Plângere contravenţională. Sentința nr. 1682/2015. Judecătoria ONEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1682/2015 pronunțată de Judecătoria ONEŞTI la data de 24-06-2015 în dosarul nr. 1682/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ONEȘTI
JUDEȚUL BACĂU
Dosar nr._ - plângere contravențională -
Înreg.15.04.2015
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1682
Ședința publică din data de 24.06.2015
Instanța constituită din:
Președinte – C. S.
Grefier – M. P.
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile promovată de de petenta .. în contradictoriu cu intimatul COMISARIATUL REGIONAL pentru PROTECȚIA CONSUMATORILOR REGIUNEA NORD-EST (IAȘI), având ca obiect “plângere contravențională”.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns avocat C. C. care substituie pe avocat C. A. pentru societatea petentă, lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că dosarul se află la primul termen de judecată, după care,
Instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză, conform art. 32 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001.
Instanța în temeiul art. 238 Cod procedură civilă, pune în discuție estimarea duratei procesului.
Reprezentantul petentei estimează că procesul va dura 30 de zile, având în vedere că se solicita doar administrarea probei cu înscrisurile aflate deja la dosar.
Față de obiectul cauzei și susținerile reprezentantului petentei, instanța în temeiul art. 228 Cod procedură civilă, estimează o durată a procesului de 30 de zile.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat instanța acordă cuvântul pentru formularea probelor.
Avocat C. C. solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv cele aflate la dosarul cauzei. Arată că nu mai sunt alte înscrisuri de depus la dosar.
Potrivit art. 255 Cod procedură civilă, instanța constată că proba cu înscrisuri este admisibilă și poate duce la soluționarea procesului și, în temeiul art. 258 Cod procedură civilă, încuviințează această probă pentru ambele părți.
La interpelarea instanței, reprezentantul petentei arată că este de acord cu dezbaterea fondului la termenul de astăzi.
Conform art. 244 al. 1 Cod procedură civilă, nemaifiind probe de administrat sau alte cereri de formulat instanța declară terminată cercetarea procesului și în temeiul art. 392 Cod procedură civilă deschide dezbaterile asupra fondului cauzei și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul petentei solicită admiterea cererii, precizează că acel control efectual la sediul societății petente a fost unul cu „dedicație”, iar agenții constatatori aveau obligația să arată cine anume a făcut reclamația și ce anume vizează controlul; precizează că agenții constatatori pur și simplu au căutat orice motiv pentru a amenda firma. Arată că era vizată o altă societate, respectiv ..
La interpelarea instanței, avocat C. C. arată că .. nu prestează activitate sub denumirea de ..
Reprezentantul petentei învederează instanței faptul că legea invocată de intimat este intrată în vigoare ulterior semnării contractului., iar O.P.C. nu a corelat temeiurile de drept invocate cu situația reală.
Cu cheltuieli de judecată.
Instanța închide dezbaterile și în temeiul art. 394 Cod procedură civilă reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 15.04.2015 sub nr._ petenta .. a formulat în contradictoriu cu intimatul COMISARIATUL REGIONAL pentru PROTECȚIA CONSUMATORILOR REGIUNEA NORD-EST IAȘI plângere contravențională împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 06.04.2015, solicitând în principal admiterea plângerii și anularea procesului-verbal, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertismentul.
În motivarea în fapt, petenta a arătat că la data de 01.04.2015, ca urmare a sesizării nr. 218PS/27.03.2015, trei agenți constatatori din cadrul ANPC Bacău s-au prezentat la punctul de lucru din cadrul Spitalului Municipal Onești pentru efectuarea de verificări. Se arată sesizarea se referea la faptul că firma ATROPOS, care are ca obiect de activitate servicii funerare, desfășoară activități în incinta Spitalului Municipal Onești, unde comercializează sicrie și alte obiecte specifice și că angajați ai acestei firme fac reclamă purtând haine cu inscripția „ATROPOS” și îndrumă rudele persoanelor decedate să apeleze la serviciile firmei.
