Plângere contravenţională. Sentința nr. 213/2015. Judecătoria ONEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 213/2015 pronunțată de Judecătoria ONEŞTI la data de 22-01-2015 în dosarul nr. 213/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ONEȘTI - JUDEȚUL B.
Dosar nr._ - plângere contravențională -
Înreg. 11.09.2014
Sentința civilă nr. 213
Ședința publică din data de 22.01.2015
Instanța constituită din:
Președinte – I. A.
Grefier – D. G.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petentul V. P., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție județean B., având ca obiect „plângere contravențională”.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat petentul personal, martorii C. N. și P. C., lipsă intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că dosarul se află la al doilea termen, intimatul a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care;
Instanța în baza art. 311 alin. 1 din Codul de procedură civilă, dispune audierea pe rând a martorilor C. N. și P. C., sub prestare de jurământ, declarațiile fiind atașate la dosarul cauzei.
La interpelarea instanței, petentul arată că nu are alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri sau excepții prealabile de formulat, conform art. 244 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța declară închisă cercetarea procesului și acordă cuvântul pe fond.
Petentul, având cuvântul pe fond, solicită admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contravenție, precizând că a fost oprit în mers, i s-a adăugat amendă în plus în procesul verbal, intimatul făcând un abuz.
Instanța, în temeiul art. 394 din codul de procedură civilă declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra cauzei.
INSTANȚA
Deliberând asupra acuzei civile de față, constată următoarele;
Prin plângerea formulată, contravenientul V. P., CNP –_, domiciliat în B., ., ., județul B. a solicitat în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție al Județului B., anularea procesului verbal de contravenție . nr._/05.08.2014 încheiat de BDNE Onești prin care a fost sancționat cu 540 lei amendă pentru săvârșirea contravenție prevăzută de art. 121 alin. 1 din HG 1391/2006 și art. 44 alin. 2 din OUG 195/2002 și sancționate de art. 100/2 și 99/2 din OUG 195/2002.
Plângerea a fost legal timbrată cu 20 lei, iar în motivarea acesteia se arată că cele consemnate în procesul verbal nu corespund realității, că a solicitat să i se prezinte planșele, însă agentul nu a fost în măsură să i le pună la dispoziție, a semnat procesul verbal pentru amenda de 360 lei, dar nu i s-a înmânat copia. Mai mult, arată că la primire procesul verbal era modificat prin adăugarea unei amenzi de 180 lei.
Intimata, a depus întâmpinarea solicitând respingerea plângerii, anexând buletinul de verificare metrologică, raportul agentului constatator, planșe foto.
În cauză instanța a administrat, la solicitarea părților, proba cu înscrisuri și martori, în cadrul căreia au fost depuse la dosarul cauzei procesul verbal de constatare a contravenției.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma dispozițiilor legale, instanța reține următoarea situație de fapt:
La data de 05.08.2014 a fost întocmit de către intimat procesul verbal . nr._ prin care s-a reținut săvârșirea de către petent a contravenției prevăzute de art. 121 alin. 1 din HG 1391/2006 și sancționată de art. 100/2 din OUG 195/2002 și contravenția perv. de art. 44 alin. 2 din OUG 195/2002 și sancționată de art. 99 alin. 2 din OUG 195/2002, constând în aceea că în data de mai sus, la orele 07:37petentul a condus auto marca Matiz cu nr._ pe DN 11 E574, în loc. Ferăstrău-Oituz cu viteza de 74Km/h și nu avea în funcțiune luminile de întâlnire pe timp de zi. Viteza a fost stabilită cu aparatul radar Autovision montat pe auto MAI_.
Conform art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
În ceea ce privește legalitatea procesului verbal . nr._ din data de 05.08.2014, instanța constată că aceasta a fost încheiat cu respectarea cerințelor prevăzute de art. 16 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Astfel, procesul verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, inclusiv numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, indicarea actelor normative incidente, posibilitatea achitării în cel mult 2 zile lucrătoare de la data primirii procesului verbal de constatare a contravenției a jumătate din minimul amenzii prevăzută de lege, respectiv suma de 270 lei, termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.
