Pretenţii. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 07-10-2015 în dosarul nr. 11173/2015
Dosar nr._
Cod operator: 3171
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința Civilă Nr._/2015
Ședința publică de la 07 Octombrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: T. G.
Grefier: N. S.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamant S.C. "S." S.A. în contradictoriu cu pârât I. Nușa, având ca obiect pretenții .
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 09.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta și când instanța a amânat pronunțarea pentru 23.09.2015, ulterior pentru astăzi 07.10.2015, când, deliberând, a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată, pe rolul Judecătoriei Iași la data de 26.03.2015, sub nr._ reclamantul S.C. S. S.A. a chemat în judecată pârâtul I. NUȘA, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să oblige pârâtul la plata debitului în valoare de 304, 73 lei cu titlu de preț și a sumei de 62, 44 lei cu titlu de penalități de întârziere. De asemenea a solicitat și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâtul contractul de prestări servicii nr._/06.03.2012, având ca obiect, potrivit art. 1 din contract, colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor. Întrucât pârâtul nu a înțeles să achite contravaloarea serviciilor prestate, s-a acumulat un debit de 304, 73 lei cu titlu de preț reprezentând contravaloarea facturilor de salubritate emise pe perioada 03.2013 – 12.2014.
De asemenea, reclamanta arată că, în temeiul art. 8.4 din contractul încheiat, la debit au fost calculate penalități în cuantum de 62, 44 lei. Totodată, reclamanta a învederat instanței că a încercat soluționarea amiabilă a litigiului.
În drept acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1025 și urm. Cod proc. civilăă, solicitându-se totodată judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului legal al reclamantei.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 20 lei.
În dovedirea susținerilor sale, reclamanta a depus la dosarul cauzei înscrisuri.
Pârâtul, legal citat, nu a depus întâmpinare și nici nu s-a prezentat în fața instanței pentru a formula oral apărările sale.
Analizând cererea de chemare în judecată prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:
În fapt, reclamanta S.C. S. S.A. a încheiat cu pârâtul contractul de prestări servicii nr._/06.03.2012, prin care reclamanta se obliga la colectarea, transportarea și depozitarea deșeurilor menajere.
În temeiul acestui act juridic, pârâtul s-a obligat, conform art. 6.2 din contract, să achite contravaloarea serviciilor executate de prestator, în termenele legale, plata contravalorii serviciilor făcându-se pe baza facturilor emise de prestator sub formă de numerar.
De asemenea, părțile au convenit că, neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței, atrage majorări de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare (art. 8. 4 din contract).
În raport de data încheierii contractului, raporturile juridice dintre părți sunt guvernate de Noul Cod Civil.
Potrivit art. 1270 C. civ., contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante.
Din punct de vedere al repartizării sarcinii probei între creditor și debitor, creditorul care pretinde executarea unei obligații trebuie să dovedească existența ei.
În cazul obligațiilor de a da sau de a face, în situația în care creditorul face dovada existenței creanței, neexecutarea obligației corelative a debitorului se prezumă cât timp acesta din urmă nu dovedește executarea.
În prezenta cauză instanța apreciază că reclamanta a dovedit existența creanței pe care o deține împotriva pârâtului prin depunerea la dosarul cauzei a contractului de prestări servicii salubritate nr._/06.03.2012 și a facturilor emise în temeiul acestuia.
Pârâtul avea posibilitatea contestării facturilor emise de reclamantă în termen de 10 zile de la primire, în caz contrar factura considerându-se acceptată (art. 5 pct. 7 din contract).
În cauză pârâtul nu a contestat facturile emise în termenul prevăzut în contract, astfel încât facturile au fost acceptate tacit la plată de către acesta.
Pârâtul, legal citat, nu s-a prezentat în instanță pentru a-și preciza poziția procesuală și nici nu a făcut dovada stingerii obligațiilor pe care le are față de reclamantă.
Potrivit principiului menționat mai sus, cât timp pârâtul nu a făcut dovada îndeplinirii obligației corelative de plată a prețului, se prezumă neexecutarea acesteia și prin urmare pretențiile reclamantei sunt întemeiate, motiv pentru care instanța urmează să le admită și să admită în consecință acțiunea.
De asemenea, din convenția părților reiese acordul acestora în privința aplicării penalităților de întârziere în caz de neplată la termen a facturilor (art. 8 pct. 4 din contract), acord valabil, în condițiile art. 1538 și urm. C. civ., ca modalitate de evaluare anticipată a prejudiciului părții în caz de neexecutare sau executare cu întârziere sau necorespunzătoare a obligațiilor de către cealaltă parte. Această sumă reprezintă prejudiciul suferit de reclamantă ca urmare a neexecutării la termen a obligației pârâtului de a plăti anumite sume de bani, prejudiciu pe care însăși legiuitorul civil l-a catalogat ca intrinsec acestui tip de obligații (art.1535 C.civ.). Reținând că pârâtul nu și-a îndeplinit obligațiile la termenele stipulate în facturi, văzând și dispozițiile art. 1530 C.civ., instanța constată întemeiate pretențiile reclamantei cu privire la suma de 62, 44, sumă în mod corect calculată de către reclamantă, astfel cum a rezultat din verificarea tabelului de calcul al penalităților (fila 8), motiv pentru care va obliga pârâtul să achite reclamantei această sumă cu titlu de penalități întârziere.
În consecință, fața de cele arătate, instanța apreciază că în cauză sunt întrunite condițiile răspunderii contractuale și ținând cont și de prevederile art. 1516 din Codul „creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exacta și la a obligației, instanța va admite cererea reclamantului.
Conform prevederilor art. 453 C. proc. civ., partea care a căzut în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. Reclamanta a dovedit efectuarea cheltuielilor de judecată, depunând în acest sens la dosarul cauzei chitanța în valoare de 20 lei. Față de soluția pronunțată și având în vedere dispozițiile mai sus-menționate, reținând culpa procesuală a pârâtului, instanța îl va obliga la plata către reclamantă a sumei de 20 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamantul ..U.I RO14816433, cu sediul în Iași, . în contradictoriu cu pârâtul I. NUȘA, C.N.P._, cu domiciliul în Iași, ., ..
Obligă pârâtul să achite reclamantei suma de 304, 73 lei cu titlu de preț și suma de 62, 44 lei cu titlu de penalități de întârziere.
Admite cererea de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Obligă pârâtul să achite reclamantei suma de 20 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel va fi depusă la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică, azi, 07.10.2015.
Președinte, Grefier,
T. G. N. S.
Red./Tehnored.G.T./15.10.2015
| ← Pretenţii. Hotărâre din 28-09-2015, Judecătoria IAŞI | Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 2015/2015.... → |
|---|
