Plângere contravenţională. Sentința nr. 91/2013. Judecătoria LIPOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 91/2013 pronunțată de Judecătoria LIPOVA la data de 31-01-2013 în dosarul nr. 1583/250/2012
ROMÂNIA Operator 2799
JUDECĂTORIA L.
DOSAR NR_
SENTINȚA CIVILĂ NR. 91
Ședința publică din 31 ianuarie 2013
Președinte: E. P.
Grefier: A. P.
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de petenta G. D.- M. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului A., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă petenta G. D.-M. asistată de avocat I. B. din Baroul A. și se constată lipsa celeilalte părții.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cererea este scutită de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care se pune în discuție excepția de nelegalitate a procesului verbal.
Reprezentantul petentei suține că fapta contravențională nu a fost descrisă potrivit locului săvârșirii contravenției, astfel că în lipsa menționării acestui aspect, nu se poate stabili competența instanței și a agentului constatator.
Instanța, văzând că nu mai sunt cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de propus, constată încheiată faza probatorie și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul petentei, solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Constată că prin cererea formulată, înregistrată la data de 23 noiembrie 2012, petenta G. D.-M. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului A. a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 11.11.2012, solicitând admiterea plângerii și în principal anularea procesului verbal și implicit exonerarea de orice răspundere contravențională, iar în subsidiar, înlocuirea sancțiunea amenzii contravenționale și cea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce, cu sancțiunea avertismentului.
Cu cheltuieli de judecată doar în caz de opunere.
În motivarea plângerii petenta învederează instanței că susținerile agenților constatatori ai Inspectoratul de Poliție al Județului A. nu sunt reale. Petenta neagă în totalitate cele consemnate în procesul verbal de contravenție, susține că nu a săvârșit faptele prevăzute în dispozițiile art. 120 alin. 1 lit. e și i din HG nr. 1391/2006, și anume că ar fi efectuat o depășire neregulamentară.
Susține că nu poate fi obligată, în mod legal cel puțin, să dovededească un fapt negativ și anume că de fapt nu a efectuat o depășire neregulamentară.
Consideră procesul verbal de contravenție, prin sine însuși, privit singular și necoroborat cu un alt mijloc de probă ( martori, plănșe fotografice, înregistrări audio-video ) ca nefiind apt pentru a-i stabili vinovăția.
Petenta mai susține că dacă într-adevăr ar fi efectuat o depășire neregulamentară, atunci agentul constatator ar fi oprit evident autovehiculul pretins depășit de către ea și i-ar fi luat conducătorului acestuia o depoziție testimonială în acest sens.
Susține că atât timp cât nu a existat o depășire și cu atât mai mult o depășire neregulamentară, agentul constatator nu a putut să aducă o astfel de probă în acuzare.
Petenta învederează că pretinsă contravenție care îi este imputată, este prima din “ cariera “ de câțiva ani de zile de conducător auto, și potrivit descrierii acesteia în cadrul procesului verbal atacat, fapta săvârșită nu a produs nici un prejudiciu, patrimonial sau nepatrimonial.
Petenta arată că a achitat amenda contravențională care i-a fost aplicată, mai arată că nu solicită restituirea acesteia în ipoteza în care i se va aplica avertismentul ( această alegație putând fi folosită de către intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului A. ca mărturisire juridică pentru paralizarea irevocabilă a oricărui demers ulterior în vederea restituirii amenzii ).
În drept, a invocat art. 6 alin. 1, art. 7, art. 31-36 OG 2/2001; art. 6 Cedo; art. 24 alin. 2 din Statutul de la R.; art. 49 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene ( 2007/C 303/01 ); art. 52 Cod procedură penală.
În probațiune a anexat procesul verbal atacat în original și dovada achitării amenzii în copie conformă cu originalul.
Intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului A., prin întâmpinare, a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, având în vedere că fapta petentei a existat și este încadrată juridic corespunzător, procesul verbal fiind atât temeinic cât și legal întocmit petentei nefiindu-i pricinuită vreo vătămare care potrivit art. 105 Cod procedură civilă să nu poată fi înlăturată în alt mod decât prin anularea actului.
Din referatul de verificare a plângerii contavenționale nr._ din 4 decembrie 2012 rezultă că agentul de poliție rutieră din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului A., în timp ce își exercita atribuțiile de serviciu prin supravegherea și controlul traficului rutier pe DN 7 în loc. Păuliș, la ora 17.32 a constatat direct că autoturismul marca Opel cu nr. de înmatriculare_, a efectuat o manevră de depășire neregulamentară pe trecerea de pietoni marcată și semnalizată corespunzător trecând peste marcajul longitudinal continuu ce desparte sensurile de deplasare.
Agentul constatator a procedat la oprirea autovehiculului, identificarea conducătorului auto în persoana petentei, i-a adus la cunoștiință acesteia motivul opririi și măsurile ce urmează a fi luate împotriva sa, după care i-a întocmit petentei procesul verbal de constatare contravențională pentru încălcarea prevederilor art. 120 al. 1 lit. h din HG nr. 1391/2006, stabilind sancțiunea prevăzută de art. 100 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002 rep. dispunând conform art. 96 alin. 1 din OUG NR. 195/2002 rep. sancțiunea contravențională a suspendării dreptului de a conduce pentru 30 de zile, luând totodată măsură tehnico administrativă a reținerii permisului de conducere conform art. 111 alin. 1 lit. c din OUG nr. 195/2002 rep.
