Contestaţie la executare. Sentința nr. 1248/2015. Judecătoria ORADEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1248/2015 pronunțată de Judecătoria ORADEA la data de 09-02-2015 în dosarul nr. 1248/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ORADEA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1248/2015
Ședința publică de la 09 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: O. G. C.
GREFIER: C. D.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe contestatoarea S.C. E. & C. S.R.L. și pe intimații S.C. G. I. S.R.L. și B.E.J. G. D., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă în reprezentarea contestatoarei, consilier juridic Ț. D., în baza delegației depusă la dosar, iar în reprezentarea intimatei, avocat G. S., în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că procedura de citare este legal îndeplinită, la prezenta cauză a fost atașat dosarul execuțional nr. 597/2014 al B. G. D., după care:
Reprezentanta contestatoarei susține contestația la executare astfel cum a fost formulată.
Reprezentanta intimatei invocă excepția inadmisibilității contestației la executare în raport cu petitul privind anularea tuturor formelor de executare silită.
În motivare susține că reclamanta-contestatoare își întemeiază toate criticile pe dispozițiile art. 62 din Legea nr. 58/1934, ori anularea formelor de executare silită nu poate fi solicitată în baza legii speciale ci pe dreptul comun.
Reprezentanta contestatoarei susține contestația la executare astfel cum a fost formulată.
Reprezentanta intimatei depune la dosarul cauzei înscrisuri în probațiune și solicită încuviințarea probei cu interogatoriul contestatoarei în dovedirea faptului că intimata a mai prestat servicii pentru același autovehicul, faptul că societatea contestatoare a solicitat acele contraprestații și a beneficiat de serviciile efectuate de intimată.
Reprezentanta contestatoarei arată că înscrisurile depuse la dosar de reprezentanta intimatei nu au fost semnate de societatea contestatoare și reprezintă acte din dosarul de daună. Susține că nu exista bază contractuală pentru acel raport juridic, autovehiculul nu este înregistrat pe numele contestatoarei și societății nu i-a fost comunicat acel deviz de lucrări.
Reprezentanta intimatei susține că biletul la ordin a fost emis în baza unui contract asumat de părți.
Reprezentanta contestatoarei susține că acel contract era expirat la momentul emiterii biletului la ordin. Arată că se opune probei cu interogatoriul contestatoarei cerut de reprezentanta intimatei apreciind că înscrisurile depuse la dosar sunt suficiente pentru dezlegarea pricinii.
Instanța consideră că proba cu interogatoriul contestatoarei solicitată de reprezentanta intimatei nu este utilă soluționării cauzei față de obiectul acesteia-contestație la executare.
La întrebarea instanței, reprezentantele părților arată că nu au alte cereri de formulat sau probe de propus și solicită cuvântul pe fond.
În baza art. 255 C.proc.civ. instanța încuviințează pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, considerând-o legală, pertinentă, verosimilă și concludentă.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de propus, în baza art. 392 C.proc.civ. instanța constată cauza lămurită, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentanta contestatoarei solicită admiterea contestației la executare astfel cum a fost formulată.
În motivare susține că societatea contestatoare nu este proprietara autoturismului reparat, nu are cunoștință de actele întocmite în dosarul de daună și nu îi incumbă obligația de achitare a debitului respectiv.
Reprezentanta intimatei solicită respingerea contestației la executare, în principal, ca inadmisibilă, iar în subsidiar, ca nefondată.
În motivare susține că înscrisurile de care se prevalează contestatoarea, respectiv contractul de locațiune și talonul autovehiculului nu sunt în măsură să conducă la dovedirea lipsei raportului juridic fundamental dintre părți. Menționează că în perioada în care s-au efectuat acele reparații, contestatoarea era utilizatoarea autovehiculului, astfel că se prezumă că societatea contestatoare a fost cea care a dus autovehiculul la reparat. De asemenea, contestatoarea a fost cea responsabilă pentru producerea accidentului și îi revenea obligația de reparare a autovehiculului. Învederează instanței că dosarul de daună a fost respins la plată pentru fraudă. Menționează că societatea contestatoare a fost beneficiara acestor servicii de reparații, iar utilizarea acestui autovehicul i-a adus beneficii. Susține că prin devizele depuse la dosar a dovedit că intimata a mai prestat reparații pentru același autovehicul, reparații care au fost achitate.
