Pretenţii. Sentința nr. 1620/2015. Judecătoria OLTENIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1620/2015 pronunțată de Judecătoria OLTENIŢA la data de 14-10-2015 în dosarul nr. 1620/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA OLTENIȚA - JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
Operator de date cu caracter personal nr. 3270
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1620
Ședința publică din data de 14. 10. 2015
Instanța constituită astfel:
Președinte de complet C. V.
Grefier R. M.
Pe rol fiind pronunțarea asupra cererii formulate de către reclamantul F. I., domiciliat în mun. București, ., .. A, ., în contradictoriu cu pârâtele C. L. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Chiselet, jud. Călărași și P. C. Chiselet, având ca obiect „pretenții – daune interese”.
Dezbaterile asupra fondului, consemnate în încheierea ce face parte integrantă din această sentință, au avut loc în ședința publică din 7. 10. 2015.
Având nevoie de timp pentru a delibera asupra materialului probator de la dosarul cauzei, instanța a amânat pronunțarea asupra cauzei pentru astăzi, 14. 10. 2015.
INSTANȚA,
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._ /2015 reclamantul F. I. a chemat în judecată pe pârâtele C. L. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Chiselet, jud. Călărași și P. C. Chiselet solicitând pronunțarea unei sentințe prin care daunele cominatorii stabilite in sarcina primarului . prin sentința civila nr 2139/02.11.2010 pronunțata de Judecătoria Oltenița in dosar nr_ sa fie transformate in daune interese. Având in vedere ca pana in prezent debitorul nu si-a executat obligația stabilita in sarcina sa, înțelege sa solicite in principal daune interese compensatorii, urmând ca în măsura in care pe parcursul procesului obligația va fi îndeplinita, sa solicite in secundar daune interese moratorii precum și obligarea paratei C. Locala PSDPAT Chiselet, la plata unei amenzi civile de 50 lei/zi întârziere, pana la executarea obligației prevăzuta in titlul executoriu ..11.2010 pronunțata de Judecătoria Oltenița in dosar nr_ . A solicitat și obligarea paraților la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de proces.
În motivarea actiunii reclamantul arată că prin sentința civila nr 2139/02.11.2010 pronunțata de Judecătoria Oltenița in dosar nr_, C. Locala Chiselet, a fost obligata să-l puna in posesie cu suprafața de 1800 mp teren situat in intravilanul ..
Obligația a fost stabilita sub sancțiunea plații de daune cominatorii de 500 lei pentru fiecare zi întarziere a primarului, începând de la data rămânerii irevocabile a sentinței si pana la punerea efectiva in posesie.
Sentința civila mai sus indicata a devenit irevocabila prin nerecurare, la data de 09. 11. 2010, dar debitorii obligației, nu au inteles sa-si execute de buna voie obligația, in dispretul legii si hotărârii judecătorești.
În acest sens, a demarat executarea silita prin intermediul B. E. A.".
Cererea de executare silita a fost incunviintata de Judecătoria Oltenita prin încheierea pronunțata la data de 24.09.2012, in dosar nr_ .
Debitoarea C. Locala Chiselet nu si-a îndeplinit obligația prevăzuta in titlul executoriu, fapt care l-a prejudiciat, fiind lipsit in toata aceasta perioada (peste 3 ani) de terenul cu care era îndreptățit sa fie pus in posesie cat si de lipsa actelor de proprietate.
Prin sentința civila nr 2139/02.11.2010 pronunțata de Judecătoria Oltenița in dosar nr_ a fost admisa punerea in posesie pentru suprafața de 1800 mp, deci s-a recunoscut existenta unui „bun " in patrimoniul său, asa cum este interpretata aceasta noțiune de an. 1 Protocolul 1 al CEDO.
De altfel in speța de fata se incalca art.1 din Protocolul 1 la Convenția Europeana a Drepturilor Omului (cauza Brumarescu/Romania) dreptul său de proprietate asupra terenului in litigiu fiind stabilit irevocabil de instanța judecătoreasca, având caracterul unui „bun"" in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 Convenție.
Potrivit art. 44 din Constituția României dreptul de proprietate privata - se arata in alin. 2 teza 1 ca „proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular .
