Plângere contravenţională. Sentința nr. 220/2015. Judecătoria ONEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 220/2015 pronunțată de Judecătoria ONEŞTI la data de 22-01-2015 în dosarul nr. 220/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ONEȘTI - JUDEȚUL B.
DOSAR NR._ -pl. contravențională-
Înreg. 01.07.2014
SENTINȚA CIVILĂ NR. 220
Ședința publică de la 22.01.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: - L. B.
Grefier: L. M.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile formulată de petentul M. V. domiciliat în . în contradictoriu cu I.P.J. B. pentru serviciul rutier Onești, cu sediul în B., .. 2, jud. B. având ca obiect “plângere contravențională”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit ambele părți.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:
- cauza are ca obiect – „plângere contravențională”,
- se află la al treilea termen de judecată ;
- prin serviciul registratură a instanței petentul a depus precizări, înscrisuri medicale și acte de stare civilă;
- prin serviciul registratură al instanței intimatul a depus cazierul contravențional al petentului;
- prin serviciul registratură și fax ale instanței CNADNR a depus cerere.
- stadiul procesual fond, după care;
Instanța având în vedere că părțile au cerut judecarea cauzei în lipsă potrivit art. 411 Cod procedură civilă, va proceda strigarea cauzei la ordine chiar în lipsa părților în condițiile Regulamentului de Ordine Interioară a instanțelor.
În baza art. 237 noul Cod de procedură civilă, instanța constată probele cu înscrisuri ca fiind concludente și necesare soluționării cauzei. În baza art. 255 noul Cod de procedură civilă, instanța constată admisibilitatea acestor probe pe care le încuviințează, potrivit art. 258 noul Cod de procedură civilă.
Conform art. 244 al. 1 Cod procedură civilă, instanța declară închisă cercetarea procesului și, nemaifiind formulate alte cereri, sau alte probe de administrat, față de cererea părților de judecare a cauzei în lipsă, în temeiul art. 394 al. 1 Cod procedură civilă instanța închide dezbaterile asupra fondului și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA,
-deliberând-
Asupra plângerii contravenționale de față:
Prin plângerea înregistrată sub nr._ /17.06.2014 pe rolul Judecătoriei Onești, petentul M. V. a solicitat, în principal, anularea procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 13.06.2014 de organul constatator Inspectoratul de Poliție B.- Biroul Rutier Onești iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului.
În motivarea plângerii sale, petentul arată că procesul verbal este nelegal întocmit, încălcându-se o . prevederi legale. Astfel, agentul constatator nu a specificat locul și km unde a circulat cu viteza de 81 km/h, înregistrările făcute din mers de către aparatul radar dau grave erori iar lui nu i s-a prezentat certificatul de verificare metrologică și nici nu a ținut cont de prevederile art. 5 alin. 2 lit. a, art. 5 alin. 5 și art. 21 toate din OG 2/2001.
În drept s-au invocat dispozițiile O.G. nr. 2/2001, H.G. nr. 1391/2006 și O.U.G. nr. 195/2002.
Petentul a solicitat proba cu înscrisuri, depunând la dosarul cauzei copia procesului verbal atacat și practică judiciară.
Plângerea a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru de 20 de lei conform art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 14.10.2014, intimatul a solicitat respingerea plângerii și menținerea procesului verbal de contravenție. Astfel, arată intimatul că viteza cu care circula petentul a fost stabilită de aparatul radar și înregistrată video conform planșelor fotografice atașate, locul unde circula acesta fiind în interiorul localității Sănduleni. După oprirea regulamentară, conducătorul auto a declarat că nu are asupra sa permisul de conducere astfel că acesta a fost sancționat și pentru această contravenție.
În susținerea apărării sale, intimatul a depus la dosar documentația ce a stat la baza întocmirii procesului verbal contestat, constând în transpunerea pe suport de hârtie a înregistrărilor efectuate cu aparatul radar, buletinul de verificare metrologică, atestatul operatorului radar și cazierul auto al petentului.
Prin răspunsul la întâmpinare depus de petent la data de 31.10.2014, acesta a arătat că nu se specifică exact locul și km. unde a fost înregistrat de aparatul radar unde a depășit viteza legală. De asemenea mai arată petentul că la solicitarea sa agentul constatator nu a prezentat acest buletin. Mai arată în cuprinsul buletinului de verificare metrologică depus la dosar nu este trecut numărul autoutilitarei MAI pe care era montat aparatul R..
Instanța a încuviințat părților și a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Situația de fapt
Prin procesul verbal de constatare a contravențiilor CP nr._ încheiat la data de 13.06.2014 de organul constatator Inspectoratul de Poliție B.- Biroul Rutier Onești, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de total de 510 lei reprezentând 6 puncte amendă, în temeiul art. 100 alin. 2 și art. 101 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, reținându-se că în data de 13.06.2014, în jurul orei 17:56, pe DN 11, în localitatea Sănduleni „a condus autoturismul Audi_ cu o viteză de 81 km/h stabilită cu aparatul video radar marca Autovision; de asemenea nu avea asupra sa permisul de conducere”, fapte prevăzute de art. 121 alin. 1 din H.G. nr. 1391/2006 și art. 147 din H.G. nr. 1391/2006. La rubrica „Alte mențiuni” petentul a menționat că „am uitat permisul acasă”.