În replică, reprezentanta contestatoarei arată că autovehiculul în cauză nu îi aparține, pentru acest autovehicul a fost încheiată o poliță CASCO, astfel că asiguratorul trebuie să achite acele reparații.
Reprezentanta intimatei depune la dosarul cauzei concluzii scrise.
Instanța consideră cauza lămurită și o reține în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față:
Constată că, prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Oradea la data de 02.10.2014, sub dosar nr._, contestatoarea . a solicitat în contradictoriu cu intimata . ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, instanța să dispună, în principal, anularea tuturor formelor de executare silită întocmite în dosar execuțional nr. 597/2014 al B. G. D., precum și anularea titlului executoriu reprezentând Bilet la Ordin nr. BRDE3AF0074837.
În motivarea în fapt a contestației s-a învederat că Biletul la Ordin ._ emis de . și care face obiectul prezentei contestații la executare, a fost emis în alb, cu titlu de garanție în baza contractului de prestări servicii nr. 208/04.02.2011 încheiat între părți, contract care a fost încheiat pe o perioadă de un an, și anume, până la data de 03.02.2012. S-a susținut că la momentul la care contractul nu și-a mai produs efectele, biletul la ordin trebuia restituit beneficiarului, ceea ce nu s-a mai întâmplat. S-a mai arătat că între părți s-au mai desfășurat relații comerciale fără bază contractuală, la începutul anului 2013 contestatoarea a beneficiat de servicii de reparații, fiind emise facturile nr._/25.01.2013 și nr._/21.02.2013, care au fost achitate. S-a menționat că aceste facturi aveau atașate situații de lucrări/devize de reparații, semnate de luare la cunoștință de către societatea contestatoare. Contestatoarea a susținut că deși nu a mai beneficiat de servicii de reparații sau de vreo altă natură de la intimată de la începutul anului 2013, . a emis factura fiscală nr. 9806/30.11.2013 în cuantum de 20.757,19 lei, factură care nu a fost comunicată contestatoarei și despre care nu are cunoștință ce reprezintă. Astfel, contestatoarea a considerat nelegală completarea biletului la ordin lăsat ca garanție pentru contractul nr. 208/04.02.2011 având în vedere că nu a mai beneficiat de servicii de nicio formă din partea intimatei ulterior datei de 21.02.2013.
În drept, au fost invocate prevederile art. 62 din Legea nr. 58/1934 privind Cambia și Biletul la ordin.
În probațiune, contestatoarea a depus la dosarul cauzei înscrisuri.
Intimata, legal citată, a depus întâmpinare la dosar prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca nefondată.
În motivarea întâmpinării s-a arătat că între părți s-au desfășurat relații comerciale în temeiul contractului de prestări servicii nr. 208/04.02.2011, în baza cărora intimata a efectuat în beneficiul contestatoarei o . reparații succesive. S-a arătat că Biletul la ordin nr. BRDE3AF_ a fost dat de contestatoare cu titlu de garanție, așa încât, în măsura în care lucrările efectuate de intimată nu sunt achitate, să poată fi pus în executare biletul la ordin. S-a învederat că intimata a efectuat în beneficiul contestatoarei reparații ce au format obiectul dosarului de daune nr. AVA/BH/_/11 privind vehiculul cu nr. de înmatriculare_, reparații însoțite de devizul nr. 7347, acceptat și semnat la momentul preluării vehiculului, fiind emisă factura fiscală nr. 9806/03.03.2011. S-a arătat că deși contestatoarea avea încheiat un contract de asigurare cu BCR Asigurări, asiguratorul a respins la plată dosarul de daună nr. AVA/BH/_/11 motivând că daunele produse nu se justifică dinamic. S-a susținut că debitul din biletul la ordin nu reprezintă suma cuprinsă în factura fiscală nr. 9806/30.11.2013, ci din factura fiscală nr. 9806/03.03.2011 și constă în reparații efectuate în baza contractului semnat de părți și garantat cu biletul la ordin emis de contestatoare. Așadar, contestatoarea a avut cunoștință despre această factură întrucât a beneficiat de reparații, autovehicul a fost ridicat de contestatoare din service, dosarul de daună nu îi este străin, fiind încunoștințat de soluția din dosarul de daună.
