Plângere contravenţională. Sentința nr. 120/2015. Judecătoria ONEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 120/2015 pronunțată de Judecătoria ONEŞTI la data de 15-01-2015 în dosarul nr. 120/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ONEȘTI - JUDEȚUL B.
Dosar nr._
Înreg. 18.08.2014 - plângere contravențională -
SENTINȚA CIVILĂ nr. 120
Ședința publică din data de 15.01.2015
Instanța constituită din:
Președinte – M. C. M.
Grefier – I. C.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petentul K. A., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B. – PENTRU POLIȚIA MUNICIPIULUI ONEȘTI, având ca obiect „plângere contravențională”.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns petentul asistat de avocat A. M. și martorii A. Vsilica și G. N., lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că s-a depus la dosar dovada de executare a mandatului de aducere a martorului G. N. însă nu s-a depus dovada de aducere a martorului A. V., iar adresa trimisă către Asociația Traducătorilor din România a fost restituită, după care;
În temeiul art. 219 Cod procedură civilă, instanța verifică identitatea petentului, care prezintă permis de ședere temporară K_ cu valabilitate din data de 29.09.2014 până la data de 25.09.2015.
Având în vedere că petentul este cetățean străin, instanța pune în discuție necesitatea emiterii unei adrese către Tribunalul B. pentru a ne comunica lista traducătorilor autorizați în vederea desemnării unui traducător.
Avocat A. M. arată că această adresă nu este necesară, întrucât petentul știe pentru ce se află în instanță, iar atât timp cât acesta nu este ascultat, apreciază că nu se impune emiterea acestei adrese.
Martorii fiind prezenți la acest termen, instanța procedează la identificarea acestora, respectiv G. N., care prezintă C.I. . nr._ CNP_ și A. V., care prezintă C.I. . nr._ CNP_, apoi la audierea acestora, pe rând, potrivit dispozițiilor art. 318 – 322 Cod procedură civilă, declarațiile date fiind consemnate potrivit dispozițiilor art. 323 din același cod și atașate la dosarul cauzei.
Nemaifiind alte probe de administrat, conform art. 244 al. 1 Cod procedură civilă, instanța declară terminată cercetarea procesului.
Întrebată fiind de către instanță, în temeiul art. 244, alin. 3 Cod procedură civilă, avocatul petentului declară că este de acord cu dezbaterea fondului la acest termen.
Fiind deschise dezbaterile asupra fondului, instanța acordă cuvântul avocatului petentului care arată că prin plângerea formulată a invocat nulitatea procesului verbal întocmit pe numele petentului întrucât au fost încălcate prevederile art. 225 Cod procedură civilă și ale art. 6 din CEDO având în vedere că petentul, la momentul opririi în trafic, trebuia să fie informat despre fapta pentru care i s-a întocmit procesul verbal, într-o limbă pe care o înțelege. Nu i s-a acordat un traducător, astfel procesul verbal este lovit de nulitate. Asupra situației de fapt reținută în procesul verbal, aceasta nu este conformă cu realitatea având în vedere că petentul nu a obstrucționat participarea la trafic, martorii au arătat că nu cunosc nimic despre această faptă. Solicită admiterea plângerii, fapta nefiind nedovedită și anularea procesului verbal de contravenție. Nu solicită cheltuieli de judecată.
În baza art. 394 Cod procedură civilă, instanța declară închise dezbaterile în fond și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 18.08.2014, sub numărul_, petentul K. A. a chemat în judecată intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B. – pentru Poliția mun. Onești, solicitând instanței să dispună admiterea plângerii formulate împotriva procesului verbal ., nr._ din 05.08.2014 și anularea procesului verbal contestat.
Cu privire la legalitatea procesului verbal petentul a arătat că acesta este nelegal deoarece în cuprinsul acestuia nu s-au indicat ocupația și locul de muncă al petentului, nu au fost inserate obiecțiunile pe care petentul le-a adus la cunoștința agentului constatator. Totodată, procesul verbal este lovit de nulitate ca urmare a faptului că petentul este cetățean turc și nu cunoaște limba română, iar procesul verbal a fost încheiat în lipsa unui traducător autorizat, și în mod eronat s-a consemnat că procesul verbal a fost tradus de un traducător, în realitate persoana care îl însoțea este secretara societății unde lucrează petentul.
În motivarea cererii, petentul a arătat că circula regulamentar, s-a asigurat înainte de a pătrunde în intersecție și nu a deranjat nici un alt participant la trafic.
