Obligaţie de a face. Sentința nr. 762/2015. Judecătoria ONEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 762/2015 pronunțată de Judecătoria ONEŞTI la data de 26-03-2015 în dosarul nr. 762/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ONEȘTI - JUDEȚUL BACĂU
Dosar nr._
Înreg. 15.01.2015 - obligația de a face -
SENTINȚA CIVILĂ nr. 762
Ședința publică din data de 26.03.2015
Instanța constituită din:
Președinte – M.-C. M.
Grefier – I. C.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamantul B. I., în contradictoriu cu pârâtele G. I., S. C., A. M. și L. G., având ca obiect „obligația de a face”.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamantul și pârâtele G. I., A. M. și L. G., lipsă fiind pârâta S. C..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că dosarul se află la primul termen de judecată, pârâtele au depus întâmpinare, iar reclamantul a depus răspuns la întâmpinare și înscrisuri, după care;
În temeiul art. 219 Cod procedură civilă, instanța verifică identitatea reclamantului, care prezintă C.I. . nr._, CNP_ și pe cea a pârâtelor G. I., care prezintă C.I. . nr._ CNP_, A. M., care prezintă C.I. . nr._ CNP_ și L. G., care prezintă C.I. . nr._ CNP_.
Conform art. 131 Cod procedură civilă, instanța își verifică din oficiu competența și, potrivit art. 94 pct. 1 lit. h raportat la art. 107 al. 1 Cod procedură civilă, constată că Judecătoria Onești este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză, fiind judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază pârâtele.
Potrivit art. 238 Cod procedură civilă instanța pune în discuție estimarea duratei necesare pentru cercetarea procesului raportat la probele pe care părțile intenționează să le solicite pentru a fi administrate.
Toate părțile prezente lasă la aprecierea instanței.
Instanța estimează o durată de trei luni necesară pentru cercetarea procesului.
Întrebați fiind de către instanță dacă sunt chestiuni prealabile de discutat, reclamantul depune la dosar certificat de încadrare în grad de handicap pentru B. M..
Întrebat fiind de către instanță dacă cererea a fost formulată pentru întreținerea mamei, reclamantul arată că există două posibilități: ori să stea fiecare din surori pe rând cu mama lor, ori să angajeze o femeie și să plătească toți în mod egal.
Instanța constată că cererea a fost formulată de către reclamant pentru o altă persoană.
Pârâtele arată că mama lor nu este handicapată, poate să se îngrijească, se îmbracă singură, merge la biserică și are pensie de 500 lei, iar reclamantul nu le dă voie să meargă la mama lor.
Instanța invocă din oficiu excepția lipsei calității procesuale active, pe care o pune în discuția părților.
Reclamantul arată că mama lor trebuie îngrijită și fiind băiatul acesteia, iar mama fiind în grija lui, a formulat această cerere.
Pârâtele prezente solicită, pe rând admiterea excepției.
În temeiul art. 248 Cod procedură civilă, instanța rămâne în pronunțare asupra excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 15.01.2015 sub nr._ , reclamantul B. I. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtelor G. I., S. C., Axinou M. și L. G. să contribuie la întreținerea mamei părților, numita B. M. în vârstă de 87 ani, în natură sau prin echivalent bănesc.
În motivare s-a arătat în esență că mama părților locuiește singură în . începând cu luna august 2014, de la data decesului tatălui părților, iar reclamantul împreună cu soția și fiica acestuia sunt singurii care contribuie la întreținerea acesteia și se ocupă ca acesta să aibă mâncare, medicamente și alte lucruri necesare traiului zilnic, în condițiile în care pensia lunară în cuantum de 490lei obținută de mama părților nu acoperă costurile nevoilor lunare ale acesteia.
S-a mai arătat că până la decesul tatălui, cele 4 surori contribuiau la întreținerea părinților, venind săptămânal să aducă alimente și alte lucruri necesare, dar după acest moment au refuzat, deși reclamantul le-a propus fie să aibă grijă de mamă prin rotație, fie să contribuie cu toții cu bani pentru a plăti o femei care să se ocupe zilnic de bătrână.
Totodată, reclamantul a precizat că în anul 2011 a cumpărat de la părinții săi casa în care locuiau aceștia în baza contractului nr. 1088/2011, cu rezerva dreptului de uzufruct în favoarea celor doi părinți, iar până în prezent a efectuat numeroase îmbunătățiri la imobil.
Cererea nu a fost motivată în drept.
În probațiune reclamantul a depus la dosar înscrisuri (filele 7-8).
La data de 16.01.2015 instanța a dispus emiterea unei Adrese prin care i s-a pus în vedere reclamantului că are obligația de a complini lipsurile cererii de chemare în judecată.
La data de 22.01.2015 reclamantul a complinit lipsurile cererii de chemare în judecată.
Cererea a fost legal timbrată cu taxa de timbru în cuantum de 20 lei, conform art. 15, lit. f din OUG 80/2013 (fila 12).
La data de 17.02.2015 pârâtele au depus la dosar, prin serviciul Registratură, întâmpinare la dosar, prin care au solicitat respingerea cererii de chemare în judecată.
