Plângere contravenţională. Sentința nr. 863/2015. Judecătoria LIPOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 863/2015 pronunțată de Judecătoria LIPOVA la data de 21-12-2015 în dosarul nr. 863/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA L. Operator 2799
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR.863
Ședința publică din 21 decembrie 2015
Președinte: P. P.
Grefier: J. P.
S-a luat în examinare plângerea contravențională formulată de petenta L. L. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean A..
La apelul nominal nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cererea este legal timbrată cu suma de 20 lei taxă judiciară de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care văzând că susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea din ședința publică din 15 decembrie 2015 care face parte integrantă din prezenta hotărâre, instanța trece la soluționarea cauzei.
JUDECATA:
Constată că prin plângerea înregistrată la data de 10.09.2015 petenta L. L. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean A. a solicitat anularea procesului verbal . nr._, întocmit de I.P.J A. - Serviciul Rutier, proces-verbal încheiat la data de 28.08.2015, ora 15, în localitatea Cicir, de către A.S.A. B. M. - angajat al I.P.J. A. - Serviciul Rutier, și prin care petenta a fost sancționată contravențional pentru fapta prevăzută de art. 120 alin. (1) lit. h) din H.G. nr. 1391/2006, proces verbal pe care petenta îl consideră netemeinic și nelegal, anularea sancțiunii amenzii și a sancțiunii complementare cu privire la suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.
În subsidiar, în cazul în care se apreciază că procesul verbal de contravenție . nr._/28.08.2015 este în totalitate temeinic și legal, solicită transformarea sancțiunii amenzii în avertisment și anularea măsurii complementare referitoare la suspendarea dreptului de a conduce, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, petenta arată că prin procesul-verbal . nr._/28.08.2015, încheiat de un angajat al I.P.J. A. - Biroul Rutier, petenta a fost sancționată contravențional pentru fapta prevăzută de art. 120 alin. (1) lit. h) din H.G. nr. 1391/1996 și sancționată de dispozițiile art. 100 alin. (3) lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002 R, agentul constatator aplicându-i acesteia sancțiunea amenzii în valoare de 420 lei și sancțiunea complementară cu privire la suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, în fapt, agentul constatator a reținut faptul că petenta ar fi executat o manevră de depășire în raza de acțiune a indicatorului ’’Depășirea interzisă”.
Apreciază că procesul verbal contestat este netemeinic și nelegal, fiind întocmit cu încălcarea prevederilor legale, având în vedere următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 16 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, procesul verbal de constatare a contravențiilor trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, sub sancțiunea nulității descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite.
În procesul verbal contestat, agentul constatator a menționat ca loc al săvârșirii contravenției D.N. 7 - localitatea Sâmbăteni.
De asemenea, în procesul-verbal contestat, agentul constatator s-a limitat la o descriere generică a faptei, respectiv depășire în zona de acțiune a indicatorului ’’Depășirea interzisă”, fără a realiza o descriere în concret a contravenției în sensul indicării locului concret al poziționării respectivului indicator și a locului concret în care a avut loc presupusa depășire neregulamentară, fără a indica vreun element de identificare a autoturismului care a fost depășit de petentă, respectiv fără a menționa toate împrejurările ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite.
Apreciază că simpla mențiune a agentului constatator că fapta contravențională a fost săvârșită în localitatea Sâmbăteni în raza de acțiune a indicatorului care interzice o astfel de manevră, nu este suficientă pentru a se determina dacă fapta reținută în sarcina petentei constituie sau nu contravenție.
Prin insuficienta descriere a faptei contravenționale i-a fost creată petentei o vătămare concretizată în aceea că nu se poate determina exact de către instanța de judecată împrejurările în care a fost săvârșită fapta, aducându-se astfel o încălcare a dreptului la apărare al petentei.