În drept, au fost invocate prevederile art. 63 din Legea nr. 58/1934, Normele Cadru B.N.R. nr. 6/1994, art. 205 C. proc.civ.
În probațiune, intimata a depus la dosarul cauzei înscrisuri.
Prin răspunsul la întâmpinare, contestatoarea a susținut că autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ nu era la momentul producerii accidentului și, respectiv la momentul efectuării reparațiilor, proprietatea contestatoarei, ci era proprietatea . SRL, astfel cum rezultă din contractul de locațiune nr. AS0146/28.07.2010, în temeiul căruia achita atât CASCO, RCA și impozit către proprietarul autovehiculului. În ce privește devizul nr. 7347, s-a învederat că pe nici una din filele devizului respectiv nu există semnătura sau ștampila societății contestatoare, iar factura fiscală nr. 9806/03.03.2011 nu a fost comunicată contestatoarei. S-a solicitat anularea tuturor formelor de executare silită întocmite în dosarul de executare nr. 597/2014, precum și anularea titlului executoriu Bilet la Ordin nr. BRDE3AF_, dar și restituirea sumelor încasate abuziv de către intimată; cu cheltuieli de judecată, constând în taxele de judecată și onorariul avocatului.
În drept, s-au invocat prevederile art. 62 din Legea nr. 58/1934 privind cambia și biletul la ordin.
Intimata a formulat concluzii scrise prin care a invocat excepția inadmisibilității contestației la executare în raport de petitul privind anularea tuturor formelor de executare silită întrucât contestatoarea își întemeiază criticile și invocă în drept dispozițiile art. 62 din Legea nr. 58/1934 privind Cambia și Biletul la ordin, ori anularea formelor de executare poate fi invocată pe calea de drept comun a contestației la executare.
S-a susținut că înscrisurile de care se prevalează contestatoarea, respectiv contractul de locațiune și talonul autovehiculului, nu sunt în măsură să conducă la dovedirea lipsei raportului juridic fundamental dintre părți. Mai mult, contestatoarea a fost cea care a solicitat intimatei reparația autovehiculului_ și prin urmare, raportul juridic s-a născut între aceste părți. S-a învederat că atât timp cât contestatoarea a fost responsabilă de producerea accidentului, iar dosarul de daună a fost respins din motive de fraudă, obligația de a efectua reparațiile autovehiculului îi revenea oricum contestatoarei, în calitate de utilizator.
Instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosar. Din oficiu, instanța a dispus atașarea la prezenta cauză a dosarului execuțional nr. 597/2014 al B. G. D..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin cererea înregistrată la Biroul Executorului Judecătoresc G. D. sub dosarul execuțional nr. 597 din 08.09.2014, intimata S.C. G. I. S.R.L. a solicitat executarea silită împotriva contestatoarei S.C. E. & C. S.R.L., a Biletului la Ordin ._ emis la data de 20.08.2014, cu scadența la data de 04.09. 2014, în valoare de 26.916,76 lei, refuzat parțial la plată pentru suma de 20.757,19 lei, la data de 05.09.2014.
Cererea de executare silită a fost înregistrată în dosarul execuțional mai sus arătat, în baza Încheierii din data de 08.09.2014, emisă de executorul Judecătoresc G. D..
Prin Încheierea nr. 8887/2014 din 11.09.2014 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosarul nr._/271/2014, instanța de executare a încuviințat executarea silită în dosarul execuțional mai sus arătat, la solicitarea B.E.J. G. D..
