Plângere contravenţională. Sentința nr. 1643/2015. Judecătoria OLTENIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1643/2015 pronunțată de Judecătoria OLTENIŢA la data de 16-10-2015 în dosarul nr. 1643/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA OLTENIȚA – JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal nr.3270
SENTINȚA CIVILĂ NR.1643
Ședința publică de la 16.10.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE – B. A.
Grefier – C. L. C.
Pe rol fiind judecarea plângerii contravenționale, formulată de petenta Z. M., domiciliată în mun.Oltenița, ., nr.3, ., parter, ., cu domiciliul ales la Cabinet de avocat I. V., cu sediul ( birou de lucru) în mun.Oltenița, ., nr.3, ., ., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 12.06.2015 de I. Călărași – Poliția Oltenița .
La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat petenta Z. M., asistată de avocat I. V., în baza împuternicirii avocațiale nr._ încheiată la data de 23.06.2015 de UNBR-Baroul Călărași și martorii V. S., N. M., lipsă fiind intimatul I. Călărași.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Sub prestare de jurământ au fost audiați martorii V. S. și N. M., propuși de petentă, depozițiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Avocat I. V., având cuvântul în fond pentru petentă, solicită admiterea plângerii astfel cum a fost formulată, în sensul de a se dispune anularea procesului verbal, întrucât acesta este lovit de nulitate deoarece nu cuprinde mențiunile expres prevăzute de art.16 alin.1 din OG nr.2/2001, respectiv arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite.De asemenea, procesul verbal este lovit de nulitate, având în vedere nerespectarea dispozițiilor prevăzute de art.16 alin.1 din OG nr.2/2001, în sensul că agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului, dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de contestare, acestea urmând a fi consemnate distinct în procesul verbal la rubrica alte mențiuni.Mai arată că acest lucru nu i-a fost comunicat petentei cu toate că aceasta i-a explicat situația de fapt.Având în vedere considerentele menționate în plângere, solicită admiterea acesteia astfel cum a fost formulată și anularea procesului verbal de contravenție.Nu solicită cheltuieli de judecată.
J U D E C A T A
Asupra cauzei civile de față.
Sub nr._, a fost înregistrată la această instanță plângerea formulată de petenta Z. M., împotriva procesului verbal împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 12.06.2015 de I. Călărași – Poliția mun.Oltenița, prin care solicită anularea acestuia.
În motivarea plângerii arată că, in data de 12.06.2015, i-a fost încheiat procesul verbal de contravenție mai sus descris, fiindu-i aplicata amenda de 390 lei, sancțiunea avertisment, doua puncte penalizare si suspendarea dreptului de conducere pe o perioada de 30 de zile.
S-a reținut in sarcina sa ca a condus autoturismul cu nr de înmatriculare_ pe . cu . acordat prioritate autoturismului cu nrCL 72 PRD, care circula in sensul giratoriu, totodată neavand centura de siguranța, agentul constatator reținând o situație eronata.
Faptele reținute drept contravenții de legiuitor în Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 sunt încadrate începand cu Cap.VII respectiv art 177 si urm.,astfel încadrarea in drept dată faptei art. 135 alin 1 lit d este greșita, aspect ce duce la nulitatea procesului verbal de contravenție.
In OUG 195/2002 contravențiile sunt prevăzute in Cap.VII, Răspunderea contravenționala începand cu art. 95 si urm, astfel ca incadrarea faptei (a contravenției) ca fiind prevăzuta de art 36/1 din OUG 195/2002 este greșita aspect ce duce la nulitatea procesului verbal de contravenție.
Cu privire la sarcina probei invederează faptul ca s-a extins aplicabilitatea prezumției de nevinovăție din materia penala in materia contraventionala in lumina jurisprudentei Curții Europene a Drepturilor Omului.
Conform art.6 paragrafele 1,2 si 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților fundamentale, astfel cum au fost interpretate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauzele Ozturk contra Germaniei (21.02.1984), Angel contra Olanda (8.06.1976) si Lauco contra Slovacia (02.09.1988), direct si prioritar aplicabile fata de dreptul intern de către judecătorul național in cauza unor neconcordante intre dispozițiile acestora si cele din dreptul european, reglementările legale calificate drept convenții in dreptul intern se incadreaza in domeniul penal al art.6 din Convenția pentru apararaea drepturilor omului si a libertăților fundamentale cata vreme săvârșirea faptelor incriminate de astfel de dispoziții atrage pentru autorul lor o pedeapsa care se urmărește a fi intimidanta si care de obicei consta in amenda, iar astfel de dispoziții se adresează tuturor persoanelor aflate in acea situație, iar nu unui grup restrâns de destinatari.
