de chemare în judecată este scutită de plata taxei judiciare de timbru în acord cu prevederile art.77 din Legea 85/2006.
În temeiul dispozițiilor art. 411 alin.1, pct.2 Cod procedură civilă, reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În cauză, s-a realizat regularizarea acțiunii în acord cu prevederile art.200 Cod procedură civilă în care reclamanta a indicat componența sumei ce a făcut obiectul procesului verbal de conciliere directă din 17.07.2012 (penalități de întârziere aferente perioadei 11._); atașând centralizator calcul penalități filele 48-50.
Pârâții, legal citați, nu au formulat întâmpinare și nu s-au prezentat în fața instanței pentru a se apăra contra susținerilor și apărărilor reclamantei.
Prin serviciul registratură de la data de 13.05.2015, ca urmare a solicitărilor instanței, reclamanta a depus la dosarul cauzei facturi fiscale de agent termic aferente perioadei 04._ filele 67-87.
La termenul din 15.06.2015, instanța a pus în discuția părților excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru debitele pentru care termenul de prescripție de 3 ani s-a împlinit anterior formulării acțiunii și a încuviințat pentru ambele părți, apreciindu-le legale, concludente, pertinente și utile soluționării cauzei, proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei.
Prin serviciul registratură de la data de 28.08.2015, ca urmare a solicitărilor instanței, reclamanta a depus la dosarul cauzei componență sold clienți la 16.07.2012 fila 95.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, numita . calitate de furnizor, și pârâții P. I., P. M., în calitate de consumator, au încheiat convenție de facturare individuală a consumurilor de energie termică nr.5540/01.03.2011 filele 12-14, convenție de facturare individuală a consumurilor de energie termică nr.1409/22.10.2004 filele 15-19, având ca obiect repartizarea/facturarea cotei-părți din consumul total de energie termică înregistrat de grupul de măsurare/contoare de la branșamentul termic comun al imobilului de tip condominiu, precum și reglementarea raporturilor dintre furnizor și consumatorul individual privind furnizarea, condițiile de consum și plata energiei termice.
În schimbul serviciilor prestate, pârâții și-au asumat obligația de a achita integral și la termen facturile emise de furnizor, inclusiv eventualele debite restante recunoscute de acesta, potrivit anexei D, astfel cum rezultă din art.7.1 din convenții, în termen de 15 zile calendaristice de la data emiterii facturilor, astfel cum rezultă din art.14 din convenții.
Potrivit art.20.1 din convenții, neplata facturii în teren de 30 de zile calendaristice de la data scadenței, atrage după sine calcularea de penalități de întârziere începând cu prima zi după data scadenței și până la data achitării, egale cu nivelul majorării datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare.
Conform art.18 alin 1 din Ordinul ANRSC 483/2008, termenul de plată al facturilor este de 15 zile lucrătoare de la data emiterii facturii.
Potrivit art.42 alin.10 din Legea nr.51/2006, neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage penalități de întârziere începând cu prima zi după data scadenței, penalități egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare.
La data de 17.04.2012, reclamanta a intrat sub incidența Legii privind procedura insolvenței, fiind numit în calitate de lichidator administratorul judiciar Management Reorganizare Lichidare Iași SPRL, astfel cum rezultă din sentința civilă nr.461/2014 pronunțată de Tribunalul Iași în dosar nr._ filele 6-7, somație filele 8-9.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru debitele pentru care termenul de prescripție de 3 ani s-a împlinit anterior formulării acțiunii, excepție invocată de instanță din oficiu la termenul din 15.06.2015, excepție de fond, absolută și peremptorie, instanța urmează a se pronunța asupra acesteia cu prioritate în acord cu prevederile art.248 Cod procedură civilă, pe care o va constata ca inoperantă pentru considerentele ce vor fi arătate mai jos.
În fapt, în temeiul convențiilor au fost emise facturile fiscale cu titlu de debit restant aferente perioadei 03._; la suma neachitată de către pârâți aferente perioadei 03._, au fost calculate penalități de întârziere aferente perioadei 06._, astfel cum rezultă din componență sold clienți la 18.12.2014 filele 20-23, facturi fiscale de agent termic aferente perioadei 04._ filele 24-25, filele 67-87, facturi fiscale cu titlu de penalități aferent perioadei 06._ filele 26-38.
La data de 02.02.2015 a fost formulată acțiunea ce face obiectul prezentului dosar, iar la data de 17.07.2012, părțile au încheiat procesul verbal de conciliere directă din 17.07.2012 fila 11 pentru suma de 522,17 lei cu titlu de penalități de întârziere aferente perioadei 11._, astfel cum rezultă din proces verbal de conciliere directă din 17.07.2012 fila 11, componență sold clienți la 18.12.2014 filele 20-23, componență sold clienți la 16.07.2012 fila 95.