Prin Încheierea nr. 1 din data de 24.09.2014 emisă de Executorul Judecătoresc G. D. în dosarul execuțional nr. 597/2014 s-a stabilit că valoarea întregii creanțe urmărite este de 23.881,78 lei, sumă compusă din următoarele elemente: 20.757,19 lei reprezentând debit neachitat; suma de 24,80 lei reprezentând taxă informare Primărie DITL; suma de 25 lei reprezentând taxă timbru executare; suma de 248 lei reprezentând alte cheltuieli de executare (papetărie, plicuri, dosare, sistem informatic etc.); suma de 248 lei reprezentând onorariu consultații cu constituirea actelor de procedură; suma de 4,90 lei reprezentând taxe poștale; suma de 2.573,89 lei reprezentând onorariul executorului judecătoresc. S-a arătat astfel că totalul cheltuielilor de executare silită se ridică la suma de 3.124,89 lei, cu TVA inclus.
La data de 24.09.2014, în dosarul execuțional nr. 597/2014, Executorul Judecătoresc G. D. a emis o Înștiințare, prin care o înștiința pe contestatoare despre declanșarea urmăririi silite împotriva acesteia, în baza titlului executoriu reprezentat de biletul la ordin mai sus arătat. De asemenea, la data de 24.09.2014, în dosarul execuțional nr. 597/2014, Executorul Judecătoresc G. D. a emis o somație de executare/plată, prin care contestatoarea era somată ca, în termen de o zi de la primirea somației, să achite suma totală de 23.881,78 lei, sumă compusă din 20.757,19 lei reprezentând debit și 3.124,59 lei reprezentând cheltuieli de executare silită, menționându-se totodată că s-a procedat la transcrierea biletului la ordin.
Comunicarea actelor de executare silită mai sus arătate au fost comunicate, prin afișare, contestatoarei, la data de 30.09.2014, conform dovezii de comunicare din dosarul execuțional mai sus arătat. În consecință, contestația la executare formulată de către contestatoare, depusă la instanță la data de 02.10.2014, a fost formulată de către contestatoare în termenul legal de 15 zile, prevăzut de art. 714 alin. (1) și (2) din Noul Cod de Procedură Civilă.
Ulterior, au mai fost emise și alte acte de executare silită în dosarul execuțional mai sus arătat. Astfel, prin Încheierea nr. 2 de actualizare, emisă de Executorul Judecătoresc la data de 14.10.2014, s-a stabilit că valoarea totală a creanței urmărite este de 24.018,98 lei, sumă compusă din următoarele elemente: 20.757,19 lei reprezentând debit neachitat; suma de 24,80 lei reprezentând taxă informare Primărie DITL; suma de 25 lei reprezentând taxă timbru executare; suma de 137,20 lei (28 x 4,90 lei) reprezentând taxe poștale; suma de 248 lei reprezentând alte cheltuieli de executare (papetărie, plicuri, dosare, sistem informatic etc.); suma de 248 lei reprezentând onorariu consultații cu constituirea actelor de procedură; suma de 4,90 lei reprezentând taxe poștale; suma de 2.573,89 lei reprezentând onorariul executorului judecătoresc.