În probațiune a anexat declarația martorului ocular V. V. care conducea autoturismul cu nr._ și care a fost depășit pe trecerea de pietoni de către petentă.
Petenta a depus la dosarul cauzei completare a motivelor plângerii contravenționale prin care invocă dispozițiile art. 16 alin. 1 din OG 2/2001 referitoare la lipsa de legalitate și temeinicie a procesului verbal de contravenție.
„Procesul verbal de constatare trebuie să cuprindă în mod obligatoriu și descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită (…) precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite”.
Dintre mențiunile prevăzute ca obligatoriu a fi cuprinse în cadrul procesului verbal nu se regăsește locul și ora săvărșirii faptei contravenționale. De asemenea locul săvârșirii faptei contravenționala nu a fost identificat până în prezent, fiind descris generic și lapidar.
Cum formularea textului de lege este imperativă, nerespectarea acestuia duce la nulitatea relativă a procesului verbal incheiat cu nerespectarea acestei prevederi.
Din probele administrate în cauza, instanța reține în fapt următoarele:
Petenta a fost amendată cu suma de 140 lei conform art. 121 din HG. 1391/2006 și s-a luat măsura reținerii permisului de conducere pentru 30 de zile prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . NR._ din data de 11.11.2012.
S-a reținut în acesta că în data de 11.11.2012, petenta a condus, autovehiculul marca Opel cu nr. de înmatriculare_, cu care a efectuat o depășire neregulamentară pe trecerea de pietoni semnalizată corespunzător și a încalcat marcajul longitudinal continuu.
În soluționarea excepției de nelegalitate procesului verbal de contravenție . nr._ invocată de petentă, se reține că aceasta este incidentă în cauză și se va admite conform art.137 Cod de procedură civilă pentru următoarele considerente:
Dintre apărările petentei instanța va analiza doar pe cea relevantă.
Absența mențiunii privind identificarea faptei de așa natură încât să permită stabilirea acesteia prin procesul verbal atacat, este de natură să atragă nulitatea procesului verbal dacă este conjugată cu dispoziția legală privind obligația agentului constatator să ateste în mod obligatoriu unele mențiuni esențiale, stipulate în art.16 alin.1 din OG nr.2/2001. Astfel, se prevede în text că procesul verbal va conține în mod obligatoriu, printre alte mențiuni, și cea vizând ,, locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei”. În aceste condiții, raportat la natura contravenției, indicarea generică drept loc al săvârșirii contravenției ,,DN 7”, fără a se indica localitatea sau kilometrul, este în această speță o cauză de nulitate relativă care nu poate fi confirmată. Ea a fost invocată în termen de către petentă și este dovedită cătămarea insurmontabilă adusă acesteia. Prin neindicarea elementelor menționate mai sus în procesul verbal, nu se poate stabili sectorul de drum pe care a fost comisă fapta contravențională. Numai identificarea acestuia ar fi creat posibilitatea contravenientului să verifice conținutul procesului verbal și implicit să fie exercitat dreptul de a formula eventuale obiecțiuni. Nici instanța nu poate stabili legalitatea și temeinicia procesului verbal dresat astfel întrucât, nefiind indicat sectorul de drum, nu se poate verifica existența trecerii de pietoni stabilită pe acesta, dacă el este situat într-o localitate sau în afara localității în vederea stabilirii elementului esențial, respectiv cel vizând existența faptei contravenționale. Documentația aferentă procesului verbal, pentru a avea forță probatorie, ar trebui să poată fi coroborată cu procesul verbal, respective să se stabilească din vreun element menționat în acesta că fapta atestată de înregistrare este cea în considerarea căreia s-a reținut în sarcina sa contravenția și i s-a aplicat petentei sancțiunea contravențională.
Imposibilitatea exercitării controlului legalității și temeiniciei procesului verbal, modul în care a fost dresat acesta constituie și o încălcare a dreptului la apărare al contravenientului, a cărui nerespectare este sancționată cu nulitatea procesului verbal conform art.16 alin.7 din OG nr.2/2001. Chiar dacă o atare omisiune a agentului constatator nu este sancționată în mod expres printr-un text legal sub sancțiunea nulității absolute, ea este impusă de ansamblul actului normativ structurat pe păstrarea echilibrului între pozițiile agentului constatator și contravenientului la derularea procedurii respective. Acestea sunt considerentele care impun sancțiunea nulității într-o atare situație.
Potrivit art. 16-19 și 34 din OG nr.2/2001, constatând astfel că procesul verbal este nelegal, instanța admite excepția vizând nelegalitatea procesului verbal de contravenție . nr._ din 11.11.2012 invocată de petenta G. D. M..
Va admite în consecință plângerea formulată de petenta G. D. M. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului A..
Va anula procesului verbal de contravenție . nr._ din 11.11.2012 încheiat de intimat.
Constatând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția vizând nelegalitatea procesului verbal de contravenție . nr._ din 11.11.2012 invocată de petenta G. D. M..
Admite în consecință plângerea formulată de petenta G. D. M. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului A..
Anulează procesului verbal de contravenție . nr._ din 11.11.2012 încheiat de intimat.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs, în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 31 ianuarie 2013.
Președinte, Grefier,
E. PopescuAncuța P.
Red/Tehnored
EP/. ex/ 2 .
Se va comunica cu:
PETENTUL |
1.G. D. M.- A. . . |
INTIMAT |
2. INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A. – A., .-19, Județul A. |
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 614/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 736/2013.... → |
|---|