Având in vedere dispozitiile art. 6 din CEDO dar si prevederile nationale din materia fondului funciar, nu se poate pune in sarcina unei părti, care pretinde ca i s-a reconstituit generic dreptul de proprietate, o obligație a unei Comisii Locale de fond funciar ca si autoritate administrativ-jurisdictionala, sa inițieze si sa demareze punerea in posesie.
Art. 1 din Protocolul nr 1 la convenție prevede: orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauza de utilitate publica in condițiile prevăzute de lege si de principiile generale ale dreptului internațional.
Conform art 6 CEDO orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil ... de către un tribunal independent si imparțial ... care va hotari ... asupra drepturilor si obligațiilor sale cu caracter civil.
In cauza Viasu contra României, CEDO a arătat ca „ in conformitate cu jurisprudenta sa un reclamant nu poate invoca o incalcare a articolului I din Protocolul nr 1 la convenție decat in măsura in care deciziile contestate se refera la bunurile sale, in sensul acestei dispoziții. Noțiunea de bunuri poate desemna atat bunuri actuale si valori patrimoniale, inclusiv, in anumite situații bine definite creanțe al căror titular demonstrează ca au temei suficient in legislația naționala si in temeiul cărora reclamantul poate pretinde ca are cel puțin o speranța legitima de a redobândi efectiv dreptul de proprietate.
In același context Curtea a hotărât ca atunci cand principiul de restituire a proprietăților confiscate in mod abuziv a fost deja adoptat de către un stat incertitudinea cu privire la punerea in practica a acestui principiu, indiferent daca este de legislativa, administrativa sau legata de practicile aplicate de către autorități, este in măsura sa genereze, atunci cand persista in timp si in absenta unei reacții coerente si rapide a statului, o neindeplinire din partea acestuia din urma a obligației sale de a asigura beneficierea efectiva de dreptul de proprietate garantat de art. 1 din Protocolul nr 1 ( hotărârea Briniowski citatata anterior, pct 5l și P. contra României, nr_/00, dec. 2005).
Hotărârea instanței de punere in posesie a adus in beneficiul său o creanța suficient de bine stabilita pentru a fi exigibila, dand naștere unui bun in sensul art. 1 din Primul Protocol Adițional si nepunerea in posesie a terenului pana in prezent, in absenta oricărei despăgubiri, constituie o ingerința in dreptul reclamantului la respectarea bunurilor lor, cu atat mai mult cu cat CEDO in jurisprudenta recenta a reținut inclusiv faptul ca Fondul Proprietatea este nefunctional.
Or prin refuzul paratei de a se conforma se zădărnicește dreptul de proprietate reconstituit conform legii.
In virtutea garantării dreptului de proprietate privata, orice proprietar trebuie sa se bucure de exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate, respectiv: ius utendi - posesia, ius fruendi -folosința, ius abutendi - dispoziția.
Conform art 1073 si urm cod civil ( disp. ce se regăsește . in noul cod civil), creditorul are dreptul de a dobândi indeplinirea exacta a obligației, in caz contrar ori dreptul la dezdaunare, sau repararea integrala a prejudiciului.
În temei art 1075 cod civil, orice obligație de „a face " sau „a nu face", se schimba în dezdaunari in caz de neexecutare din partea debitorului.
Creditorul are dreptul la repararea integrala a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutarii obligației de catre debitorul sau, se arata si in art 1531 Noul Cod civ.
Prejudiciul cuprinde atat pierderea efectiv suferita cat si beneficiul de care creditorul a fost lipsit (art 1084 Cod civ).
Având in vedere textele legale mai sus invocate, daunele interese compensatorii constau in valoarea efectiva de circulație a suprafeței de 1800 mp teren intravilan, lipsa de folosința a acestuia cat si lipsa unui act de proprietate.
Daunele interese moratorii solicitate sunt de 500 lei/zi de Întârziere calculate de la data ramanerii irevocabile a sentinței civile nr 2139/02.11.2010 si pana la data executării efective a obligației. Ele sunt obținute prin transformarea daunelor cominatorii in daune moratorii.