Procesul verbal este nelegal în situația în care fapta reținută este sumar prezentată, în termeni generici și fără a se preciza ce anume a determinat agentul constatator să califice fapta drept contravenție, astfel încât, pe de o parte, contravenientul se află în imposibilitatea de a face proba contrară, iar, pe de altă parte, instanța de judecată nu poate realiza un control eficient și real de legalitate și temeinicie, nefiind clar care este fapta contravențională reținută și nici în ce măsură cel sancționat se face vinovat de săvârșirea acesteia (Tribunalul București - Secția a IX-a - Decizia civilă nr. 616/R/2009 în N. C. - Răspunderea contravențională. Practică judiciară 2007 - 2009, Ed. Hamangiu, 2010, pag, 143).
Din interpretarea logico-gramaticală a prevederilor art. 16 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, rezultă cerința ca agentul constatator să realizeze o descriere în concret a contravenției, cu specificarea acțiunii sau inacțiunii autorului și a tuturor circumstanțelor de natură a imprima faptei acest caracter. Cerința este imperativă, întrucât rațiunea instituirii acesteia a fost aceea de a permite instanței de judecată cercetarea legalității actului constatator prin stabilirea faptelor materiale și verificarea încadrării juridice pe care acestea au primit-o precum și a justeții sancțiunii aplicate. Realizând doar o descriere pur formată a contravenției, fără a evidenția elemente de fapt de natură a o individualiza, agentul constatator a procedat la întocmirea unui act care nu întrunește cerințele de legalitate prevăzute imperativ de prevederile art. 16 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, iar prezentarea generală, lipsită de conținut, a faptei echivalează cu lipsa acesteia și atrage nulitatea procesului verbal conform prevederilor art 17 din O.G. nr. 2/2001 (Tribunalul O. - Decizia civilă nr. 49/31.01.2008 în N. C. - op. cit., pag. 150; Tribunalul București - Secția VHI-a - Decizia civilă nr. 2406/13.10.2005 în D. S. - Răspunderea contravențională. Practică judiciară, Ed. Hamangiu, 2007, pag. 105-107; Tribunalul București, Secția VlII-a - Decizia civilă nr. 2460/20.10.2005 în D. S. - op.cit, pag. 107-109).
Prezentarea generală, lipsită de conținut, a faptei echivalează cu lipsa acesteia și atrage nulitatea procesului verbal conform prevederilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001 (Tribunalul București, Secția VIII-a - Decizia civilă nr. 2406/13.10.2005 în D. S. - Răspunderea contravențională. Practică judiciară, Ed. Hamangiu, 2007, pag. 105-107", Tribunalul București, Secția VlII-a - Decizia civilă nr. 2460/20.10.2005 în D. S. - op.cit, pag. 107-109).
Faptul că formularul utilizat de agentul constatator nu ar fi permis prezentarea tuturor detaliilor, datorită spațiului restrâns alocat la rubrica destinată descrierii faptei, considerăm că nu poate constitui un argument în favoarea temeiniciei procesului verbal contestat
Consideră că această împrejurare nu va putea fi reținută în favoarea petentei deoarece neîndeplinirea unei cerințe imperative care atrage nulitatea actului constatator nu poate fi justificată prin argumente ce țin de formalismul organului constatator. Forma tipizată a procesului verbal nu este prevăzută de lege cu caracter de obligativitate, astfel încât nimic nu împiedică agentul constatator ca, atunci când situația de fapt o impune, să încheie procesul verbal pe un suport material adecvat, care să permită descrierea exactă a faptei, mai ales în situația în care se impune o descriere a faptei săvârșite mai amănunțită (Tribunalul București, Secția a VlII-a - Decizia civilă nr. 2463/20.10.2005 D. S.-op.cit, pag. 102-105).
Eroarea agentului constatator referitoare la neindicarea împrejurărilor în care a fost săvârșită pretinsa contravenție, îi creează petentei o vătămare care nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea actului atâta timp cât face imposibilă stabilirea corectă a modului de sancționare a contravenției exclusiv pe baza procesului verbal, știut fiind faptul că procesul verbal contestat nu poate fi completat cu probe extrinseci cum ar fi Raportul întocmit de agentul constatator, Referatul de verificare a plângerii sau întâmpinarea depusă la instanța de fond.
