Plângere contravenţională. Sentința nr. 487/2015. Judecătoria ONEŞTI

Sentința nr. 487/2015 pronunțată de Judecătoria ONEŞTI la data de 19-02-2015 în dosarul nr. 487/2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA ONEȘTI - JUDEȚUL B.

Dosar nr._ - plângere contravențională -

Înreg. 13.11.2014

Sentința civilă nr. 487

Ședința publică din data de 19.02.2015

Instanța constituită din:

Președinte – I. A.

Grefier – D. G.

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petentul S. G., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție județean B., având ca obiect „plângere contravențională”.

La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat petentul personal, lipsă intimatul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței:

- cauza are ca obiect „plângere contravențională”

- dosarul se află la primul termen,

- procedura legal îndeplinită,

- stadiul procesual - fond, după care;

La interpelarea instanței, petentul arată că nu–și angajează apărător.

Potrivit dispozițiilor art. 131 din Codul de procedură civilă, având în vedere obiectul cauzei și prevederile art. 32 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, constată că judecătoria Onești este competentă material și teritorial să judece prezenta cauză, fiind judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția și acordă cuvântul pentru formularea probatoriului.

Petentul arată că i s-a întocmit procesul verbal pe 28.11.2014, iar declarațiile martorilor sunt în decembrie, sunt declarații mincinoase. Nu are alte probe de formulat, față de înscrisurile depuse la dosar.

Instanța constatând că probele sunt admisibile și duc la soluționarea procesului, în temeiul art. 255 din Codul de procedură civilă, raportat la art. 258 din Codul de procedură civilă, încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisuri ca fiind utilă cauzei și nemaifiind alte cereri de formulat, acordă cuvântul pe fond.

Petentul, având cuvântul pe fond, solicită admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contravenție, precizând că pe aceeași suprafață îi vin 20 de roluri, a fost cu cererea pe 28.11.2014, în întâmpinare se spune că procesul verbal s-a încheiat la Primărie, el nefiind de față.

În baza art. 394 din Codul de procedură civilă, instanța declară închise dezbaterile în fond și reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele;

La data de 13.11.2014, a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Onești sub nr._ plângerea contravențională formulata de petentul S. G. - CNP –_, domiciliat în ., județul B. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B. cu sediul în B., ., județul B. prin care acesta a solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri prin care sa fie anulat procesul-verbal ., nr._/28.10.2014 încheiat de Postul de Poliție Târgu-T..

În motivare, petentul a arătat că agentul constatator nu a descris fapta contravențională, faptă săvârșită în Primăria Tg. T. unde existau și alți salariați în afară de persoana care l-a reclamat, respectiv numitul B. G., care în prima fază este reclamant,iar în a doua fază apare martor.

Plângerea contravențională formulată nu a fost motivată în drept.

Plângerea a fost legal timbrată cu 20 lei taxă de timbru.

Intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B., a depus la dosarul cauzei întâmpinare (filele 34-35 dosar) prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale, față de împrejurarea ca procesul verbal este legal întocmit, situația de fapt fiind corect reținută. De asemenea, s-a mai menționat că amenda aplicată este temeinică, în limitele stabilite de lege și proporțională cu gradul de pericol social al faptei și cu împrejurările în care s-a produs.

In drept, intimata a arătat că înțelege să-și întemeieze cererea pe dispozițiile art. 205-208 din Codul de procedură civilă.

In cauza, instanța a administrat, la solicitarea părților proba cu înscrisuri.

Analizând actele si lucrările dosarului, prin prisma dispozițiilor legale, instanța reține următoarea situație de fapt:

Prin procesul-verbal ., nr._/28.10.2014 încheiat de Postul de Poliție Târgu-T., petentul S. G. a fost amendat cu suma de 200 de lei, în temeiul art. 2 pct. 24 din Legea 61/1991, sancționată de art. 3 alin. 1 lit. b reținându-se că, in data de 28.10.2014, petentul, aflându-se sub influența alcoolului a provocat scandal în incinta Primăriei Tg. T., respectiv Biroul Agricol, adresând cuvinte și expresii jignitoare funcționarilor din primărie și tulburând liniștea și ordinea.