Din transpunerea pe suport de hârtie a înregistrărilor efectuate cu aparatul radar în data de 13.06.2014, ora 17:56 instanța reține că la momentul înregistrării autovehiculul înmatriculat cu numărul_ circula cu viteza de 81 km/h.
Din buletinul de verificare metrologică nr._/04.04.2014 rezultă că a fost verificat cinemometrul tip Autovision, montat pe Dacia L. cu nr. MAI_, rezultatul verificării fiind „Admis”, verificare valabilă pe o perioadă de 1 an. Acest buletin a fost predat beneficiarului la data de 02.06.2014, ora 14.08.
Dispozițiile legale aplicabile
Potrivit art. 121 alin. 1 din H.G. nr. 1391/2006 „conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare”, art. 121 alin. 2 „nerespectarea regimului de viteză stabilit conform legii se constată de către polițiștii rutieri, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic” și art. 100 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 „Amenda contravențională prevăzută la alin. (1) se aplică și conducătorului de autovehicul sau tramvai care săvârșește o faptă pentru care se aplică 3 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. b)”.
Art. 147 pct. 1 din H.G. nr. 1396/2006 prevede că „Conducătorul de autovehicul sau de tramvai este obligat (…) să aibă asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare și, după caz, atestatul profesional, precum și celelalte documente prevăzute de legislația în vigoare”; art. 101 alin. 1 pct. 18 din O.U.G. nr. 195/2002 prevede că „constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni (…) nerespectarea obligației conducătorului de vehicul de a avea asupra sa documentele prevăzute la art. 35 alin. (2)”.
Art. 5 alin. 2 lit. a-b și alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 prevede că „Sancțiunile contravenționale principale sunt:
a) avertismentul;
b) amenda contravențională;
(5)Sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”.
Considerentele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția
Conform art. 34 alin.1 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța trebuie să verifice legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin procesul verbal de contravenție.
Referitor la legalitatea procesului verbal, instanța reține că agentul de poliție care a întocmit procesul verbal contestat avea calitatea de agent constatator potrivit art. 15 alin.3 din O.G. nr.2/2001, iar procesul verbal atacat conține toate mențiunile obligatorii prevăzute de art. 16 și art. 17 din O.G. nr.2/2001.
Sub aspectul legalității, petentul arată că în procesul verbal nu se arată locul și km unde ar fi circulat cu viteza de 81 km/h. Sub acest aspect, instanța constată că în procesul verbal se menționează că petentul a circulat pe DN 11, loc. Sănduleni astfel că art. 16 sub acest aspect a fost respectat. Nu se prevede în art. 16 din O.G. nr. 2/2001 că este obligatoriu să se prevadă km la care a fost săvârșită contravenția atâta timp cât datele esențiale privind săvârșirea contravenției (respectiv în localitatea Sănduleni) au fost menționate.
Petentul a contestat faptul că se afla în localitate dar acest aspect nu a fost dovedit prin proba contrară administrată de către petent.
Din punctul de vedere al temeiniciei, instanța constată că prin probele administrate s-a făcut dovada săvârșirii contravențiilor.
Astfel, din transpunerea pe hârtie a imaginilor înregistrate cu aparatul radar a rezultat că viteza cu care circula petentul era de 81 km/h. Cum în localitate viteza maximă admisă pentru sectorul de drum respectiv era de 50 km/h, rezultă că petentul a depășit viteza maximă legală cu 31 km/h.
În ce privește modul de constatare și sancționare, instanța reține că în cauză reprezentanții poliției rutiere au procedat legal, în conformitate cu prevederile art. 109 alin.2 din O.U.G. nr.195/2002, constatarea faptei făcându-se cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, respectiv cu cinemometru de control rutier, tip R. Autovision, fabricație TSS Anglia, montat pe autoturismul organului constatator Dacia L. cu nr. MAI_. Astfel, agentul constatator nu a constatat prin propriile simțuri fapta săvârșită de petent, întrucât viteza cu care petentul a rulat la momentul constatării faptei nu poate fi calculată de o persoană prin folosirea propriilor simțuri, ci fapta a fost constatată prin folosirea unor mijloace tehnice. Sub acest aspect, petentul invocă faptul că a solicitat agentului constatator să-i prezinte buletinul de verificare metrologică video radar însă nu i s-a prezentat acest buletin. Mai invocă faptul că odată cu întâmpinarea s-a depus și acest buletin de verificare metrologică însă nu avea trecut nr. de înmatriculare al autoutilitarei MAI pe care se afla montat acest aparat radar.