De asemenea, prin adresele emise la data de 14.10.2014, și comunicate terților popriți VOLKSBANK S.A., UNICREDIT Ț. BANK S.A., RAIFFEISEN BANK S.A., PIRAEUS BANK S.A., OTP BANK S.A., NEXTEBANK S.A., MILLENIUM BANK S.A., MARFIN BANK (ROMANIA) S.A., LIBRA BANK S.A., LEUMI BANK S.A., INTESA SANPAOLO ROMANIA S.A., ING BANK S.A., GE GARANTI BANK S.A., CREDIT EUROPE S.A., CREDIT AGRICOLE BANK ROMANIA S.A., CEC BANK S.A., BRD-GSG S.A., BANCPOST S.A., BANCA TRANSILVANIA, BANCA ROMÂNEASCĂ S.A., BANCA ITALO ROMENA SpA – SUCURSALA BUCUREȘTI, BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A., BANCA COMERCIALĂ FEROVIARĂ S.A., BANCA COMERCIALĂ CARPATICA, ATE BANK ROMÂNIA S.A., ALPHA BANK S.A., TREZORERIA ORADEA, Executorul Judecătoresc a înființat poprirea asupra tuturor conturilor pe care contestatoarea le are deschise la instituțiile financiare mai sus arătate, până la încasarea sumei totale de 24.018,98 lei. La aceeași dată de 14.10.2014, în dosarul execuțional nr. 597/2014, Executorul Judecătoresc a emis o Înștiințare privind măsura popririi comunicată la data de 16.10.2014, prin afișare, contestatoarei din prezenta cauză, înștiințare prin care contestatoarei i s-a adus la cunoștință faptul că s-a dispus înființarea popririi asupra conturilor pe care aceasta le deține la terții popriți mai sus arătați, până la concurența sumei de 24.018,98 lei, compusă din 20.757,19 lei reprezentând debit și 3.261,79 lei reprezentând cheltuieli de executare silită, la solicitarea creditoarei S.C. G.I.G. I. S.R.L.
Ulterior, prin Încheierea nr. 3 din 27.11.2014 emisă de Executorul Judecătoresc în dosarul execuțional mai sus arătat, s-a dispus eliberarea sumei de 3.293,83 lei rezultată din urmărirea silită, după cum urmează: suma de 2.293,83 lei reprezentând parțial debit restant, urmând a fi virată în contul creditoarei, și suma de 1.000 lei reprezentând cheltuieli de executare, cu TVA inclus.
Ulterior, prin Încheierea nr. 4 din data de 19.12.2014 emisă de Executorul Judecătoresc în dosarul execuțional mai sus arătat, s-a dispus eliberarea sumei de 63,20 lei rezultată din urmărirea silită, suma, reprezentând parțial debit restant, urmând a fi virată în contul creditoarei.
Analizând excepția inadmisibilității contestației la executare, invocată de către intimată, instanța constată că, în urma modificărilor legislative aduse Legii nr. 58/1934 privind cambia și biletul la ordin, instituția opoziției la executare a fost redenumită contestație la executare. Astfel, prin art. 16 din Legea nr. 76/2012, art. 62 din Legea nr. 58/1934 a fost modificat, în sensul că persoana interesată poate formula contestație la executare, în loc de opoziție la executare, așa cum se prevedea în reglementarea anterioară, inclusiv atunci când invocă excepții personale sau cambiale.
În consecință, contestația la executare formulată în baza prevederilor art. 62 din Legea nr. 58/1934 nu este limitată doar la legalitatea actelor de executare silită, aceasta putând viza și raporturile personale dintre părți, raporturi care au determinat emiterea biletului la ordin.
În consecință, contestația la executare este admisibilă, motiv pentru care instanța va respinge, ca neîntemeiată, excepția inadmisibilității contestației, invocată de către intimată.
Pe fondul contestației la executare, instanța constată că, potrivit mențiunii inserate în cuprinsul biletului la ordin mai sus arătat, valoarea indicată prin acesta, în cuantum de 26.916,73 lei, reprezintă contravaloare facturi restante, fără însă a se identifica aceste facturi. Totodată, se menționează că biletul la ordin a fost emis la data de 20.08.2014, în Oradea, scadența fiind la data de 04.09.2014, în Oradea.
Biletul la ordin a fost emis de către contestatoarea S.C. E. & C. S.R.L., fără aplicarea ștampilei societății contestatoare pe biletul la ordin și fără ca biletul la ordin să fie avalizat de vreo persoană fizică.