În opinia petentei, instanța de judecată, examinând procesul verbal de contravenție, trebuie să poată constata în mod clar și neechivoc care au fost împrejurările în care a fost săvârșită contravenția reținută în sarcina petentei și nu să deducă acest lucru examinând actele depuse în probațiune de intimată.
În conformitate cu dispozițiilor art. 16 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, procesul verbal de constatare a contravențiilor trebuie să cuprindă în mod obligatoriu și mențiuni cu privire la locul în care acesta a fost încheiat.
Din analiza procesul verbal contestat, se observă faptul că acesta a fost încheiat în loc. Cicir, la data de 28.08.2015, ora 15. Prin acest proces verbal, agentul constatator consemnează faptul că petenta ar fi săvârșit contravenția menționată în cursul aceleași zile, la orele 15, în altă localitate, respectiv în loc. Sâmbăteni.
Apreciază că procesul verbal a fost încheiat de agentul constatator cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001. cu modificările si completările ulterioare, fapt ce atrage nulitatea acestuia.
Un alt motiv de anulare al procesului verbal contestat, îl constituie mențiunea făcută de agentul constatator în cuprinsul acestuia conform căreia acesta ”dispune suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 zile”.
Referitor la această mențiune, învederează faptul că, potrivit dispozițiilor art. 96 alin. (1) și art. 109 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, precum și ale art. 180 alin. (1) din H.G. nr. 1391/2006, agentul constatator aplică sancțiunile principale, sancțiunile complementare și/sau măsurile tehnico administrative prin același proces verbal de contravenție.
Potrivit art. 109 alin. (4) din O.U.G. nr. 195/2002, forma și conținutul procesului verbal de constatare a contravenției se stabilesc prin regulament.
Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, aprobat prin HG nr. 1391/2006 este prevăzut cu cinci anexe, numerotate astfel :1A, 1B, IC, 1D și IE.
Anexele nr. IA și nr. nr. 1D reprezintă modele de încheiere a procesului verbal, celelalte anexe vizând dovada înlocuitoare (anexa nr. 1B), autorizația de reparații (anexa nr. IC) și raportul de reținere a permisului (anexa nr. IE).
Examinând Anexa nr. IA, se constată că aceasta cuprinde șase rubrici referitoare la sancțiunile și măsurile prevăzute la art. 95, art. 96 și art. 97 din O.U.G. nr. 195/2002, mai puțin referitor la sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe timp limitat, după cum urmează: avertisment/amendă ( lit.a, b: sancțiuni principale), puncte de penalizare/confiscarea/ imobilizarea vehiculului (lit.c, d, e: sancțiuni complementare ), și reținerea permisului de conducere/ certificatului de înmatriculare/plăcuțelor de înmatriculare/atestatului profesional (lit. f: măsuri tehnico - administrative).
Prin procesul verbal contestat, agentul constatator a aplicat măsura tehnico- administrativă a reținerii permisului de conducere al petentei.
Prin același proces verbal. același agent constatator a aplicat și sancțiunea complementară, acesta dispunând suspendarea dreptului petentei de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.
Prin aplicarea deopotrivă, prin același proces verbal de contravenție, alături de sancțiunea principală, atât a măsurii tehnico - administrative a reținerii permisului în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce cât și a sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce se creează în mod evident un caz de incompatibilitate, în raport de prevederile art. 190 din H.G.nr. 1391/2006.
Conform art. 190 din H.G. nr. 1391/2006, în cazurile prevăzute de lege, odată cu constatarea faptei, polițistul rutier reține permisul de conducere, eliberând dovadă înlocuitoare cu drept de circulație în cazul de față ( alin.l), iar permisul, împreună cu un raport de reținere al cărui model este prevăzut în anexa nr.lE se trimit cel mai târziu în prima zi lucrătoare care urmează celei în care a fost eliberată dovada înlocuitoare, la serviciul poliției rutiere pe raza căreia a fost săvârșită fapta, pentru efectuarea mențiunilor corespunzătoare în evidența conducătorilor de autovehicule (alin.2).
Ori, potrivit raportului de reținere (anexa nr.l E), agentul constatator ’’propune” suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă determinată, de la caz la caz, sancțiunea propusă de acesta fiind ” aprobată ” de șeful politiei rutiere.