În motivare, pârâtele au arătat că în realitate reclamantul este cel care beneficiază de toate bunurile și de toți banii pe care i-au avut părinții acestora.
Totodată, au arătat că după moartea tatălui părților, reclamantul le-a interzis accesul în casa părintească, motivat de faptul că este proprietar asupra acestui imobil și manifestându-se agresiv la adresa surorilor care au încercat să ia legătura cu mama, B. M.. Pârâtele au mai precizat că au reușit să ia legătura cu numita B. M. doar când aflau că reclamantul nu este acasă.
În plus, pârâtele au precizat în legătură cu Contractul de vânzare cumpărare că acesta a fost întocmit fără știința celorlalți copii, în speță a celor 4 pârâte, precizând că reclamantul nu a plătit prețul înscris în contract, dar că a beneficiat de toate bunurile părinților.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 205 și urm. C.pr.civ.
În probațiune pârâtele au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
La data de 24.02.2015 reclamantul a depus la dosar răspuns la întâmpinare, prin care a reiterat susținerile din cererea de chemare în judecată și a solicitat admiterea acțiunii.
La data de 26.03.2015 instanța din oficiu a invocat excepția lipsei calității procesual active a reclamantului.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Față de dispozițiile art. 248 alin. 1 C.pr.civ. și având în vedere că excepția lipsei calității procesual active este o excepție de fond care face inutilă în tot sau în parte administrarea de probe ori, după caz cercetarea în fond a cauzei, instanța se va pronunța mai întâi cu privire la această excepție.
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat, precum și între persoana pârâtului și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății, în sarcina reclamantului existând obligația de a justifica atât calitatea procesuală activă, cât și calitatea procesual pasivă, prin indicarea motivelor de fapt și de drept în cuprinsul cererii formulate.
În fapt, părțile reclamantul B. I. și pârâtele G. I., S. C., Axinou M. și L. G. sunt frați, fiind copii părinților B. M. și B. Gh. G., în prezent decedat, iar prin cererea principală reclamantul a solicitat instanței să oblige pârâtele să contribuie la întreținerea mamei părților, numita B. M. în vârstă de 87 ani, în natură sau prin echivalent bănesc.
În drept, conform art. 513 C.pr.civ:” Obligația de întreținere există numai între persoanele prevăzute de lege. Ea se datorează numai dacă sunt întrunite condițiile cerute de lege”, iar confirm art. 513 C.civ: „Obligația de întreținere există între soț și soție, rudele în linie dreaptă, între frați și surori, precum și între celelalte persoane anume prevăzute de lege”.
Totodată, art. 521 alin. 2 C.civ. se prevede că în situația particulară în care părintele aflat în nevoie cere întreținere de la copii săi: „Dacă părintele are drept la întreținere de la mai mulți copii, el poate, în caz de urgență, să pornească acțiunea numai împotriva unuia dintre ei. Cel care a plătit întreținerea se poate întoarce împotriva celorlalți obligați pentru partea fiecăruia”.
Așadar, în situația în care părintele care are capacitate deplină de exercițiu are mai mulți copii și se află în stare de nevoie și de urgență, el însuși în nume personal sau prin reprezentant convențional conform art. 80 C.pr.civ., poate solicita ca numai unul dintre copii să fie obligat la plata pensie de întreținere.
În concret, în cauza dedusă judecății cererea de chemare în judecată a fost formulată de către reclamantul B. I., care în nume propriu a chemat în judecată pârâtele G. I., S. C., Axinou M. și L. G., surorile sale, solicitând instanței să le oblige pe acestea să presteze întreținere în bani sau în natură față de numita B. M., mama părților.
Se mai reține că acesta din urmă nu este pusă sub interdicție și nu se află în vreo altă situație de excepția în care discernământul să îi fie afectat, având deci deplină capacitate de exercițiu și având dreptul legal de a pretinde întreținere de la copii săi dacă s-ar afla în stare de nevoie.
În consecință, instanța urmează a admite excepția lipsei calității procesual active a reclamantului și a respinge cererea de chemare în judecată ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesual activă, fără a mai păși la analiza fondului cauzei deduse judecății.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
HOTĂRĂȘTE :
Admite excepția lipsei calității procesual active a reclamantului.
Respinge cererea de chemare în judecată privind pe reclamantul B. I., CNP_ cu domiciliul în Onești, .. 6, . și pe pârâtele G. I., CNP_ cu domiciliul în Tg.Ocna, ., jud. Bacău, S. C., cu domiciliul în Slănic M., .. 12, ., Axinou M., CNP_ cu domiciliul în Tg. Ocna, .. 11, jud. Bacău și L. G., CNP_, cu domiciliul în Tg.Ocna, ., jud. Bacău, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesual activă.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Onești.
Pronunțată în ședință publică azi, 26.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red./Tehnred. M.C.M/I.C.:
24.04.2015 – 7 ex.
. – 5 ex.:
1 ex. recl.; 4 ex. pârâte
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 833/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 763/2015. Judecătoria ONEŞTI → |
|---|