Între părțile din prezenta cauză s-au derulat relații comerciale, în baza contractului de prestări servicii nr. 208 din 04.02.2011, contract prin care intimata S.C. G. I. S.R.L. s-a obligat să execute în favoarea contestatoarei S.C. E. & C. S.R.L. lucrări de întreținere și reparații la autocamioane, autobasculante, semiremorci și autocare menționate în anexa nr. 1 la contract. Potrivit art. 11 din contractul mai sus menționat, contestatoarea s-a obligat să achite contravaloarea reparațiilor în maxim 30 de zile calendaristice de la data facturării cu ordin de plată sau cash și, în cazul depășirii acestui termen, să achite penalizări de întârziere de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere. Potrivit prevederilor art. 11.1 din contract, în cazul prezentării unei garanții, constând într-o filă de CEC sau bilet la ordin, completate cu datele beneficiarului (exclus suma și data), precum și ștampilate, plata se poate efectua în termen de 30 de zile calendaristice. Prin art. 13 din contract s-a mai convenit că partea care nu-și îndeplinește obligațiile rezultate din acest contract este de drept în întârziere din momentul scadenței.
În ceea ce privește creanța arătată în biletul la ordin mai sus menționat, în cuantum total de 26.916,73 lei, din înscrisurile depuse de părți la dosarul cauzei rezultă că această creanță este compusă din suma de 20.757,19 lei conform facturii fiscale nr. 9806 din 03.03.2011 (fila 48), din suma de 4.709,73 lei conform facturii fiscale nr._ din 25.01.2013 (fila 22) și din suma de 1.449,81 lei conform facturii fiscale nr._ din 21.02.2013 (fila 25). Ultimele două facturi fiscale mai sus arătate, în valoare cumulată de 6.159,54 lei, au fost recunoscute de către contestatoare, fiind achitate de către aceasta la data de 05.09.2014, prin intermediul instituției financiare Banca de Export-Import a României EximBank S.A. – Agenția Oradea (fila 20).
În ceea ce privește prima factură mai sus arătată, respectiv factura fiscală nr. 9806 din 03.03.2011 (fila 48) în valoare de 20.757,19 lei, instanța constată că societatea contestatoare a contestat că ar avea vreo obligație de plată a acestei facturi, arătând că autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ nu era la momentul producerii accidentului și respectiv la momentul efectuării reparațiilor proprietatea contestatoarei, ci era proprietatea S.C. MHS LEASING & RENTING S.R.L. aceste susțineri ale contestatoarei sunt probate la dosarul cauzei prin Contractul de Locațiune nr. AS0146/28.07.2010 (filele 59 – 69), cât și din copiile cărții de identitate a vehiculului (fila 70) și a talonului (fila 71).
Pe de altă parte, analizând factura fiscală nr. 9806 din 03.03.2011 (fila 48), instanța constată că, în cuprinsul acestei facturi fiscale, se menționează în mod expres că reparațiile la autovehiculul_ s-au realizat în baza comenzii nr. 7347/03.03.2011, indicându-se dosarul de daună nr. AVA/BH/_/11 al BCR ASIGURARI. De altfel, se poate observa că, în factura fiscală mai sus arătată, la rubrica „Primitor”, figurează semnătura și ștampila societății de asigurări, și nu a contestatoarei din prezenta cauză. În plus, pe niciunul dintre devizele de lucrări depuse de către intimată la dosarul cauzei (filele 45 – 47) nu apare vreo semnătură sau ștampilă a societății contestatoare.
Mai mult, de la data emiterii facturii mai sus arătate – 03.03.2011 – și până la completarea biletului la ordin mai sus arătat – 20.08.2014 – au trecut mai mult de 3 ani, astfel că s-a împlinit termenul de prescripție de 3 ani, în care creditoarea putea să îi solicite debitoarea achitarea facturii mai sus arătate.