Plângerea nu a fost motivată în drept.
În probațiune petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale cu un martor, și a depus la dosar: adeverințe (filele 5-6), procesul verbal ., nr._ din 05.08.2014 (fila 7), copie CI (fila 6).
Cererea a fost legal timbrată cu taxa de timbru în cuantum de 20 lei, conform art.19 din OUG 80/2013.
La data de 01.10.2014 intimatul a depus la dosar, prin serviciul Registratură, întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal ca legal și temeinic.
În motivare, intimatul a arătat că în data de 05.08.2014, ora 08:25 agentul constatator se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu pe raza mun. Onești și a constatat că autoturismul marca Land Rover, cu nr. de înmatriculare T-2972 NT, condus de petent pe . sensul de mers Tg.Ocna - B., ajuns la intersecția celor două străzi nu a respectat semnificația indicatorului cedează trecerea și nu a oprit pentru a acorda prioritate de trecere autoturismului cu nr. de înmatriculare_ care circula din sens opus și a efectuat viraj către stânga spre . prioritar, conducătorul auto fiind nevoit să se oprească pentru a evita impactul, după care și-a continuat deplasarea, fără a putea fi oprit în vederea legitimări sale, iar ulterior în urma verificărilor efectuate în baza de date a fost identificat proprietarul autoturismului cu nr. de înmatriculare_, în persoana numitului G. N..
Intimatul a mai arătat că aplicarea sancțiunilor și întocmirea procesului verbal au fost făcute nemijlocit în baza constatărilor personale ale agentului constatator.
În plus, s-a arătat că la momentul opririi, petentul era însoțit de numita A. V., care are funcția de secretar și traducător autorizat, și care i-a tradus petentului cuprinsul procesului verbal.
În drept, intimatul și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 205-208 C.pr.civ, OG 2/2001, OG 195/2002, HG 1391.2006.
În probațiune intimatul a solicitat încuviințarea probei în înscrisuri și a depus la dosar: procesul verbal ., nr._ din 05.08.2014 (fila 20), raportul agentului constatator (fila 21), dovada ., nr._ (fila 22).
La data de 13.10.2014 petentul a depus la dosar răspuns la întâmpinare, prin carte a reiterat susținerile din cererea de chemare în judecată.
La termenul din 20.03.2014 instanța a constatat că proba cu înscrisuri este admisibilă și poate duce la soluționarea cauzei și a încuviințat-o pentru ambele părți, de asemenea a încuviințat pentru ambele părți proba testimonială cu câte un martor.
La termenul din 04.12.2014 instanța a amânat judecarea cauzei în vederea citării cu mandat a martorilor și pentru a se obține înscrisuri suplimentare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._ din 05.08.2014 (fila 7) petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 360lei pentru nerespectarea dispozițiilor art. 57, alin. 2 din OUG 195/2002.
În procesul verbal s-a reținut că în data de 05.08.2014, ora 08:25 agentul constatator se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu pe raza mun. Onești și a constatat că autoturismul marca Land Rover, cu nr. de înmatriculare T-2972 NT, condus de petent pe . sensul de mers Tg.Ocna - B., ajuns la intersecția celor două străzi nu a respectat semnificația indicatorului cedează trecerea și nu a oprit pentru a acorda prioritate de trecere autoturismului cu nr. de înmatriculare_ care circula din sens opus și a efectuat viraj către stânga spre . drumul prioritar, conducătorul auto fiind nevoit să se oprească pentru a evita impactul.
În drept, în conformitate cu prevederile art. 57, alin. 2 din OUG 195/2002, în intersecțiile cu circulație dirijată, conducătorul de vehicul este obligat să respecte semnificația indicatoarelor, culoarea semaforului sau indicațiile ori semnalele polițistului rutier, nerespectarea acestei dispoziții constituie contravenție conform art. 100, alin. 3, lit. c, din HG 1391/2006 și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.
Conform art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă acestea s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Instanța constată că plângerea contravențională formulată de către petent a fost introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de lege, procesul verbal fiind întocmit și comunicat acestuia la data de 05.08.2014, iar plângerea contravențională a fost depusă la Registratura instanței la data de 18.08.2014.