D. consecința, prezumția de nevinovăție prevăzuta de art.6 alin 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților fundamentale, este aplicabila si in cazul faptelor sancționate contravențional in dreptul intern si atrage răsturnarea sarcinii probei in litigiile contravenționale.
In aceste condiții, persoana sancționată contravențional nu trebuie sa faca proba nevinovăției sale, ci autoritatea din care face parte agentul constatator are obligația de a proba existenta faptei, identitatea persoanei care a savarsit-o si vinovăția acesteia.
Procesul verbal de constatarea contravenției nu cuprinde mențiunile expres prevăzute de art.16 alin 1 din OG 2/2001 respectiv arătarea tuturor imprejurărilor ce pot servi la aprecierea gravitații faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite.
Procesul verbal este lovit de nulitate, având in vedere nerespectarea disp. prevăzute de art.16 alin 7 din OG 2/2001 in sensul ca agentul constatator este obligat sa aducă la cunoștința contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la conținutul actului de constatare, acestea se consemnează distinct in procesul verbal la rubrica alte mențiuni, însă acest lucru nu i-a fost comunicat de agentul constatator cu toate ca i-a explicat situația de fapt.( nu mențiunea ca ea consideră ca nu este vinovata)
La încheierea procesului verbal nu a fost prezent martorul C. F. asa cum este indicat in procesul verbal care sa confirme ca a refuzat sa semneze procesul verbal.
Rubrica contravenientul refuza/sau nu poate sa semneze nefiind bifată, aspect ce duce la nulitatea procesului verbal.
In sarcina sa au fost reținute doua contravenții si au fost reținute 2 texte legale in ceea ce privește regimul sanctionator( art. 100 alin 3 lit c si art. 99/2 din OUG 195/2002), insa agentul constatator a aplicat o singura sancțiune in mod global de 390 lei si avertisment(fara a preciza pentru care anume contravenție este amenda si pentru care contravenție este avertismentul).
Așadar nu s-au respectat in cauza prevederile art 10 alin 2 din OG 2/2001 in baza cărora trebuia aplicata regula cumulului aritmetic al sancțiunii aplicate. Sancțiunea globala a faptelor contravenționale constatate prin același proces verbal este de natura a atrage lipsirea sa de efecte juridice.(acest aspect a fost reținut si in practica judiciara recenta a Tribunalului Călărași prin decizia nr.60/20.01.2015)
A fost oprită de agentul de circulație dupa ce a ieșit din sensul giratoriu la aproximativ 50 de m, motivat de faptul ca a fost claxonata de o mașina care se deplasa cu viteza din direcția București prin sensul giratoriu pe .> Agentul de circulație a întrebat-o de ce a fost claxonata de mașina, ceea ce înseamnă ca nu i-a acordat prioritate.
Acesta nu a văzut momentul in care a trecut prin sensul giratoriu, nu a oprit autoturismul care a claxonat in schimb a oprit-o pe ea sa o intrebe de ce a claxonat mașina respectiva.
Mai arată că se deplasa din zona parcului Oltenița (DN 41) pe . ., a oprit autoturismul, s-a asigurat atat din partea stânga, cat si in oglinda montata, sensul giratoriu era liber (din partea stânga) in oglinda a observat un autoturism care se afla la o distanta apreciabila de peste 30 m, a semnalizat dreapta si a pătruns in sensul giratoriu continuandu-si deplasarea pe .> Nu este adevărat ca nu a acordat prioritate autoturismului aflat in sensul giratoriu, așa cum a arat mai sus in momentul in care a intrat in sensul giratoriu si a virat dreapta pentru a merge pe . era liber.
La momentul încheierii procesului verbal si cat timp a fost oprita sa i se înmâneze dovada reținerii permisului de conducere si cat agentul a completat procesul verbal de contravenție nu a fost prezent martorul C. F. ca sa poată confirma ca a refuzat sa semneze.
În drept au fost invocate dispozițiile art.31 din OG nr.2/2001.
La dosar petenta a depus în xerocopii următoarele înscrisuri: procesul verbal contestat, dovada comunicării acestuia, dovada achitării taxei judiciare de timbru și împuternicirea avocațială.