În ceea ce privește completarea biletului la ordin mai sus arătat, instanța apreciază că acest bilet la ordin, necompletat, a fost predat de către contestatoare societății intimate ca și garanție pentru plata facturilor curente, acceptate la plată de către contestatoare. Instanța apreciază însă că acest bilet la ordin a fost completat de către societatea intimată, în ceea ce privește suma trecută în cuprinsul acestuia, data și locul emiterii, respectiv data și locul scadenței. Pentru a aprecia în acest mod, instanța are în vedere faptul că suma menționată în biletul la ordin cuprinde facturi pe o perioadă mai lungă de timp (a doua și a treia factură fiind emise la o distanță de aproape 11 luni, respectiv aproape 12 luni după prima factură). Or, în situația în care contestatoarea ar fi completat biletul la ordin, cu suma datorată și datele de emitere, respectiv scadență, contestatoarea ar fi făcut acest lucru, ca timp, mult mai aproape de data emiterii facturilor, și nu la ani de zile după emiterea acestora. Pe de altă parte, dacă societatea contestatoare ar fi completat biletul la ordin la data de 20.08.2014, dată figurând ca data emiterii biletului la ordin, deci după împlinirea termenului de prescripție de 3 ani în ceea ce privește prima factură, în mod sigur aceasta nu ar fi contestat suma trecută în biletul la ordin, două săptămâni mai târziu, prin refuzarea parțială la plată a acesteia. Astfel, în mod evident, nu ar fi avut niciun sens ca societatea contestatoare să renunțe la a beneficia de împlinirea termenului de prescripție în ceea ce privește prima factură, pentru ca apoi imediat, respectiv la două săptămâni după aceasta, să refuze plata facturii în raport de care a renunțat să beneficieze la împlinirea termenului de prescripție.
De aceea, convingerea instanței este că societatea intimată, și nu contestatoarea, a completat în mod unilateral biletul la ordin, în ceea ce privește suma de plată, data emiterii și data scadenței acestuia, cu nesocotirea faptului că, pe de o parte, prima factură fiscală mai sus arătată a fost acceptată la plată de către societatea de asigurări și nu de către contestatoare, iar pe de altă parte, termenul de prescripție de 3 ani pentru recuperarea creanței menționate în prima factură fiscală mai sus arătată, era împlinit la data completării biletului la ordin.
Prin urmare, pentru motivele mai sus arătate, instanța apreciază că este nelegală completarea acestui bilet la ordin cu suma de 20.757,19 lei aferentă facturii fiscale nr. 9806/03.03.2011, neexistând acordul contestatoarei pentru completarea biletului la ordin cu această sumă. Astfel, această creanță nu este certă, nefiind însușită de către contestatoare, prin niciunul din înscrisurile de la dosarul cauze. Așa cum s-a arătat mai sus, din mențiunile făcute în cuprinsul facturii fiscale mai sus arătate, rezultă că această factură fiscală a fost însușită de societatea de asigurări, și nu de către societatea contestatoare.
Prin urmare, pentru a putea obține un titlu executoriu pentru această sumă împotriva contestatoarei, intimata va trebui să se adreseze instanței de judecată, cu o acțiune de drept comun îndreptată contra contestatoarei, desigur, în măsura în care acțiunea intimatei nu ar fi prescrisă.
Raportat la considerentele mai sus expuse, instanța consideră că, în ceea ce privește suma de 20.757,19 lei aferentă facturii fiscale nr. 9806 din 03.03.2011, sumă ce face parte din suma totală de 26.916,73 lei trecută în biletul la ordin mai sus arătat, lipsește raportul juridic fundamental între societatea contestatoare și societatea intimată, această sumă nefiind însușită ca debit de către contestatoare prin niciunul dintre înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
În consecință, reținând că biletul la ordin mai sus arătat nu a fost completat de către contestatoare, în ceea ce privește suma de plată, și apreciind că, în ceea ce privește suma de 20.757,19 lei, lipsește raportul juridic fundamental prin care societatea contestatoare să se fi obligat la plata acestei sume, instanța, în baza prevederilor art. 62 din Legea nr. 58/1934 privind cambia și biletul la ordin, va admite contestația la executare formulată de contestatoare și, în consecință, va anula, în parte, biletul la ordin mai sus arătat, în ceea ce privește suma de 20.757,19 lei, aferentă facturii fiscale nr. 9806 din 03.03.2011, și va menține, ca valabil, biletul la ordin pentru suma de 6.159,54 lei, aferentă facturilor fiscale nr._ din 25.01.2013 și nr._ din 21.02.2013. De altfel, suma de 6.159,54 lei, aferentă facturilor fiscale nr._ din 25.01.2013 și nr._ din 21.02.2013, a fost recunoscută de către contestatoare, fiind plătită anterior începerii executării silite în dosarul execuțional nr. 597/2013 al Biroului Executorului Judecătoresc G. D..