Daunele cominatorii reprezintă un mijloc de constrângere a debitorilor de a aduce la îndeplinire obligațiile cuvenite, suma stabilita în cadrul acestor daune nefiind certa si lichida, revenind astfel instanței îndatorirea ca dupa executarea obligației, sa transforme acele daune în daune compensatorii si nu înmulțirea daunelor acordate pe zi de întârziere cu numărul de zile, deoarece despăgubirile nu pot depasi valoarea prejudiciului.
De asemenea, la transformarea daunelor cominatorii trebuie sa se tina seama si de acel prejudiciu constând in imposibilitatea de a deține actele de proprietate cu privire la terenul asupra căruia reclamantul avea dreptul. Mai mult chiar, a condiționa transformarea daunelor cominatorii in daune compensatorii, de existenta sau inexistenta unui prejudiciu efectiv, înseamnă a lipsi de efecte juridice hotărârile judecătorești in temeiul cărora se stabilesc daune cominatorii pentru constrângerea debitorului de a-si executa o obligatie intuitu personae.
Având in vedere cele de mai sus este îndreptățit sa solicite transformarea daunelor cominatorii, in daune compensatorii si obligarea președintelui comisiei locale la plata acestora in raport de data executării obligației întrucât, prin tergiversarea punerii in posesie si implicit emiterea titlului de proprietate, a suferit un prejudiciu constând în aceea ca s-a aflat in imposibilitate de a-si exercita toate prerogativele dreptului de proprietate asupra terenului, astfel cum a fost reconstituit, de a dispune de teren asa cum doresc si de a obține si deține actele de proprietate.
Creditorul are posibilitatea sa solicite transformarea daunelor cominatorii stabilite prin sentința mai sus menționata, în despăgubiri civile, solicitând, fie, daune interese moratorii (pentru întârzierea eliberării titlului de proprietate), fie, daune interese compensatorii (reprezentând contravaloarea lipsei de folosința a terenului pentru care nu i s-a eliberat titlu de proprietate).
Obligarea C. Locale Chiselet la plata unei amenzi civile este întemeiata întrucat daca obligatia de a face sau a nu face nu poate fi îndeplinita prin alta persoana decât debitorul, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unei amenzi civile.
În drept, a invocat dispoz. art. 480, 1073 - 1077 si urm. 1084 Cod civil, disp. Legii 18/1991 a fondului funciar republicata si actualizata, disp. Legii 247/2005, dispozițiile legale mai sus indicate, art 1 Protocolul 1 din CEDO, art 5803 C. pr civ. ( art 555, 1516 - 1531 Cod civil nou), art 223 si_ C..
În dovedirea actiunii reclamantul a depus la dosar înscrisuri.
În termen legal, pârâta C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR CHISELET și primarul comunei Chiselet, P. M., a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca nefondată. Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea întâmpinării arată că reclamantul a solicitat instanței de judecată să pronunțe o sentință civilă prin care daunele cominatorii stabilite în sarcina primarului comunei Chiselet, prin sentința civilă nr. 2139/02.11,2010, pronunțată de judecătoria Oltenița în dosarul nr._, să fie transformată în daune interese.
Reclamantul a solicitat, în principal, daune interese compensatorii motivând că nu s-a executat obligația stabilită în sarcina lor, adăugând că solicită în schimb daune interese moratorii, dacă obligația respectivă nu va fi îndeplinită pe parcursul procesului.
De asemenea, reclamantul a mai solicitat ca instanța de judecată să oblige C. Locala Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Chiselet, să plătească o amendă civilă în sumă de 50 de lei pe zi de întârziere, până executarea obligației despre care a făcut vorbire.
În sfârșit, reclamantul a solicitat ca instanța de judecată să oblige pârâtele la plata cheltuielilor de judecată efectuate cu acest proces.
Asemenea cerere de chemare în judecată, cu aceleași capete de cerere, a mai fost formulată de către reclamant.
Ea a format obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Oltenița. Cu ocazia judecării ei, s-a pus în discuție chestiunea îndeplinirii cerinței timbrajului.
Instanța de judecată a pus în vedere reclamantului să-și cuantifice pretențiile și să timbreze la valoarea lor potrivit legii taxelor de timbru.
Reclamantul nu s-a conformat dispoziției instanței de a achita taxa de timbru datorată pentru cererea sa de chemare în judecată.
În aceste condiții, instanța de judecată a anulat acțiunea civilă a reclamantului, pronunțând sentința civilă nr, 1890/23.10.2013.