Rezultă, prin urmare, că sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce, inclusiv durata acesteia, fiind prevăzute prin însăși textul incriminator, menționat în cuprinsul procesului verbal, este propusă de agentul constatator și aprobată de șeful poliției rutiere prin raportul de reținere, ea operand fie cu începere din ziua următoare celei în care a expirat valabilitatea dovezii, fie de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești, în caz de contestare a procesului verbal de contravenție.
In sensul că șeful poliției rutiere hotărăște asupra sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce, și nu agentul constatator, se prevede imperativ și la art. 103 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 și respectiv ale art. 191 alin. (1) din H.G. nr. 1391/2006 pentru aprobarea regulamentului.
În contextul prevederilor legale la care a făcut referire, petenta apreciază că suspendarea exercitării dreptului de a conduce poate fi dispusă de către șeful poliției rutiere și nu de către agentul constatator, acesta depăsindu-si atribuțiile de serviciu (art. 21 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001.
Menționează că această soluție a fost împărtășită și de instanțele judecătorești, indicând în acest sens, cu titlu de practică judiciară, hotărârile pronunțate de Judecătoria L. și Tribunalul A. în dosarul nr. l_
In vederea soluționării temeinice și legale a prezentei cauze, învederăm onoratei instanțe următoarele aspecte:
La rubrica ”Alte mențiuni” din cuprinsul procesului verbal contestat, petenta a menționat în mod expres faptul că a efectuat o manevră de depășire într-o zonă în care marcajul longitudinal era linie discontinuă.
Acest aspect a fost complet ignorat de agentul constatator, știut fiind faptul că, în zona de acțiune a unui indicator rutier care interzice depășirea, marcajul longitudinal este reprezentat dintr-o linie continuă.
Ori, în condițiile în care petenta a efectuat manevra de depășire într-o zonă în care marcajul longitudinal consta în linie discontinuă, este indeniabil că în zona respectivă nu era amplasat nici un indicator rutier care să interzică o astfel de manevră, astfel încât susținerile agentului constatator sunt vădit netemeinice.
Având în vedere faptul că, în localitatea Sâmbăteni, D.N. 7 se întinde pe mai mulți km, și că doar în anumite zone din acest sector de drum prin indicatoare rutiere este interzisă manevra depășirii, apreciază că săvârșirea contravenției nu a fost probată de agentul constatator.
În aceste condiții, consideră că procesul verbal contestat nu poate face dovada prin el însuși cu privire la săvârșirea vreunei contravenții, astfel încât acesta nu poate răsturna prezumția de nevinovăție care funcționează în favoarea petentei, contravenția reținută în sarcina acesteia întrunind elementele unei acuzații în materie penală în sensul dispozițiilor art. 6 paragraful 1 din CEDO întrucât câmpul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 R privește toți cetățenii, iar sancțiunea instituită are un caracter represiv și preventiv, fapt stabilit de CEDO în cauza A. contra României.
În subsidiar, în ipoteza în care se apreciază că procesul verbal contestat a fost încheiat cu respectarea prevederilor legale și este în totalitate temeinic și legal, solicităm înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment și anularea sancțiunii complementare referitoare la suspendarea dreptului de a conduce.
În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social at faptei săvârșite. Dincolo de pericolul abstract pe care îl poate prezenta o contravenție, trebuie individualizată sancțiunea în raport de circumstanțele concrete ale faptei și ale persoanei. Astfel, sancțiunea trebuie dozată încât să îmbine caracterul punitiv cu cel preventiv și educativ.
Astfel, având în vedere starea de fapt menționată, dincolo de pericolul abstract pe care îl poate prezenta, o contravenție, o eventuală sancțiune trebuie individualizată în raport cu circumstanțele concrete ale faptei și persoanei, sancțiunea trebuind a fi dozată astfel încât să îmbine caracterul punitiv cu cel preventiv și educativ.
În drept: - art. 194 din Legea nr. 134/2010 - Noul Cod de procedură civilă
art. 7 alin. (3), art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 31 din O.G. nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, O.U.G. nr. 195/2002 R, cu modificările și completările ulterioare; H.G.nr. 1391/2006.