Analizând legalitatea procesului verbal de constatare și aplicare a sancțiunii contravenționale, instanța va avea în vedere aspectele invocate de petent prin cererea de chemare în judecată:
Cu privire la lipsa indicării în procesul verbal a ocupației și a locului de muncă al petentului instanța reține că:
În art.16, alin.1 din OG 2/2001 sunt prevăzute mențiunile pe care trebuie să le cuprindă obligatoriu procesul verbal de constatare a contravenției, între care și cele referitoare la indicarea ocupației și a locului de muncă al contravenientului, sub sancțiunea nulității relative a procesului verbal. Însă pentru a opera nulitatea se impune ca petentul să facă dovada că prin această manieră de întocmire a procesului verbal a suferit o vătămare care nu poate fi înlăturată altfel.
În cauză, petentul nu a făcut dovada vătămării pe care a suferit-o prin neindicarea acestor elemente. În plus, analizând cuprinsul procesului verbal se observă formularul tipizat al procesului verbal ., nr._ din 05.08.2014 nu cuprinde o rubrică specială în care să fie indicate ocupația și locul de muncă al contravenientului, prin urmare instanța nu poate primi acest motiv de nulitate.
Cu privire la neindicarea obiecțiunilor formulate de către petent, cu ocazia întocmirii procesului verbal, instanța reține că:
În baza art. 16, alin.7 din OG 2/2001 dacă contravenientul este prezent la momentul încheierii procesului verbal, agentul constatator este obligat să îi aducă la cunoștință dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare, sub sancțiunea nulității relative a procesului verbal, astfel cum a stabilit Înalta Curte de Casație și Justiție, Secțiile Unite, în Decizia în interesul legii nr. XXII din 19.03.2007.
În procesul verbal contestat nu s-a făcut nicio mențiune cu privire la obiecțiunile ridicate de către petent. Însă, nici în cererea introductivă și nici în fața instanței petentul nu a arătat în mod concret în ce constau obiecțiunile sale, ridicate la momentul întocmirii procesului verbal, cu atât mai mult cu cât apărarea petentului este bazată preponderent pe faptul că este cetățean străin și nu i s-a asigurat un traducător autorizat la momentul întocmirii procesului verbal, ori în aceste condiții petentul nu a explicat cum a putut ridica obiecțiuni. În plus, petentul a avut posibilitatea de a susține eventualele obiecțiuni în fața instanței, posibilitate de care nu a uzat, prin urmare, instanța nu poate primi acest motiv de nulitate.
Cu privire la faptul că petentul este cetățean turc și nu cunoaște limba română, procesul verbal fiind încheiat în lipsa unui traducător autorizat, instanța reține că:
Din economia prevederilor OG 2/2001 privind regimul contravențiilor, nu reiese că în cazul cetățenilor străini se impune asigurarea unui traducător autorizat care să fie prezent la data și locul întocmirii procesului verbal.
Trebuie precizat, că această obligație incumbă organelor statului în cazul acuzațiilor în materie penală, în condițiile Codului de procedură penală și ale art.6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, precum și în cadrul proceselor civile în condițiile Codului de procedură civilă, însă numai după sesizarea instanței civile.
Chiar dacă, materia contravențională este asimilată noțiunii de „acuzație în materie penală”, obligația de asigurare a unui traducător nu subzistă de la momentul întocmirii procesului verbal, lucru care de altfel ar fi imposibil mai ales în materia contravențiilor la legea circulației rutiere, unde majoritatea faptelor sunt constatate și sancționate în trafic.
Mai mult decât atât, se reține că petentul se contrazice cu propriile sale afirmații, arătând pe de o parte că nu a putut lua cunoștință de conținutul procesului verbal, deoarece nu i s-a asigurat prezența unui traducător, și pe de altă parte susținând că agentul constatator nu a consemnat în cuprinsul procesului verbal obiecțiunile pe care le-a formulat.
În plus, din Adeverința nr. 3 din 18.08.2014 (fila 5), reiese că petentul este angajat al unei societăți comerciale din România de la data de 26.09.2013, astfel că există un dubiu în ce privește cunoașterea sau nu a limbii române de către acesta, în consecință instanța urmează să respingă și acest motiv de nulitate.
Totodată, instanța reține că au fost respectate dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocată din oficiu.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, instanța constă că în O.G. nr. 2/2001 nu se arată în mod expres care este forța probantă a procesului-verbal de constatare a contravenției, dar în lumina jurisprudenței CEDO - care a devenit obligatorie pentru instanțele interne odată cu ratificarea Convenției Europene și care se aplică cu preeminență față de dispozițiile dreptului intern, potrivit art. 20 alin. 2 din Constituția României - se impune ca, în raport de acele contravenții ce pot conduce la o calificare penală după criteriile Curții, prezumția de nevinovăție să aibă prioritate față de prezumția de legalitate a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției.