Mai mult, conform art. 16 alin. 7 din același act normativ, agentul constatator a respectat dreptul la apărare al contravenientului, punându-i în vedere dreptul de a face obiecțiuni privind conținutul procesului verbal, sens în care petentul a consemnat „ Mă grăbeam să merg la WC!”.
În ceea ce privește cerințele prevăzute de art. 19 din OG nr. 2/2001, instanța constată că procesul verbal a fost semnat atât de către agentul constatator, cât și de către petent, nemaifiind necesară semnătura martorului asistent, însă procesul verbal i-a fost comunicat prin agent procedural întrucât petentul nu a semnat de primire.
De asemenea, instanța constată că plângerea a fost introdusă în termenul legal prevăzut de art. 31 din OG nr. 2/2001, fiind înregistrată pe rolul instanței la data de 11.09.2014.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal, instanța a constatat că, prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, trebuie analizat, în fiecare caz în parte, în ce măsură fapta reținută în sarcina petentului reprezintă o „acuzație în materie penală”, în sensul art. 6 din Convenția Europeană. Această analiză se realizează prin prisma a trei criterii alternative: 1) dacă textul ce definește contravenția aparține, conform legii naționale, drept penal; 2) natura măsurii; 3) natura și gradul de severitate al sancțiunii aplicate.
Față de contravențiile reținute în sarcina petentului, și anume, conducerea unui autovehicul fără a avea în funcțiune luminile de întâlnire pe timp de zi și cu viteza de 74 km/h în localitate, din punct de vedere al legii naționale, reprezintă fapte contravenționale, și nu penale.
Cu toate acestea, indicațiile oferite de dreptul intern au doar o valoare relativă.
În această privință, instanța observă că amenda i-a fost aplicată petentului în temeiul dispozițiilor legale generale care se aplică tuturor cetățenilor în calitate de utilizatori ai drumurilor publice. Este prevăzută o anumită conduită, în special interdicția de a circula cu un vehicul depășind viteza maximă admisă pe un anumit sector de drum și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloace de semnalizare, și condiționează obligația care rezultă de o sancțiune cu caracter punitiv. Totuși, amenda aplicată nu este menită ca o compensație pecuniară pentru daune, ci ca o pedeapsă pentru a preveni recidiva. În consecință, caracterul general al normei și scopul sancțiunilor de prevenire, dar și de pedeapsă, sunt suficiente pentru a demonstra că respectiva contravenție are, în conformitate cu art. 6 din Convenție, un caracter penal.
În lumina considerentelor menționate anterior, instanța consideră că măsurile aplicate petentului se consideră „acuzații în materie penală”, în sensul art. 6 din convenție. În consecință, articolul menționat este aplicabil sub aspect penal.
Cu toate acestea, Curtea, în cauza P. c. României, decizia de inadmisibilitate din data de 28 iunie_, a stabilit că nu este surprinzător faptul că instanțele interne se așteaptă ca reclamantul să infirme prezumția de legalitate și validitate a procesului verbal de constatare a contravențiilor în legătură cu principiile generale de drept procedural aplicabil cu privire la legislația privind contravențiile, și anume că regimul juridic aplicabil contravențiilor este completat de dispozițiile codului de procedură civilă, reglementat în materie de probă de principiul onus probandi incubit actori, respectiv obligația de prezentare a probei ( a se vedea A., pct. 58 și 59).
Totodată, Curtea a reiterat că prezumțiile de fapt și de drept funcționează în orice sistem juridic. Evident, convenția obligă statele contractante să se încadreze în anumite limite în acest sens, referitor la dreptul penal, care ține seama de importanța situației în litigiu și să mențină dreptul la apărare ( a se vedea, de exemplu, Salabiaku împotriva Franței, 7 octombrie 1988, pct. 28, . nr. 141-A, precum și A., pct. 60).