Cererea de chemare în judecata din prezentul proces suferă de câteva carențe de esență.
In privința obiectului său, cererea de chemare în judecată nu este clară, Prin ea reclamantul cere ca daunele cominatorii să fie transformate în daune interese, pentru ca apoi să solicite în principal daune interese compensatorii la care să se adauge daunele interese moratorii pe cale le solicită în secundar.
Este necesar ca reclamantul să precizeze care este obiectul cererii sale de chemare în judecată și ce anume dorește ca instanța să îi acorde.
Reclamantul nu își cuantifică pretențiile. El nu precizează la ce sumă se ridică pretențiile sale. Fiind vorba de pretenții bănești, este necesar ca reclamantul să precizeze la ce sumă se ridică pretențiile sale.
Este necesar ca pârâtul să precizeze acest element de esență al cererii de chemare în judecată, întrucât în raport de el, instanța de judecata urmează sa stabilească taxa de timbru datorată pentru cererea de chemare în judecată.
Evident că taxa de timbru ce va fi stabilită în raport de suma pretinsă de către reclamant, va fi una incipientă, întrucât cuantumul pretențiilor sale se va stabili prin probatoriu care se va administra în cauză, ceea ce va necesita completarea taxei de timbru inițiale cu diferența în plus a taxei de timbru finale, dacă o asemenea situație se va naște.
Înțelege să invoce excepția netimbrării cererii de chemare în judecată. Cererea de chemare în judecată are ca obiect o acțiune civilă patrimonială. Potrivit legii taxelor de timbru, asemenea cereri se timbrează la valoare. Reclamantul nu s-a conformat dispoziției legale de timbrare a cererii pe care a formulat-o.
In aceste condiții, solicită admiterea excepției pe care a formulat-o și să anuleze cererea de chemare în judecată.
Pe fondul cauzei, arată că nu este suficient doar să pretindă daune cominatorii, daune interese, daune interese compensatorii sau daune interese moratorii.
Pentru fiecare dintre acestea este obligatoriu să se dovedească situația de fapt care le-a născut și persoana vinovată de nașterea lor.
De asemenea, nu este suficient să se solicite obligarea la plata unei amenzi civile de 50 lei / zi întârziere, ci este necesar să se dovedească în sarcina lor situația ce ar atrage amenda respectivă, precum și vinovăția ce a născut asemenea situație.
Arată că nu s-a opus niciodată pretenției reclamantului de a i se recunoaște dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1800 m.p. care formează obiectul material al procesului.
C. locală de fond funciar a întocmit procesul-verbal de punere în posesie nr. 2544/12.11.2010, pentru suprafața de 1800 m.p., situată în tarlaua 67 .> În aceeași zi, membrii comisiei locale de fond funciar, în prezența reprezentanților familiei reclamantului, respectiv soția și fiica acestuia, au procedat la punerea în posesie a lui pe această suprafață de teren conform procesului-verbal înregistrat sub nr. 2544 din 12.11.2010..
Soția și fiica reclamantului au refuzat să semneze procesul-verbal de punere în posesie și să primească suprafața de 1800 m.p. teren arabil, motivând că terenul nu se află amplasat la Șoseaua Națională Oltenița - Călărași (DN 31), ci este situat în ..
De fapt, reclamantul nu a manifestat un interes real de a primi și a exploata suprafața de teren respectivă.
Abia la data de 17.10.2012, dată la care a fost pus în posesie pe aceeași . manifestat un atare interes ocazie cu care s-a încheiat procesul-verbal de punere în posesie înregistrat sub nr. 2578 din 17.10.2012.
De la data înregistrării cererii reclamantului, a încercat în mai multe rânduri să-1 pună în posesie cu suprafața solicitată. Cu rea credință reclamantul s-a sustras de la această acțiune până la data de 26.09.2013.
La această dată reclamantul a fost pus în posesie cu suprafața de 1800 m.p. prin procesul-verbal de punere în posesie înregistrat sub nr. 2425 din 26.09.2013.