Criteriile alternative la care Curtea a raportat definiția noțiunii de „materie penală” sunt: criteriului calificării interne, al naturii faptei incriminate și cel al scopului și severității sancțiunii
Observând cele trei criterii indicate de Curte, instanța reține că fapta indicată în procesul verbal se încadrează în noțiunea de „materie penală”, deoarece prevederea legală se adresează unei largi categorii de persoane, conducătorilor de vehicule care au obligația de a respecta semnificația indicatoarelor rutiere, scopul sancțiunii are caracter preventiv și punitiv, iar sancțiunea contravențională este destul de severă.
În cauza N. G. c. României, Curtea a făcut câteva precizări extrem de importante cu privire la obligațiile ce le revin părților într-o astfel de cauză, astfel “odată stabilită aplicabilitatea art. 6 în cauza concretă, este de o importanță crucială ca instanțele de judecată care sunt sesizate cu soluționarea unor plângeri împotriva unor procese-verbale de contravenție, să acorde petenților în mod efectiv posibilitatea de a propune probe prin care să aducă dovada contrară celor reținute de agentul constatator și de a-și prezenta argumentele în apărare, în cadrul unei proceduri contradictorii.”
Prin urmare, instanța apreciază că prezumția de nevinovăție va prevala asupra celei de legalitate și temeinicie a procesului verbal, organul constatator având obligația de a proba în instanță toate elementele constitutive ale contravenției, așa cum rezultă cu claritate din Hotărârea A. c. României, în timp ce petentului trebuie sa i se ofere efectiv posibilitatea de a-și pregăti și a-și prezenta apărarea, de a produce și de a solicita administrarea oricăror probe în favoarea sa.
Totuși, faptul că un contravenient beneficiază de prezumția de nevinovăția nu înseamnă că este suficient ca acesta să conteste procesul verbal de contravenție pentru a fi exonerat de răspundere; chiar dacă procesul verbal nu beneficiază de o prezumție absolută de legalitate și temeinicie, el constituie totuși o probă de vinovăție.
În cauză, din depoziția martorului G. N. conducătorul auto căruia petentul nu i-ar fi acordat prioritate de trecere (fila 46), reiese că :”nu pot preciza dacă și când mi s-a întâmplat sa nu-mi fie acordat prioritate la intersecția de la .>
În plus, din depoziția martorei A. V. reiese că: „Îmi amintesc că în ziua respectivă am ieșit de la benzinăria D. și G. și ne îndreptam spre sediu societății care este pe Calea Bacăului. Imediat ce am iești din benzinărie am fost opriți de către un agent de poliție. Din câte îmi amintesc, în momentul în care am ieșit de la benzinărie dinspre B. nu circula niciun autoturism. Nu am auzit niciun claxon și nu am văzut vreun autoturism deranjat de această manevră”.
După cum se observă depozițiile celor doi martori audiați în cauză, sub prestare de jurământ, contrazic situația de fapt reținută în procesului verbal, iar intimatul nu a propus administrarea altor probe cu ajutorul cărora să facă dovada temeinicie procesului verbal.
Așadar, intimatul nu a răsturnat prezumția de nevinovăție de care beneficiază petentul, certitudinea săvârșirii faptei și a vinovăției petentului se poate dobândi numai pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă (fapta supusă judecății). Având în vedere că prin probele depuse la dosar intimatul nu a răsturnat prezumția de nevinovăție de care beneficiază petentul și nefiind dovedite elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art.57 alin. 2 din OUG 195/2002, acesta nu poate fi sancționat contravențional.
În consecință, instanța urmează să admită acțiunea și să anuleze procesul – verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._ din 05.08.2014.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională formulată de petentul K. A., CNP_, cu domiciliul procesual ales la C..av „M. A.”, cu sediul în Onești, Calea Mărășești, ., parter, județul B., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B. – pentru Poliția mun. Onești, cu sediul în B., .. 2, județul B..
Anulează procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 05.08.2014.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la data comunicării.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Onești.
Pronunțată în ședință publică azi, 15.01.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red./ Tehnored. M.C.M./I.C :
03.02.2015:4 ex
.: 2 ex.
1 ex. petent.;1 ex .intimat
| ← Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... | Validare poprire. Sentința nr. 1252/2015. Judecătoria ONEŞTI → |
|---|