Petenta arată că în baza art. 23 alin. 2 din Legea nr. 102/2014 societatea poate desfășura o parte din obiectul contractului de închiriere nr._/14.10.2014, iar pe de altă parte că dispozițiile acestei legi nu ar fi aplicabile întrucât a intrat în vigoare la 09.10.2014, iar până în prezent nu au fost emise norme metodologice de aplicare. Se mai arată că verificarea a fost efectuată ca urmare a unei sesizări făcute cu privire la o altă societate, .. și cu toate acestea a fost sancționată ..
În privința încălcării dispozițiilor art. 7 lit. c a 4-a liniuță din OG nr. 21/1992 și sancționată de art. 50 alin. 1 din același act normativ petenta arată că această încadrare juridică reprezintă o încercare forțată de sancționare a societății, în măsura în care aceste dispoziții nu sunt aplicabile Legii nr. 102/2014.
În ceea ce privește încălcarea prevederilor art. 18 din OG nr. 21/1992 și sancționate de art. 5 alin. 2 din OG nr. 2/2001 petenta arată că nu mai formulează nici un comentariu, tocmai pentru a se observa discrepanța dintre scopoul controlului și cele constatate.
Petenta mai arată că lipsesc martorii care să ateste influențarea rudelor în alegerea firmei ce prestează servicii funerare, iar faptul că angajații săi poartă uniforme reprezintă o atitudine care nu este sancționată de nicio lege.
Cererea a fost întemeiată pe prevederile Legii nr. 102/2014, OG nr. 21/1992 și OG nr. 2/2001, iar în dovedire s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și s-a atașat copia procesului verbal contestat și anexei acestuia.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicita respingerea plângerii ca neîntemeiate. Se arată că în urma unei sesizări cu nr. 218/PS/27.03.2015 adresate Direcției de Sănătate Publică a Județului Bacău, ce a fost direcționată către Comisariatul pentru Protecția Consumatorului Bacău prin adresa nr. 3883/20.03.2015, comisari din cadrul acestei instituții au efectuat un control și au constatat că în incinta Spitalului Municipal Onești funcționează operatorul economic .., cu obiect de activitate principal activități de pompe funebre și similare, activitatea fiind desfășurată sub forma unui magazin de produse funerare. Operatorul economic comercializa – sub denumirea comercială ATROPOS - diferite produse textile (prosoape, costume de haine), încălțăminte și sicrie de diferite modele. De asemenea operatorul presta diferite servicii funerare (transport persoane decedate, închirieri capace frigorifice) pentru care exista o listă a tarifelor practicate sub formă de catalog. Reprezentantul petentei, care s-a prezentat în urma invitației, a prezentat pentru punctul de lucru autorizație de funcționare nr. 1546/16.12.2014, certificat constatator din 30.11.2009 și contract de închiriere a spațiului nr. 1647/14.10.2009, prelungit prin actul adițional nr. 1/_ până la 31.12.2015. La momentul controlului s-a constatat că pe ușa magazinului exista anunțul informativ „M. produse funerare”, în care erau indicate numere de telefon de contact și nu s-a constatat să fie afișată vreo altă listă cu informații alternative, respectiv cu denumiri ale altor firme cu obiect de activitate asemănător, ceea ce în opinia comisarilor a condus la ideea că firma speculează starea emoțională a rudelor celor decedați și subliminal îi direcționează doar la serviciile prestate de petentă, limitându-le posibilitatea de alegere și prin aceasta asigurându-și exclusivitatea acestor servicii.
Se mai arată că s-a constatat cu ocazia controlului că există abateri informaționale, în detrimentul consumatorilor, în sensul că unele produse nu erau însoțite de elemente de identificare și caracterizare specifice, ori deși aveau atașată o etichetă aceasta nu era în limba română. Față de susținerea petentei în sensul că nu ar avea calitatea de subiect al contravenției, reclamația vizând serviciile prestate de .., se arată pe de o parte că petenta își asumă actul de control și constatare, prin ștampilarea acestuia și pe de altă parte că .. nu există, publicitatea fiind făcută de .. pentru servicii funerare ATROPOS.