Întrucât Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară s-a opus la punerea în posesia a reclamantului pe terenul în litigiu susținând că există pe el o cultură de vița- de-vie, lucru neadevărat, întrucât terenul este liber de construcții și de culturi, s-a procedat la o nouă punere în posesie a reclamantului, pe același teren, depunând documentația cadastrală la C. Județeană Călărași de Fond Funciar. Precizează că suprafața în cauză se află în vecinătate cu DN 31. Nimeni nu s-a opus ca reclamantul să intre în posesia terenului în litigiu. El a avut liberă această posesie. Nu a înțeles să și-o exercite dovedind dezinteres față de ea și neinteresandu-i terenul în litigiu.
Prin urmare, pârâtele și-au îndeplinit obligațiile față de reclamant și nu le este imputabil faptul că reclamantul nu a înțeles să preia terenul în litigiu și să se folosească de el.
De aceea consideră că nu sunt culpabili față de acesta, cu atât mai puțin, nu pot fi obligați la despăgubirile pretinse de către reclamant și nici la amenda civilă de 50 lei / zi de întârziere.
Pentru aceste motive, solicită respingerea cererii.
În drept, a invocat întâmpinarea pe dispozițiile art. 201 alin 1 CPCN, precum și pe dispozițiile art. 447 CPCN.
Reclamantul F. I., a formulat răspuns la întâmpinare, solicitând respingerea apărărilor formulate prin întâmpinare.
Arată că obiectul acțiunii este clar indicat.
Conform art 42 din Legea nr. 1/2000 actualizată prin Legea nr. 247/2005 - privind reforma in domeniile proprietății si justiției, precum si unele masuri adiacente din 19 iulie 2005, M. Of. 653/2005:
Cererile sau acțiunile in justiție, cererile accesorii si incidente, precum si intabularea titlurilor de proprietate rezultate din aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificările si completările ulterioare si a prezentei legi sunt scutite de taxa de timbru si de timbru judiciar.
Pretențiile nu au fost cuantificate urmând a fi administrata proba cu expertiza tehnica judiciara specialitatea agricultura (pe cap. de cerere 1 si 2) pentru evaluarea prejudiciului, constând in stabilirea lipsei de folosința si folosul nerealizat.
Nu este adevărata afirmația ca nu a manifestat un interes real de a primi si exploata terenul, in primul rand care teren. F. o fisa de punere in posesie validata de către CJPSDPAT Călărași nu se poate vorbi de o punere in posesie.
De asemenea ca de la obținerea sentinței civile nr 2139/02.11.2011 pronunțata de Judecătoria Oltenița in dosar nr_, C. Locala Chiselet nu si-a îndeplinit obligația prevăzuta in titlul executoriu, fapt care l-a prejudicial fiind lipsit in toata aceasta perioada (peste 3 ani) de terenul cu care era îndreptatit sa fie pus in posesie cat si de lipsa actelor de proprietate.
Nu el trebuia sa faca demersuri ci parații trebuiau sa se conformeze dispoziție: instanței de judecata.
Pe de alta parte, in acești ani a solicitat paraților punerea in aplicare a sentinței civile nr. 2139/02.11.2010 pronunțata de Judecătoria Oltenița in dosar nr_ sens în care a formulat cereri înregistrate la Consiliul Local Chiselet sub nr 3838/15.12.201 2335/26.09.2011, 1904/08.08.2012.
Prin urmare nu este adevărata susținerea ca nu a manifestat un interes real de a primi și exploata terenul.
In ce privește procesul verbal nr 2425/26.09.2013 acesta a fost întocmit doar după ce în prealabil au fost notificați prin intermediul B. „E. A.” sub 75/20.08.2013 si a demarat procedura executării silite a sentinței civile nr.2139/02.11.2010 pronunțata de Judecătoria Oltenița in dosar nr_, cerere ce a fost încuviințată de Judecătoria Oltenița prin încheierea pronunțată la data de 24.09.2012 în dosarul nr._ .
Amplasamentul din procesul verbal încheiat 2578/2012 a fost invalidat de către CJSDPT Călărași deoarece terenul se afla în proprietatea altei persoane și se putea emite un titlu de proprietate, conform adresei nr. 9112/21.12.2012. Or aceasta se datorează culpei pârâtilor care nu au efectuat verificări și procedurile legale care se impuneau.
Prin urmare, o fișă de punere în posesie validată de către CJSDPT Călărași, nu se poate vorbi de o punere în posesie și nu poate prelua un teren care se află în proprietatea altei persoane.