Din analiza buletinului de verificare metrologică nr._/04.04.2014 rezultă, că acesta a fost predat împuternicitului beneficiarului la data de 02.06.2014, ora 14.08 Acest aspect nu duce la lipsa conformității cinemometrului cu standardele menționate în normele legale. Astfel, art. 1.2 din Norma de Metrologie Legală N.M.L. 21-05 din 23.11.2005 aprobată prin Ordinul nr. 301/23.11.2005, prevede că pentru a putea fi puse în funcțiune cinemometrele trebuie să îndeplinească atât cerințele metrologice și tehnice prevăzute în prezenta normă, cât și cerințele aplicabile din norma de metrologie legală NML 001-05 "Cerințe metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal". În aceste condiții nu se menționează obligativitatea dețineri la bord a buletinului de verificare metrologică ci doar efectuarea acestei verificări.
Nu poate fi reținută nici apărarea petentului că pe Buletinul de verificare nu este menționat autoturismul pe care este montat cinemometrul verificat întrucât pe buletinul nr._/04.04.2014 este menționat autoturismul MAI nr._.
În ce privește cealaltă contravenție, instanța reține că nu s-a făcut dovada contrară în sensul că avea asupra sa permisul de conducere și, de altfel, prin plângerea formulată nu s-a contestat acest fapt.
În ce privește aplicarea prezumției de nevinovăție în favoarea petentului, instanța reține că aceasta poate fi aplicabilă atunci când sunt dubii în ce privește existența faptei, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției acesteia. În ce privește existența faptei și a persoanei care a săvârșit-o, din planșele fotografice depuse de organul constatator a rezultat că mașina cu numărul de înmatriculare_ circula cu viteza de 81 km/h iar din procesul verbal de contravenție rezultă că aceasta era condusă de petentul de față. În ce privește vinovăția petentului, aceasta este prezumată atâta timp cât nu s-a făcut dovada existenței vreunor cauze de înlăturare a vinovăției petentului. În acest sens, prin hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului, în Cauza N. G. și I. P., s-a arătat că instanța poate reține anumite prezumții cu ocazia soluționării plângerilor contravenționale iar impunerea răsturnării prezumției de legalitate a procesului verbal de contravenție este „justificată de regimul juridic aplicabil în materie contravențională, care se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă, potrivit căruia, în materie de probe, este aplicabil principiul conform căruia sarcina probei îi revine celui care pretinde ceva în fața instanței. Curtea a reținut că orice sistem de drept cunoaște prezumții de fapt sau de drept, iar Convenția nu se opune în principiu acestora, însă obligă statele membre, în materie penală, să nu depășească o anumită graniță. În particular, art. 6 par. 2 din Convenție impune statelor să încadreze aceste prezumții în anumite limite rezonabile, ținând cont de gravitatea mizei pentru cel vizat și respectând drepturile apărării”. Aceasta ar însemna, prin urmare, că atunci când petentul nu propune nicio probă deși i s-a acordat această posibilitate, instanța ar putea să rețină prezumția de legalitate a procesului verbal de contravenție sau prezumția de vinovăție a contravenientului. În cauza de față, însă, nu se pune problema nedovedirii de către organul constatator a săvârșirii faptelor reținute întrucât depășirea limitelor legale de viteză a rezultat din planșele fotografice depuse de către intimat. Cealaltă faptă nu este dovedită prin planșele fotografice dar aceasta reprezintă constatarea cu propriile simțuri de către agentul constatator, constatare care nu a fost combătură și infirmată de către petent în cauza de față.
În ce privește sancțiunea aplicată, petentul solicită înlocuirea amenzii cu sancțiunea avertismentului, însă, potrivit art. 7 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă. În cauza de față, raportat la viteza avută în interiorul localității, respectiv 81 Km/h față de limita legală admisă de 50 km/h, instanța apreciază că fapta nu are o gravitate redusă ci dimpotrivă iar această viteză pune în pericol nu numai siguranța sa cât și a celorlalți participanți la trafic. În consecință, în temeiul art. 34 din O.G. nr.2/2001, instanța constată că sancțiunea aplicată petentului, respectiv sancțiunea principală constând în amendă în cuantum de 510 lei, a fost în mod corect aplicată și individualizată de agentul constatator.
Verificând și cazierul auto al petentului (filele 22 și 23 dosar) instanța constată că petentul a mai săvârșit contravenții la regimul circulației rutiere, ceea ce denotă persistență în încălcarea regulilor Codului Rutier.
Prin urmare, instanța va respinge ca nefondată plângerea formulată de petent atât sub aspectul capătului principal cât și a celui secundar.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul M. V., CNP_, domiciliat în ., în contradictoriu cu I.P.J. B. pentru POLIȚIA MUNICIPIULUI ONEȘTI- F.D.N.E., CUI-_, cu sediul în B., ..2, jud. B., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/13.06.2014, ca nefondată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare care se depune la Judecătoria Onești.
Pronunțată în ședință publică azi, 22.01.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. B. L. M.
Red.L.B. /03.02.2015
Teh. 4 ex L.M. /03.02.2015
Comunicat 2 ex. 1 petent./1ex. intimat.04.02.2015
| ← Revendicare mobiliară. Sentința nr. 272/2015. Judecătoria ONEŞTI | Plângere contravenţională. Sentința nr. 213/2015.... → |
|---|