În susținerea întâmpinării intimatul a atașat copii ale următoarelor înscrisuri: procesul verbal contestat cu anexele la acesta, invitația adresată reprezentantului legal al petentei, sesizarea adresată inițial Direcției de Sănătate Publică și adresa de redirecționare, autorizație de funcționare și profil de activitate, certificat de înregistrare, certificat constatator, contract de închiriere nr._/14.10.2009 și act adițional nr. 1 la acesta.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din 06.04.2015 întocmit în urma controlului efectuat la punctul de lucru al .. din incinta Spitalului Municipal Onești de COMISARIATUL REGIONAL pentru PROTECȚIA CONSUMATORILOR N-E IAȘI – Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Bacău, societatea petentă a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 2.000 de lei în temeiul art. 23 alin. 2 din Legea nr. 102/2014 raportat la art. 7 lit. c liniuța a 4-a din OG nr. 21/1992 și cu avertisment în temeiul art. 18 din OG nr. 21/1992, reținându-se că desfășoară activități pentru prestarea de servicii funerare într-o instituție de sănătate publică, respectiv că unele din produsele comercializate la punctul de lucru al societății nu erau însoțite de elemente de identificare și caracterizare specifice produselor.
Potrivit contractului de închiriere nr._ din 14.10.2009 petenta a închiriat de la Spitalul Municipal Onești un spațiu destinat prezentării și prestării activității specifice de servicii funerare, contract valabil inițial până la 15.10.2012 și care prin actul adițional nr. 1 a fost prelungit până la data de 31.12.2015.
În urma examinării din oficiu a procesului verbal de contravenție din perspectiva cauzelor de nulitate expresă și absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, s-a constatat că acesta nu este afectat de nici una dintre aceste cauze, motiv pentru care instanța va trece la analiza susținerilor petentei privind nelegalitatea și netemeinicia procesului verbal, conform art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001.
Instanța nu poate reține ca motive de nulitate a procesului verbal faptul că organul de control a efectuat verificarea în baza unei sesizări ce privea o altă societate întrucât și dacă ar fi adevărat, constatările inspectorilor ce au făcut controlul nu sunt afectate de vreun motiv de nulitate absolută dar nici relativă, nefiind dovedită vreo vătămare suferită de petentă din această perspectivă. Instanța are în vedere că sesizarea a fost făcută de un jurnalist, iar esența solicitării sale a fost aceea de a se verifica legalitatea desfășurării activității de prestare a serviciilor funerare în cadrul unei instituții de sănătate și nu neapărat de verificarea societății cu numele ATROPOS, iar instituția de protecție a consumatorilor a acționat în limitele competențelor sale, având obligația de a sancționa săvârșirea unor eventuale contravenții prin care sunt încălcate drepturile consumatorilor nu doar în limitele stricte ale unei sesizări ci chiar și din oficiu.
În drept instanța constată că sunt relevante următoarele dispoziții legale:
Art. 23 din Legea nr. 102/2014 prevede:
„(1) Prestarea serviciilor funerare se poate face numai în spații autorizate.
(2) În instituțiile de sănătate publică se interzic înființarea și funcționarea spațiilor pentru prestări de servicii funerare, cu excepția spațiilor necesare derulării formalităților, în cazul decesului produs în instituția respectivă. Se interzice personalului instituției de sănătate publică să influențeze rudele persoanei decedate în alegerea prestatorului de servicii funerare.
(3) Se interzice orice formă de publicitate pentru firmele prestatoare de servicii funerare în incinta instituțiilor de sănătate. La biroul de întocmire a formalităților, pentru persoanele decedate în instituția respectivă se poate afișa lista alfabetică a firmelor furnizoare de servicii funerare, cu adresa și numărul de telefon.
(4) Pe teritoriul cimitirului, cu excepția locului destinat acestui scop, publicitatea serviciilor funerare este interzisă.”
Potrivit art. 7 lit. c liniuța a 4-a din OG nr. 21/1992 operatorii economici sunt obligați: „să asigure, la prestarea serviciilor nealimentare, condiții igienice, condițiile stabilite de producător, de actele normative în vigoare, precum și cele specifice desfășurării activității”.