Intimatul, prin întâmpinare solicită respingerea plângerii ca fiind neîntemeiată, având în vedere că fapta petentului a existat și este încadrată juridic corespunzător, procesul-verbal fiind atât temeinic cât și legal întocmit.
În motivare se arată că, deși petentul beneficiază de prezumția de nevinovăție în baza art. 6 CEDO, veridicitatea constatărilor personale ale organului de poliție nu poate fi pusă sub semnul întrebării în lipsa unor minime indicii că situația de fapt reținută în procesul-verbal nu ar corespunde realității
Aceste indicii trebuiesc furnizate de petentul care susține netemeinicia procesului-verbal, neputându- se reduce însă la o simpla susținere a acestuia în sensul negării faptelor imputate.
În caz contrar, ar fi lipsită de conținut atât instituția răspunderii contravenționale cât și puterea organelor abilitate de lege de a acționa în sensul respectării acesteia.
Procesul-verbal fiind un act întocmit de un agent aflat în exercițiul funcțiunii, solicită recunoașterea valorii probatorii a înscrisului care constată starea de fapt, beneficiind de prezumțiile de legalitate și de autenticitate, având forță probantă, se execută din oficiu, fiind întocmit în forma ..ad validitatem”cu respectarea condițiilor de formă și fond în scopul producerii efectelor pentru care a fost întocmit.
Din analiza actelor depuse la dosar rezultă că petenta nu a propus nicio probă și nu a indicat niciun indiciu în susținerea afirmațiilor sale, mai mult, nu a indicat niciun motiv minim plauzibil pentru care agentul constatator a oprit-o în trafic pe petentă în lipsa oricărei încălcări a regulilor de circulație din partea sa și, după ce a fost oprită în trafic, în lipsa oricărui incident sau încălcări a normelor rutiere, să îi întocmească un proces-verbal total neadevărat.
Raportat la această situație, în lipsa indicării unor minime indicii de netemeinicie a procesului-verbal, consideră că se respectă în cauza dedusă judecății cerința de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit prin recunoașterea valorii probatorii a procesului-verbal întocmit pe baza constatărilor personale ale agentului constatator.
Apreciază că procesul-verbal este corect întocmit, fiind în acord cu normele legislației rutiere.
Cât privește temeinicia procesului verbal, apreciază că procesul-verbal de contravenție nu este un simplu act de acuzare întrucât el conține și constatarea faptei făcută personal de agentul constatator, precum și sancțiunea aplicată.
Din interpretarea sistematică a prevederilor art. 16 si art. 34 din O.G. nr. 2/2001 reiese ca procesul verbal nu numai că nu este lipsit de forță probantă, dar face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care trebuie făcuta de petentă în raport strict de fapta reținută prin procesul verbal.
În speță, petenta nu a motivat în niciun fel în ce constă netemeinicia procesului verbal ce i-a fost întocmit și nu a adus dovezi în sprijinul nevinovăției afirmate în fața instanței, dovezi care să arate în concret ce a determinat nerespectarea de către petent a legislației care să ducă la infirmarea celor reținute prin procesul verbal întocmit de agent.
Principul legalității, aplicabil dreptului administrativ, în general și materiei contravenționale în special, presupune că rezultatul interpretării legii contravenționale să fie concordat cu voința legiuitorului iar textul nu poate fi interpretat extinctiv sau restrictiv (lex dixit quam voluit).
Se arată că petenta a avut posibilitatea de a se apăra împotriva prezumției de legalitate a procesului-verbal de contravenție, atât prin dreptul la formularea de obiecțiuni ce au fost inserate în conținutul procesului-verbal de către organul instrumentator, cât și prin plângerea adresată instanței, însă afirmația acesteia conform căreia fapta descrisă nu este cea reală nu poate conduce la înfrângerea celor constatate de polițist, astfel neputându-se afirma că a fost încălcată prezumția de nevinovăție.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține în fapt următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/28.08.2015 emis de intimat, petenta L. L. a fost sancționat contravențional, în baza art. 120 alin.1 lit. h din HG 1391/2006 cu suma de 420 lei amendă contravențională, 8 puncte penalizare și sancțiunea complementară a suspendări dreptului de a conducere pentru 30 de zile pe următoarele considerente: la data de 28.08.2015, orele 15:43 pe DN 7 în localitatea Sîmbăteni, petenta a condus autoturismul marca Volvo cu nr. de înmatriculare_ și a efectuat o depășire în zona de acțiune a indicatorului”Depășirea interzisă” filmat și înregistrat de aparatul radar montat pe autoturismul MAI_.