Astfel, jurisprudența Curții Europene nu impune statelor contractante să dea o anumită forță probantă, mai largă sau mai restrânsă, procesului verbal de contravenție și, cu atât mai mult, să îl facă lipsit de orice efect util, ci doar statuează asupra faptului că sarcina instanțelor naționale este de a respecta principiul proporționalității între, pe de o parte, scopul urmărit de autoritățile statului de a sancționa faptele antisociale, iar, pe de altă parte, mijloacele utilizate în proces pentru aflarea adevărului judiciar, cu respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Aceasta presupune, prin esență, ca sistemul probator să nu ducă la impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit în materie de sarcina probei. Hotărârea în cauza A. c. României nu constituie o critică a atribuirii unei valori probante procesului-verbal de contravenție, ci doar modul de administrare a probelor. Din această perspectivă, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și poate constitui o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului. A conferi forța probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerat o modalitate de „stabilire legală a vinovăției” în sensul art. 6 din Convenția Europeană. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului, făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale minore ca gravitate, dar extrem de numeroase.
Totuși, în materia depășirii limitelor de viteză, contravenientul se află în imposibilitatea absolută și obiectivă de a face dovada contrară celor consemnate în procesul-verbal de contravenție, în această situație sarcina probei revenind organului constatator care trebuie să dovedească, prin intermediul mijloacelor tehnice din dotarea sa, săvârșirea contravenției, respectiv viteza de deplasare a vehiculului.
Ca urmare, ori de câte ori organul constatator, în acest gen de contravenție, nu face dovada săvârșirii faptei prin mijloace tehnice certificate - respectiv nu prezintă fotografie radar, înregistrare video sau orice alt mijloc tehnic, ori proba nu este clară, instanța va admite plângerea petentului și va anula procesul-verbal de contravenție.
În cauză, intimatul a depus la dosar planșe foto (file 28-29) în care se distinge clar înregistrarea petentului ca circulând în interiorul localității cu o viteză cu mult peste limita legală, aceasta atingând 74 km/h.
Potrivit art. 3.5.1. din Ordinul nr. 301/2005 privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 021-05 "Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)": Înregistrările efectuate trebuie să cuprindă cel puțin următoarele:
- data și ora la care a fost efectuată măsurarea;
- valoarea vitezei măsurate;
- imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia.
Instanța constată că în planșele foto depuse la dosar (file 28-29) se observă imaginea autoturismului condus de către petent și este pus de asemenea în evidență numărul de înmatriculare al acestuia.
De asemenea, a fost depus la dosar buletinul de verificare metrologică (fila 27) emis la data de 04.04.2014 cu valabilitatea verificării de 1 an din cuprinsul căruia rezultă că cinemometrul montat pe Dacia L. cu nr. MAI_ măsoară în regim staționar și în regim de deplasare.
Analizând cele două planșe foto instanța reține că petentul a circulat cu viteza de 74 km/h pe DN 11 E574, în loc. Ferăstrău-Oituz.
În ceea ce privește cea de-a doua contravenție, instanța reține că din planșele foto depuse de intimat nu se poate stabili dacă petentul a condus auto marca Matiz cu nr._ pe DN 11 E574, în localitatea Ferăstrău-Oituz fără a avea în funcțiune luminile de întâlnire pe timp de zi. Cum această contravenție nu a fost dovedită, urmează ca instanța să anuleze procesul verbal și sancțiunea aplicată pentru aceasta.
Pentru toate aceste motive de fapt și de drept, instanța urmează să admită în parte plângerea formulată de contestator, va menține procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/05.08.2014 încheiat de BDNE Onești pentru contravenția prevăzută de art. 121 alin. 1 din HG nr. 1391/2006 și sancțiunea aplicată și va desființa același proces verbal de contravenție pentru contravenția prevăzută de art. 44 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 și exonerează petentul de plata amenzii de 180 lei.
Pentru aceste motive
În numele Legii,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea formulată de petentul V. P., CNP –_, domiciliat în B., ., ., județul B. în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție Județean B. cu sediul în B., .. 2, județul B..
Menține procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/05.08.2014 încheiat de BDNE Onești pentru contravenția prevăzută de art. 121 alin. 1 din HG nr. 1391/2006 și sancțiunea aplicată.
Desființează același proces verbal de contravenție pentru contravenția prevăzută de art. 44 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 și exonerează petentul de plata amenzii de 180 lei.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Onești.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 22.01.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. I.A. 13.02.2015
Tehnored. D.G. 13.02.2015
Ex. 4 ..02.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 220/2015.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 215/2015. Judecătoria... → |
|---|