Potrivit art. 50 alin. 1 lit. c din OG nr. 21/1992 Constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni și se sancționează „încălcarea dispozițiilor art. 5, art. 7 lit. b) prima, a 2-a și a 5-a liniuță, lit. c) a 3-a și a 4-a liniuță, art. 9, art. 10 lit. a) - f), h) și i), art. 11 și art. 14, cu amendă contravențională de la 2.000 lei la 20.000 lei;
Art. 18 din OG nr. 21/1992 prevede:
„Consumatorii au dreptul de a fi informați, în mod complet, corect și precis, asupra caracteristicilor esențiale ale produselor și serviciilor oferite de către operatorii economici, astfel încât să aibă posibilitatea de a face o alegere rațională, în conformitate cu interesele lor, între produsele și serviciile oferite și să fie în măsură să le utilizeze, potrivit destinației acestora, în deplină securitate.”
Instanța nu va reține ca întemeiată susținerea petentei în sensul că dispozițiile OG nr. 21/1992 nu sunt aplicabile în privința Legii nr. 102/2014, având în vedere că ordonanța privind protecția consumatorilor reprezintă cadrul general în materie și este aplicabil în cazul oricăror servicii prestate consumatorilor, cu excepția cazurilor în care prin legi speciale s-ar prevedea altfel, ceea ce nu este cazul în speță, căci în ceea ce privește prestarea de servicii funerare nu există o prevedere legală prin care să se stabilească alt cadru de protecție al consumatorilor decât cel general.
Raportat la această apreciere instanța reține că potrivit prevederilor art. 7 lit. c liniuța a 4-a operatorii economici care prestează servicii nealimentare sunt obligați să asigure pe de o parte condiții igienice și condițiile stabilite de producător și de actele normative în privința serviciilor prestate, iar pe de altă parte să asigure prestarea serviciilor conform actelor normative „specifice desfășurării activității”.
Prestarea de servicii funerare este reglementată de Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare, care la art. 23 alin. 2 reglementează tocmai situația unor spații pentru prestări de servicii funerare în incinta unor instituții de sănătate, prevăzând că „În instituțiile de sănătate publică se interzic înființarea și funcționarea spațiilor pentru prestări de servicii funerare, cu excepția spațiilor necesare derulării formalităților, în cazul decesului produs în instituția respectivă”.
În cauză, din probele administrate instanța reține că petenta .. prestează servicii funerare într-un spațiu din incinta Spitalului Municipal Onești în baza unui contract de închiriere încheiat cu această instituție de sănătate publică, iar potrivit art. 23 alin. 2 din Legea nr. 102/2014 asemenea activități sunt interzise. Cum prestarea de activități de servicii funerare precum cele efectuate de petentă este interzisă în cadrul instituțiilor de sănătate publică instanța reține că din perspectiva protecției consumatorilor sunt aplicabile dispozițiile art. 7 lit. c liniuța a 4-a din OG nr. 21/1992, care impun ca serviciile să fie prestate conform actelor normative specifice desfășurării activității și astfel sancționarea petentei în temeiul acestor acte normative coroborate este întemeiată.
Instanța nu va reține susținerea petentei în sensul că procesul verbal este netemeinic prin raportare la faptul că în baza contractului ar putea în continuare desfășura activități în cadrul instituției de sănătate, pentru că spațiul poate fi folosit pentru derularea formalităților în cazul decesului produs în instituția sanitară, excepție prevăzută chiar de art. 23 alin. 2 din Legea nr. 102/2014, având în vedere pe de o parte că sancțiunea a fost aplicată pentru prestarea de alte servicii funerare decât „formalitățile” permise de lege și pe de altă parte că prezenta cauză nu are ca obiect analizarea valabilității contractului de închiriere, care prevede ca obiect „prezentarea și prestarea activității specifice de servicii funerare” și care ar putea fi limitat prin voința părților doar la îndeplinirea formalităților permise de lege. Instanța nu apreciază ca fiind relevant nici faptul că petenta a încheiat contractul de închiriere înainte de . Legii nr. 102/2014 căci textul legal incident nu interzice doar înființarea (pe viitor) a unor spații pentru prestarea de servicii funerare în cadrul instituțiilor de sănătate publică ci și funcționarea unor asemenea spații, ceea ce implică inclusiv situațiile existente la momentul intrării în vigoare a legii, urmând ca eventualele consecințe ale imposibilității desfășurării activității ce a reprezentat scopul încheierii convenției de închiriere să fie reglementate între părțile semnatare ale contractului. Nu va fi reținută nici susținerea petentei în sensul că atâta vreme cât nu au fost emise norme de aplicare a Legii nr. 102/2014 aceasta nu poate fi aplicată, căci art. 23 alin. 2 din actul normativ impune o interdicție clară și necondiționată în privința activităților de prestare a serviciilor funerare, cu privire la care nu sunt necesare norme de aplicare în ceea ce privește interdicția instituită, ci eventual în privința excepției, respectiv în sensul de a se detalia în ce constă formalitățile ce pot fi efectuate în spații din cadrul instituțiilor de sănătate, însă așa cum s-a arătat anterior petenta a fost sancționată pentru prestarea de alte servicii decât „formalități”, iar aspectul că în viitor ar putea presta numai asemenea servicii nu justifică nesancționarea pentru fapta deja săvârșită.