Analizând probele existente la dosar, instanța reține următoarele:
Prin sentința civila nr 2139/02.11.2010 pronunțata de Judecătoria Oltenița in dosar nr_, irevocabila prin nerecurare, pârâta C. Locala Chiselet a fost obligata să-l puna in posesie pe reclamant cu suprafața de 1800 mp teren situat in intravilanul ., pe un amplasament aflat la dispoziția ei, sub sancțiunea plații de daune cominatorii de 500 lei pentru fiecare zi de întarziere a Primarului, începând de la data rămânerii irevocabile a sentinței si pana la punerea efectiva in posesie.
Având în vedere că debitorii obligației nu și-au executat de buna voie obligația, reclamantul a formulat cerere de executare silita, înregistrată pe rolul B. E. A., încuviințată de Judecătoria Oltenita prin Încheierea pronunțata la data de 24.09.2012, in dosar nr_ .
Ca urmare, a fost întocmit Procesul verbal nr. 2425/26.09.2013, care însă nu a fost validat de CJFF Călărași.
Potrivit Adresei nr. 2219/26.03.2015 depusă de CJFF Călărași, titlul de proprietate nu a putu fi emis deoarece a fost invalidată HCL nr. 4/02.07.2014 a CLFF Chiselet, nefiind depuse documentele solicitate potrivit Legii 18/1991.
Prin Hotărârea nr. 285/24.07.2015, CJFF a validat procesul verbal, constatând remedierea neregularităților sesizate.
Față de aceste considerente și având în vedere că pârâtele nu au contestat în nici un moment dreptul reclamantului, instanța apreciază că cererea modificatoare formulată de reclamant este întemeiată și urmează a obliga C. L. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Chiselet să înainteze Comisiei județene de fond funciar documentația necesară emiterii titlului de proprietate pentru suprafața de 1800 m.p., teren în intravilanul comunei Chiselet, jud. Călărași.
Totodată, va obliga C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Călărași să emită titlul de proprietate pentru suprafața de 1800 m.p., teren situat în intravilanul comunei Chiselet, jud. Călărași.
În ceea ce privește capătul de cerere prin care se solicită transformarea daunelor cominatorii (stabilite prin sentința civilă nr. 2139/2010 a Judecătoriei Oltenița, în dosarul nr._ ) în daune interese compensatorii pentru perioada 9.11.2010-iunie 2015, instanța constată că din întregul material probator nu rezultă că pârâtele ar fi vinovate de întârzierea punerii în executare a Sentinței civile nr. 2139/2010. Pârâtele au emis mai multe hotărâri, atașate la dosar, prin care au încercat soluționarea favorabilă a demersurilor reclamantului.
Pentru aceste motive, va respinge ca netemeinic capătul de cerere privind transformarea daunelor cominatorii în daune interese compensatorii.
Totodată, va respinge capătul de cerere prin care se solicită obligarea paraților la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite, în parte, acțiunea reclamantului, F. I., domiciliat în mun. București, ., ., ., formulată în contradictoriu cu pârâtele C. L. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Chiselet, jud. Călărași și P. C. Chiselet, așa cum a fost precizată și modificată.
Obligă C. L. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Chiselet să înainteze Comisiei județene de fond funciar documentația necesară emiterii titlului de proprietate pentru suprafața de 1800 m.p., teren în intravilanul comunei Chiselet, jud. Călărași.
Obligă C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Călărași să emită titlul de proprietate pentru suprafața de 1800 m.p., teren situat în intravilanul comunei Chiselet, jud. Călărași.
Respinge capătul de cerere prin care se solicită transformarea daunelor cominatorii (stabilite prin sentința civilă nr. 2139/2010 a Judecătoriei Oltenița, în dosarul nr._ ) în daune interese compensatorii pentru perioada 9. 11. 2010-iunie 2015, ca netemeinic.
Respinge capătul de cerere prin care se solicită obligarea paraților la plata cheltuielilor de judecată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 14. 10. 2015.
Președinte,
C. V. Grefier,
R. M.
Pentru președintele de complet, aflat în C.M.,
semnează președintele instanței,
RD/G.C.O./VM
30. 12. .2015
5 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1643/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 591/2015.... → |
|---|