În ceea ce privește legea aplicabilă prezentului litigiu, văzând dispozițiile art.6 din Noul Cod Civil, potrivit cărora actele juridice încheiate sau produse înainte de . legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele în vigoare la data încheierii sau după caz producerii lor, legea aplicabilă în cauza de față, având în vedere data încheierii convențiilor de furnizare a serviciilor, este dată de dispozițiile vechiului cod civil 1864.
Potrivit art.6 alin.4 din Noul cod civil, prescripțiile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi, sunt în întregime suspuse dispozițiilor legale care le-au instituit, litigiul fiind supus prevederilor Decretului nr.167/1958 prin raportare la data la care au început să curgă termenele de prescripție ale debitelor solicitate pe calea acțiunii de față.
Potrivit art.1 din Decretul privitor la prescripția extinctivă nr.167/1958, dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege. Odată cu stingerea dreptului la acțiune privind un drept principal se stinge și dreptul la acțiune privind drepturile accesorii; termenul de prescripție fiind unul de 3 ani în acord cu prevederile art.3 alin.1 din Decretul nr.167/1958.
Potrivit art.7 din Decretul nr.167/1958, prescripția începe sa curgă de la data când se naște dreptul la acțiune sau dreptul de a cere executarea silită, legea făcând distincție între prescripția dreptului material la acțiune, ceea ce înseamnă existența posibilității de a apela la forța coercitivă a statului într-un anumit termen pentru a-l obliga pe debitorul obligației la o anumită prestație, și prescripția dreptului de a solicita executarea silită, ceea ce înseamnă existența unui termen defipt de lege în care creditorul obligației poate solicită punerea în executare a unui titlu executoriu în contra debitorului.
Potrivit art.16 alin.1 lit.b din Decretul nr.167/1958, prescripția se întrerupe prin introducerea unei cereri de chemare în judecata ori de arbitrare, chiar dacă cererea a fost introdusă la o instanță judecătorească, ori la un organ de arbitraj, necompetent, iar potrivit art. 16 alin.1 lit.c din Decretul nr.167/1958, printr-un act începător de executare.
În privința penalităților de întârziere, se observă că acestea curg zi cu zi, începând cu data scadenței debitului principal, stingându-se fiecare prin prescripții separate de cea a debitului principal, după 3 ani de la data nașterii lor, cel mai târziu la data prescrierii dreptului la acțiune privind debitul principal (art.1 al.2, art.3, art.12 din Decretul 167/1958). De asemenea, plata debitului principal în cursul termenul de 3 ani valorează recunoaștere și determină întreruperea prescripției și curgerea unui nou termen de prescripție în privința penalităților.
Față de data scadenței fiecărui debit principal, a plăților efectuate, a debitelor ce au făcut obiectul procesului verbal de conciliere directă din 17.07.2012 și a modalității de imputare a plăților efectuate, instanța observă că scadența facturilor fiscale de agent termic aferente perioadei 03._ se înscrie în termenul general de prescripție de 3 ani anterior introducerii acțiunii aplicabil în prezenta cauză prin încheierea procesului verbal de conciliere directă din 17.07.2012, care a fost de natură să întrerupă termenul de prescripție de 3 ani, nefiind prescrise debitele ce fac obiectul facturilor fiscale aferente perioadei 03._ și care au stat la baza calcului de penalități aferente perioadei 06._.
Față de data introducerii acțiunii, față de data încheierii procesului verbal din 17.07.2012 și data scadenței debitelor principale, penalitățile facturate pentru debitele acumulate în perioada 03._, puteau fi solicitate fiecare în parte într-un termen de 3 ani de la data nașterii lor, cel mai târziu în 3 ani de la data scadenței debitului principal aferent (stingându-se automat odată cu stingerea debitului principal), sub sancțiunea stingerii dreptului material la acțiune. Or, reținând că scadența facturilor fiscale de agent termic aferente perioadei 03._ și care au stat la baza calculului penalităților aferente perioadei 06._, se înscrie în termenul general de prescripție de 3 ani anterior introducerii acțiunii aplicabil în prezenta cauză și anterior încheierii procesului verbal de conciliere directă din 17.07.2012, instanța conchide că nici penalitățile calculate asupra acestor facturi, penalități aferente perioadei 06._, nu apar ca fiind prescrise.
Pe fondul cauzei, în drept, sunt incidente prevederile art. 969 Cod civil potrivit cărora convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, precum și ale art. 1073 Cod civil conform cărora creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației.
Instanța reține că în speță sunt incidente și prevederile art. 1169 din vechiul Cod civil, care dispun că cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească, astfel că reclamantul care pretinde executarea unei obligații trebuie să facă dovada existenței obligației și a temeiului juridic al acesteia, iar pârâtul care pretinde că a executat obligația asumată trebuie să facă dovada acestei executări prin mijloacele de probă admise de lege.