Pe cale de consecință, instanța va anula toate formele de executare silită începute în dosarul execuțional nr. 597/2013 al Biroului Executorului Judecătoresc G. D. și va dispune obligarea intimatei S.C. G. I. S.R.L. la restituirea către contestatoare a tuturor sumelor executate silit în dosarul de executare nr. 597/2014 al Biroului Executorului Judecătoresc G. D..
În baza prevederilor art. 453 alin. (1) din Noul Cod de Procedură Civilă, instanța o va obliga pe intimata S.C. G. I. S.R.L. să îi achite contestatoarei suma de 500 lei reprezentând cheltuieli de judecată justificate cu onorariul avocațial achitat de contestatoare (fila 9).
În baza prevederilor art. 716 alin. (2) din Noul Cod de Procedură Civilă, instanța o va obliga pe intimata S.C. G. I. S.R.L. să îi achite Biroul Executorului Judecătoresc G. D. suma de 173,60 lei reprezentând costul realizării copiilor de pe actele dosarului de executare comunicate la prezentul dosar de către Executorul Judecătoresc.
Fără alte cheltuieli de judecată, în condițiile în care cererea de restituire a taxei judiciare de timbru, în cuantum de 1.000 lei, achitată de către contestatoare în prezenta cauză, este prematură, restituirea acesteia putându-se dispune abia atunci când prezenta hotărâre va rămâne definitivă, conform prevederilor art. 45 alin. (1) lit. f) și alin. (3) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca neîntemeiată, excepția inadmisibilității contestației la executare invocată de către intimata S.C. G. I. S.R.L., cu sediul în Oradea, .. 11, jud. Bihor, în contradictoriu cu contestatoarea S.C. E. & C. S.R.L., cu sediul în Oradea, .. 2, jud. Bihor, cu sediul procesual ales în Oradea, . C., nr. 32, jud. Bihor.
Admite contestația la executare formulată de contestatoarea S.C. E. & C. S.R.L. în contradictoriu cu intimata S.C. G. I. S.R.L. și cu intimatul Biroul Executorului Judecătoresc G. D., cu sediul în Oradea, .. 11, ._, jud. Bihor, și, în consecință:
Anulează, în parte, Biletul la Ordin ._ emis la data de 20.08.2014, cu scadența la data de 04.09. 2014, pentru suma de 20.757,19 lei, și menține Biletul la Ordin sus menționat pentru suma de 6.159,54 lei.
Anulează toate formele de executare silită începute în dosarul de executare nr. 597/2013 al Biroului Executorului Judecătoresc G. D. și dispune obligarea intimatei S.C. G. I. S.R.L. la restituirea către contestatoare a tuturor sumelor executate silit în dosarul de executare nr. 597/2014 al Biroului Executorului Judecătoresc G. D..
Obligă pe intimata S.C. G. I. S.R.L. să îi achite contestatoarei S.C. E. & C. S.R.L. suma de 500 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Obligă pe intimata S.C. G. I. S.R.L. să îi achite Biroul Executorului Judecătoresc G. D. suma de 173,60 lei reprezentând costul realizării copiilor de pe actele dosarului de executare comunicate la prezentul dosar de către Executorul Judecătoresc.
Fără alte cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la data pronunțării prezentei hotărâri, apel care se va depune la Judecătoria Oradea.
Pronunțată în ședința publică din 9 februarie 2015.
PREȘEDINTE GREFIER
O. G. C. C. D.
Red. C.O.G.
Dact. DC/4ex/14.05.2015
Comunicări 2ex – .
- .
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1100/2015.... | Obligaţie de a face. Hotărâre din 09-02-2015, Judecătoria ORADEA → |
|---|