In baza art. 201 alin. 1 C.pr.civilă, constatând îndeplinite condițiile prev. de lege pentru cererea de chemare în judecată, prin rezoluția din 25.06.2015 s-a dispus comunicarea acesteia intimatului căruia i s-a pus în vedere că are obligația de a depune întâmpinare în termen de 25 zile de la comunicarea cererii sub sanctiunea prev. de art. 208 alin. 2 C.pr.civilă.
În termen legal, intimatul a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În motivare arată că: petenta a fost sancționată contravențional întrucât la data de 12.06.2015 locul . ., conducând auto cu nr. CL 10 MS A pe . cu . acordat prioritate autoturismului cu nr._ care circula în interiorul sensului giratoriu, totodată nepurtănd centura de siguranță.
Agentul constatator i-a adus la cunoștință contravenientei faptul că are dreptul să depună contestație împotriva procesului-verbal, precum și faptul că are dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul acestuia, iar contravenienta a semnat procesul-verbal, cu obiecțiuni.
Procesul verbal de contravenție este legal întocmit, fapta săvârșită fiind prevăzute de dispozițiile art. 135 lit. d din HG nr. 1391/2006 și sancționată în conformitate cu prevederile art. 100 alin. 3 lit. c din OUG 195/2002, iar sancțiunea principală a amenzii a atras în mod corelativ și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe drumurile publice pe o perioadă de 30 de zile, respectiv prevăzută de art. 36 alin. 1 și sancționată în conformitate cu art. 99 alin.2 rap.la art.108 alin.1 lit.a din OUG nr.195/2002.
Analizând procesul-verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Solicită să se constate că în cuprinsul procesului-verbal contestat s-a indicat în mod corect fapta săvârșită, cât și actul normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția.
Analizând conținutul plângerii depuse de contestator, încearcă să înfățișeze instanței de judecată o situație de fapt diferită de cea reținută de către agentul constatator în procesul-verbal de contravenție.
Pe de altă parte, mai solicită să se constate că, în speță, procesul verbal de contravenție legal întocmit se bucură de o prezumție relativă de veridicitate, făcând dovada, până la proba contrară asupra situației de fapt și încadrării juridice a aspectelor constatate prin propriile simțuri de către agentul constatator.
În ceea ce privește eventuala solicitare de înlocuire a sancțiunii amenzii cu avertisment, solicită respingerea ca neîntemeiată, având în vedere următoarele considerente:
Agentul constatator a aplicat minimul amenzii prevăzute de lege, 4 puncte amendă, iar petentul a avut posibilitatea de a plăti în termen de 48 de ore jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege.
În acest context, apreciază că agentul constatator a realizat o corectă individualizare a sancțiunii aplicate și nu se justifică aplicarea avertismentului scris.
În probațiune au fost administrate probele cu înscrisuri și doi martori pentru petentă și probele cu înscrisuri pentru intimat.
Analizând plângerea petentei prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, instanța reține că prin procesul verbal contestat, aceasta a fost sancționată cu amendă de 390 lei și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile pentru contravenția prev.de art.100 al.3 lit.c din OUG nr.195/2002 Rep., săvârșită prin aceea că în data de 12.06.2015, orele 15,25 a condus autovehiculul cu nr.de înamtriculare_ pe . intersecția cu . acordat prioritate de trecere autoturismului cu nr.de înmatriculare_ care circula în sensul giratoriu, și cu avertisment și 2 puncte de penalizare pentru contravenția prev.de art.99 al.2 din OUG nr.195/2002 cu aplic.art.108 al.1 lit.a) din aceeași ordonanță, constând în aceea că nu a purtat centura de siguranță.
Fiind investită, potrivit art.34 al.1 din OG nr.2/2001 cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal, instanța constată următoarele: verificând, potrivit art.34 al.1 din OG nr.2/2001 legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Instanța reține de asemenea că faptelor li s-a dat o corectă încadrare legală.Astfel, potrivit art.135 lit.d) din HG nr.1391/2006 conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere când urmează să pătrundă într-o intersecție cu circulație în sens giratoriu față de cel care circulă în interiorul acesteia, iar potrivit art.100 al.3 lit.c) din OUG nr.105/2002 Rep.constituie contravenție și se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a –II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșită de către conducătorul de autovehicul a faptei de neacordare a priorității de trecere a vehiculelor care au acest drept.