Potrivit art. 663 Cod procedură civilă, creanța este certă când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu. Creanța este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui. Creanța este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.
În speță, față de regulile răspunderii civile contractuale, instanța reține că reclamanta . a făcut dovada existenței unei obligații certe, lichide și scadente prin contractele depus la dosar și prin facturi fiscale de agent termic aferente perioadei 04._ filele 24-25, filele 67-87, facturi fiscale cu titlu de penalități aferent perioadei 06._ filele 26-38, iar pârâții nu au făcut dovada executării acestei creanțe.
Față de prevederile art. 20.1 din convenții, instanța reține că neplata facturilor în termen de 30 zile calendaristice de la data scadenței obligațiilor, atrage după sine calcularea de penalități pentru fiecare zi de întârziere începând cu prima zi după data scadenței și până la data achitării ei inclusiv, egale cu nivelul majorării datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, în acord cu prevederile art.42 alin.10 din Legea nr.51/2006.
Interpretând această clauză contractuală, instanța constată că părțile au procedat la momentul încheierii contractelor la o evaluare convențională anticipată a prejudiciului ce ar putea fi înregistrat de creditor în cazul neexecutării la timp a obligației de plată a contravalorii serviciilor prestate, inserându-se astfel o clauză penală în accepțiunea art. 1066 Codul civil.
Prin urmare, având în vedere caracterul accesoriu precum și semnificația clauzei penale instanța apreciază că aceasta este datorată atunci când sunt întrunite toate condițiile acordării de despăgubiri, respectiv condițiile angajării răspunderii civile contractuale constând în vina debitorului, existența unui prejudiciu și punerea în întârziere a debitorului.
Instanța reține în plus că în speță sunt incidente dispozițiile art. 1079 alin. 2 din Codul civil, pârâții fiind de drept în întârziere întrucât au contractat expres că neplata facturilor în termen de 30 zile calendaristice de la data scadenței obligațiilor, atrage după sine calcularea de penalități pentru fiecare zi de întârziere începând cu prima zi după data scadenței și până la data achitării ei inclusiv, egale cu nivelul majorării datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare.
Prin cuantificarea valorii penalităților de întârziere, instanța constată că suma rezultată ca urmare a aplicării procentului de penalizare în raport de debitele facturate și zilele de întârziere rezultate este de 222,17 lei aferente perioadei 06._, calculate asupra debitelor reprezentând contravaloare energie termică facturată în perioada 03.2009 – 06.2011.
Pentru motivele de drept și de fapt expuse, având în vedere că pârâții au achitat cu întârziere debitele restante cu titlu de agent termic aferente perioadei 03.2009 – 06.2011, văzând soluția ce se va da asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune, instanța urmează a admite cererea privind acordarea penalităților de întârziere și a-i obliga pe pârâți la plata către reclamantă a sumei de 222,17 lei reprezentând penalități de întârziere aferente perioadei 06._, calculate asupra debitelor reprezentând contravaloare energie termică facturată în perioada 03.2009 – 06.2011.
În ceea ce privește modalitatea de obligare a pârâților, aceștia urmează a fi obligați în solidar la plata creanței către reclamantă în condițiile în care natura raporturilor dintre aceștia, trebuie să se răsfrângă asupra tuturor obligațiilor acestora.
În temeiul art. 453 Cod procedură civilă, în ceea ce privește cererea reclamantei de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată, apare ca neîntemeiată și urmează a fi respinsă ca atare în condițiile în care deși sarcina probei îi revenea în acord cu prevederile art.249 Cod procedură civilă nu a înțeles să producă nicio probă în acest sens.
În temeiul art. 451 și urm. Cod procedură civilă, instanța urmează a lua act că pârâții nu au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
1. Constată inoperantă excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru debitele pentru care termenul de prescripție de 3 ani s-a împlinit anterior introducerii acțiunii, excepție invocată de instanță din oficiu.
2.Admite acțiunea având ca obiect pretenții formulată reclamanta . J_, CUI_, cu sediul în Iași, calea Chișinăului, nr.25, județul Iași, prin lichidator judiciar Management Reorganizare Lichidare Iași SPRL cu sediul în Iași, ., județul Iași în contradictoriu cu pârâții P. I., P. M. ambii cu domiciliul în Iași, ., ..1, ..
Obligă pe pârâți să plătească în solidar reclamantei suma de 222,17 lei reprezentând penalități de întârziere aferente perioadei 06._.
Respinge ca neîntemeiată cererea reclamantei de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Ia act că pârâții nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30.09.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. E. L. M. S. M.
Red.Tehnored.
E.L.A.- 22.10.2015-5 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2015/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2015/2015.... → |
|---|