În ce privește sancționarea cu avertisment pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 18 din legea nr. 21/1992 instanța reține că petenta nu a formulat apărări concrete în privința acestei contravenții și astfel nu există elemente care să justifice netemeinicia sancționării. În privința acestei sancțiuni instanța are în vedere că ea a fost aplicată pentru neîndeplinirea de către prestatorul de servicii a unor obligații pe care acesta le are față de consumatori, în sensul de a-i informa pe aceștia, complet și precis, asupra caracteristicilor esențiale ale produselor și serviciilor oferite, în sensul că unele produse comercializate nu erau însoțite de elemente de identificare și caracterizare specifice produselor. Cum sancționarea vizează un fapt negativ, neîndeplinirea unei obligații, sarcina probei aparține petentului, singurul în măsură să probeze contrariul, respectiv faptul pozitiv, că produsele menționate în anexa procesului verbal de constatare erau însoțite de elemente de identificare și caracterizare specifice potrivit prevederilor legale.
Pentru toate aceste considerente, instanța constată că existența faptelor reținute în sarcina petentei este dovedită, aceste fapte întrunesc elementele constitutive ale contravențiilor stabilite de organul constatator prin procesul-verbal contestat, iar sancțiunile contravenționale au fost legal aplicate, motiv pentru care plângerea contravențională formulată urmează să fie respinsă ca neîntemeiată în totalitate.
Cerea subsidiară a petentei de înlocuire a sancțiunii amenzii contravenționale cu avertismentul nu va fi admisă de instanță raportat la faptul că sancțiunea amenzii a fost aplicată la nivelul minimului special prevăzut de lege și pentru a doua faptă a fost deja aplicată sancțiunea avertismentului, iar faptele reținute nu pot fi apreciate ca fiind lipsite de pericol social, având în vedere dispozițiile art. 1 din OG nr. 21/1992, care prevăd că „Statul, prin mijloacele prevăzute de lege, protejează cetățenii în calitatea lor de consumatori, asigurând cadrul necesar accesului neîngrădit la produse și servicii, informării lor complete despre caracteristicile esențiale ale acestora, apărării și asigurării drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice împotriva unor practici incorecte, participării acestora la fundamentarea și luarea deciziilor ce îi interesează în calitate de consumatori.” A aprecia că faptele reținute în sarcina petentei nu prezintă pericol social ar însemna ca legea să fie lipsită de efect, iar protecția consumatorului să fie doar una formală și nu la un nivel înalt, așa cum s-a dorit prin adoptarea normei legale, aspect ce nu poate fi acceptat de instanță.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
H O T Ă R Ă ȘT E:
Respinge plângerea formulată de petenta .., CUI RO_, cu sediul în mun. Onești, ., jud. Bacău, în contradictoriu cu intimatul COMISARIATUL REGIONAL pentru PROTECȚIA CONSUMATORILOR REGIUNEA NORD-EST (IAȘI), C.F._, cu sediul în mun. Iași, .. 11, jud. Iași, ca neîntemeiată.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se depune la Judecătoria Onești.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. S. M. P.
Red. Jud. C.S. – 08.07.2015
Tehnored.- M.P. – 08.07.2015
Ex.- 4/ comunicat părți – 08.07.2015
| ← Validare poprire. Sentința nr. 2913/2015. Judecătoria ONEŞTI | Acţiune în constatare. Sentința nr. 1710/2015. Judecătoria ONEŞTI → |
|---|