Procesul-verbal de contravenție conține condițiile de fond și formă prev. de art. 16 alin. 1, 7 și art. 17 din OG 2/200, petenta formulând obiecțiuni care au fost consemnate la rubrica „Alte mențiuni”.
Instanța va înlătura apărarea petentei în sensul că a efectuat manevra de depășire într-o zonă în care marcajul longitudinal era linie discontinuă, la fel va înlătura declarația martorului Kurko Emeric în sensul că o camionetă albă a virat, iar petenta a depășit o mașină care a frânat brusc pentru a evita tamponarea, petenta având obligația să păstreze o distanță față de autoturismul din față în limita evitării oricărui pericol, susținerea petentei și declarația martorului nu se coroborează cu înregistrarea video aflată la dosarul cauzei de unde rezultă că petenta a depășit în zona de acțiune a indicatorului”Depășirea interzisă”.
Intimatul IPJ A. a dovedit înregistrare video f. 28, săvârșirea contravenției privind depășirea neregulamentară de către petentă, procesul-verbal de contravenție se bucură de prezumțiile de autenticitate și veridicitate până la proba contrară a înscrierii în fals, iar petenta nu a făcut dovada contrarie.
Având în vedere această stare de fapt, instanța, în baza art. 34 alin.1 din OUG195/2002 va respinge plângerea formulată de petenta L. L., domiciliată în ., jud. A., CNP_, cu domiciliul procesual ales în A., .. 9, ., la Cabinet Individual de Avocat R. S., în contradictoriu cu intimatul IPJ A., cu sediul în A., . nr. 17-21, jud. A., împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/28.08.2015 emis de intimat, în principal pentru anulare proces-verbal de contravenție, anulare amendă și a sancțiunii complementare cu privire la suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, văzând că procesul-verbal de contravenție este temeinic și legal și se bucură de prezumțiile de autenticitate și veridicitate până la proba contrară a înscrierii în fals, iar petenta nu a făcut dovada contrarie, în cauză nefiind incidente motive de nulitate a procesului – verbal de contravenție, iar în subsidiar transformarea sancțiunii amenzii în avertisment și anularea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce, sancțiunea aplicată fiind proporțională cu gradul social de pericol social al faptei săvârșite, aducându-se o atingere majoră valorilor sociale ocrotite de lege, fapta săvârșită de petentă de a efectua o depășire neregulamentară este de o gravitate ridicată.
Va menține procesul-verbal antemenționat.
Văzând că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de petenta L. L., domiciliată în ., jud. A., CNP_, cu domiciliul procesual ales în A., .. 9, ., la Cabinet Individual de Avocat R. S., în contradictoriu cu intimatul IPJ A., cu sediul în A., . nr. 17-21, jud. A., împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/28.08.2015 emis de intimat, în principal pentru anulare proces-verbal de contravenție, anulare amendă și a sancțiunii complementare cu privire la suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, iar în subsidiar transformarea sancțiunii amenzii în avertisment și anularea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce.
Menține procesul-verbal antemenționat.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare.
În baza art. 425 alin. ultim Cod procedură civilă, în cazul exercitării căii de atac, cererea de apel se va depune la Judecătoria L..
Pronunțată în ședința publică din 21 decembrie 2015.
Președinte, Grefier,
P. P. J. P.
Red.PP/Tehnored.JP
Ex.5/23.12.2015
Se comunică:
-petentei L. L.- A., .. 9, .
la Cabinet Individual de Avocat R. S.
-intimatului I.P.J. A.-A.,., nr.17-21, jud.A.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 780/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 792/2015.... → |
|---|