În drept, în conformitate cu prevederile art. 2, pct. 24 din Legea nr.61 din 27 septembrie 1991 (republicată), constituie contravenție „provocarea ori participarea efectivă la scandal, în locuri sau localuri publice”.

Conform art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă acestea s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.

În ceea ce privește legalitatea procesului verbal ., nr._/28.10.2014, instanța constată că aceasta a fost încheiat cu respectarea cerințelor prevăzute de art. 16 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Astfel, procesul verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, inclusiv numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită și indicarea actelor normative incidente.

În temeiul art. 19 din OG 2/2001 în cazul în care contravenientul nu este prezent la momentul întocmirii procesului verbal, refuză sau nu poate să semneze, la întocmirea procesului verbal trebuie să fie prezent cel puțin un martor, în acest caz procesul verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate și semnătura acestuia.

Așadar, martorul asistent are rolul de a atesta fie că procesul verbal a fost întocmit în lipsa contravenientului, fie că acesta refuză sau nu poate să semneze procesul verbal.

În ceea ce privește cerințele prevăzute de art. 19 din OG nr. 2/2001, instanța constată că procesul verbal a fost semnat atât de către agentul constatator, cât și de martorul asistent.

De asemenea, instanța constată că plângerea a fost introdusă în termenul legal prevăzut de art. 31 din OG nr. 2/2001, fiind înregistrată pe rolul instanței la data de 13.11.2014.

Cu privire la temeinicia procesului-verbal, instanța constată că în O.G. nr. 2/2001 nu se arată în mod expres care este forța probantă a procesului-verbal de constatare a contravenției, dar în lumina jurisprudenței CEDO - care a devenit obligatorie pentru instanțele interne odată cu ratificarea Convenției Europene și care se aplică cu preeminență față de dispozițiile dreptului intern, potrivit art. 20 alin. 2 din Constituția României - se impune ca, în raport de acele contravenții ce pot conduce la o calificare penală după criteriile Curții, prezumția de nevinovăție să aibă prioritate față de prezumția de legalitate a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției.

Criteriile alternative la care Curtea a raportat definiția noțiunii de „materie penală” sunt: criteriului calificării interne, al naturii faptei incriminate și cel al scopului și severității sancțiunii

Observând cele trei criterii indicate de Curte, instanța reține că fapta indicată în procesul verbal se încadrează în noțiunea de „materie penală”, deoarece prevederea legală se adresează unei largi categorii de persoane, care au obligația de a respecta legea, scopul sancțiunii are caracter preventiv și punitiv, iar sancțiunea contravențională este destul de severă.

Cu toate acestea, Curtea, în cauza P. c. României, decizia de inadmisibilitate din data de 28 iunie_, a stabilit că nu este surprinzător faptul că instanțele interne se așteaptă ca reclamantul să infirme prezumția de legalitate și validitate a procesului verbal de constatare a contravențiilor în legătură cu principiile generale de drept procedural aplicabil cu privire la legislația privind contravențiile, și anume că regimul juridic aplicabil contravențiilor este completat de dispozițiile codului de procedură civilă, reglementat în materie de probă de principiul onus probandi incubit actori, respectiv obligația de prezentare a probei ( a se vedea A., pct. 58 și 59).

Totodată, Curtea a reiterat că prezumțiile de fapt și de drept funcționează în orice sistem juridic. Evident, convenția obligă statele contractante să se încadreze în anumite limite în acest sens, referitor la dreptul penal, care ține seama de importanța situației în litigiu și să mențină dreptul la apărare ( a se vedea, de exemplu, Salabiaku împotriva Franței, 7 octombrie 1988, pct. 28, . nr. 141-A, precum și A., pct. 60).

Astfel, jurisprudența Curții Europene nu impune statelor contractante să dea o anumită forță probantă, mai largă sau mai restrânsă, procesului verbal de contravenție și, cu atât mai mult, să îl facă lipsit de orice efect util, ci doar statuează asupra faptului că sarcina instanțelor naționale este de a respecta principiul proporționalității între, pe de o parte, scopul urmărit de autoritățile statului de a sancționa faptele antisociale, iar, pe de altă parte, mijloacele utilizate în proces pentru aflarea adevărului judiciar, cu respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.