Potrivit art.36 al.1 din OUG nr.195/2002 Rep. conducătorii de autovehicule și tractoare agricole sau forestiere și persoanele care ocupă locuri prevăzute prin construcție cu centuri sau dispozitive de siguranță omologate, trebuie să le poarte în timpul circulației pe drumurile publice, cu excepția cazurilor prevăzute în regulament, iar potrivit art.99 al.2 din OUG nr.195/2002 Rep. amenda contravențională prevăzută la alin.1 se aplică și conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai care săvârșește o faptă pentru care se aplică 2 puncte de penalizare conform art.108 al.1 lit.a).Potrivit art.108 al.1 lit.a) pct.3 săvârșirea de către conducătorul de autovehicul a uneia sau mai multor contravenții, atrage, pe lângă sancțiunea amenzii și aplicarea unui număr de 2 puncte de penalizare pentru nerespectarea obligației de a presta, în timpul circulației pe drumurile publice, centura de siguranță ori căștile de protecție omologate, după caz.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, instanța reține că OG nr.2/2001 reglementează etapa judiciară de soluționare a plângerilor formulate împotriva procesului verbal, iar sub aspect procedural art.47 prevede că dispozițiile acestei ordonanțe se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.
Instanța reține că deși OG nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției din economia art.34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, legea instituind o prezumție relativă de veridicitate cu privire la acesta, referitor la împrejurările constatate de agentul constatator.
Persoana sancționată se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive prin care să se stabilească vinovăția sa.Această prezumție nu neagă însă, valoarea probatorie a procesului verbal de contravenție legal întocmit, în care sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.
Astfel, procesul verbal încheiat se bucură de o prezumție relativă de temeinicie a cărei existență nu este de natură a încălca prezumția de nevinovăție de care se bucură persoana sancționată, aspect care rezultă din posibilitatea persoanei sancționate de a propune probele pe care le consideră necesare pentru a face dovada contrară.Motivul pentru care actele administrative sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent, autoritatea ( agentul în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată fără alte adăugiri sau denaturări ale realității, cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau chiar din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este supus unor posibile sancțiuni de natură disciplinară sau chiar penală.
Potrivit dispozițiilor art.31-36 din OG nr.2/2001, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argument pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Forța probantă a procesului verbal este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul ( cauza Bosoni V.Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Pe de altă parte a conferi forță probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerată o modalitate de stabilire legală a vinovăției în sensul art.6 al.2 din CEDO.Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului, făcând extreme de dificilă sancționarea unor fapte antisociale, minore ca și gravitate, dat extreme de numeroase.
În prezenta cauză, instanța constată că procesul verbal contestat, reprezintă un mijloc de probă și conține constatările personale ale agentului constatator aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.
Martorii N. M. și Vădua Sabdu, audiați la propunerea petentei, au declarat că, nu au fost de față în momentul în care aceasta a fost oprită de agentul constatator, aflând motivul sancționării acesteia și faptele pentru care a fost sancționată ulterior, din ceea ce le-a relatat contravenienta.
Declarațiile martorilor în acest sens, nu sunt de natură să răstoarne situația de fapt reținută în procesul verbal.
Instanța mai reține că procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă este în măsură să prezinte o probă contrară.
Dacă nerecunoașterea faptei de către persoana sancționată ar face proba împotriva constatării directe a agentului de poliție, s-ar lăsa la latitudinea persoanei sancționate înlăturarea propriei răspunderi contravenționale, iar agentul constatator ar fi lipsit de principal sa atribuție, aceea de a constata direct faptele contravenționale.
Față de aceste aspect, instanța apreciază că nu a fost făcută nicio dovadă care să răstoarne prezumția de legalitate și veridicitate a procesului verbal contestat, deși petentei îi revenea această obligație potrivit art.249 C.pr.civ., motiv pentru care va respinge plângerea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petenta Z. M., domiciliată în mun.Oltenița, ., nr.3, ., parter, ., cu domiciliul ales la Cabinet de avocat I. V., cu sediul ( birou de lucru) în mun.Oltenița, ., nr.3, ., ., jud.Călărași, împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 12.06.2015 de I. Călărași – Poliția Oltenița .
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, apelul urmând a fi depus la Judecătoria Oltenița.
Pronunțată azi 16.10.2015, în ședință publică.
Președinte, Grefier,
B. A. C. L. – C.
5 ex.
RD/BA
Tehnoredactat CLC
06.11.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1565/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 1620/2015. Judecătoria OLTENIŢA → |
|---|