Aceasta presupune, prin esență, ca sistemul probator să nu ducă la impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit în materie de sarcina probei. Hotărârea în cauza A. c. României nu constituie o critică a atribuirii unei valori probante procesului-verbal de contravenție, ci doar modul de administrare a probelor. Din această perspectivă, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și poate constitui o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului. A conferi forța probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerat o modalitate de „stabilire legală a vinovăției” în sensul art. 6 din Convenția Europeană. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului, făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale minore ca gravitate, dar extrem de numeroase.

Totuși, faptul că un contravenient beneficiază de prezumția de nevinovăția nu înseamnă că este suficient ca acesta să conteste procesul verbal de contravenție pentru a fi exonerat de răspundere; chiar dacă procesul verbal nu beneficiază de o prezumție absolută de legalitate și temeinicie, el constituie totuși o probă de vinovăție.

Cu privire la fapta reținută în sarcina contestatorului, în drept, instanța reține că dispozițiile art. 2 pct. 24 din Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice prevăd că provocarea ori participarea efectivă la scandal, în locuri sau localuri publice, constituie contravenție.

Din probele administrate în cauza, instanța constată că fapta contravențională reținută în sarcina petentului este conformă cu realitatea. La data de 28.10.2014, orele 12:36 numita G. L. din . sesizat prin SNUAU 112 că petentul a provocat scandal la primărie (filele 38-44 dosar). Lucrătorul de poliție s-a deplasat la locul faptei și a constatat personal fapta petentului, fiindu-i aplicată o sancțiune pentru a combate acest comportament reprobabil și pentru a preveni săvârșirea de noi fapte antisociale.

Contestatorul a menționat în plângerea formulată că amenda i-a fost aplicată de către organul constatator din ură personală, fără a solicita probe în dovedirea acestui fapt.

În cauza de față, culpa petentului este evidentă, față de împrejurarea că nu a respectat normele legale incidente în materie, care impun cetățenilor adoptarea unui comportament preventiv.

Sancțiunea este corect individualizată, având în vedere situația de fapt reținută în procesul verbal de constatare a contravenției, respectiv faptul că petentul a săvârșit contravenția prevăzută de dispozițiile art. 2 pct. 24 din Legea nr. 61/1991. În acest sens, sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 200 de lei a fost aplicată în limitele prevăzute de actul normativ și este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. În aprecierea gradului de pericol social al faptei au fost avute în vedere împrejurările comiterii faptei (respectiv faptul că petentul a provocat scandal în incinta unei instituiții), de modul si de mijloacele de săvârșire a acesteia, de urmarea produsă (petentul a periclitat climatul de ordine și liniște publică necesar desfășurării normale a activității administrative și promovarea unor relații civilizate în viața cotidiană, aceasta fiind obligat să aibă un comportament civic, moral și responsabil, în spiritul legilor țării și al normelor de conviețuire socială), de circumstanțele personale ale contravenientului. De asemenea, mai este de menționat că, la stabilirea cuantumului amenzii contravenționale, s-au respectat dispozițiile legale de individualizare ale acesteia, contestatorului fiindu-i aplicata amenda la limita minima a acesteia.

F. de toate aceste motive de fapt si de drept, instanța urmează să respingă plângerea formulată de către petent ca neîntemeiată.

Pentru aceste motive

În numele Legii,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge plângerea formulată de petentul S. G. - CNP –_, domiciliat în comuna Târgu-T., ., județul B., în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție Județean B. cu sediul în B., ., județul B..

Menține procesul verbal de contravenție ., nr._/28.10.2014 încheiat de Postul de Poliție Târgu-T..

Cu apel în 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria Onești.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19.02.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Red. I.A. 10.03.2015

Tehnored. D.G. 10.03.2015

Ex. 4 ..03.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 487/2015. Judecătoria ONEŞTI