Plângere contravenţională. Sentința nr. 1418/2015. Judecătoria ORADEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1418/2015 pronunțată de Judecătoria ORADEA la data de 12-02-2015 în dosarul nr. 1418/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ORADEA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1418/2015
Ședința publică de la 12 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE O. E. R.
Grefier A. M. M.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent . și pe intimat C.N.A.D.N.R. - D.R.D.P. CLUJ, având ca obiect plângere contravențională_.
La apelul nominal făcut în ședința publică, atât la prima cât și la a doua strigare a cauzei, părțile nu se prezintă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 29.01.2015, fiind consemnate în acea încheiere, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 12.02.2015, când în aceeași compunere și pentru aceleași motive a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Oradea la data de 28.07.2014, sub nr. de dosar_, petenta ., în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA (C.) SA - DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI (D.) CLUJ, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună, în principal, anularea procesului-verbal de constatare a contravenției ..14_ din 13.07.2014, emis de intimată și, în consecință, exonerarea petentului de plata amenzii aplicate. În subsidiar, petentul a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale aplicate cu avertismentul, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt a plângerii, petenta a arătat, în esență, că în data de 11.07.2014, vineri, în jurul orelor 14.50-15.00, s-a prezentat la sediul intimatei pentru a depune cererea de autorizare specială de transport, știind că are de efectuat un transport în cursul zilei de duminică, 13.07.2014. Cum biroul intimatei era închis, a expediat cererea de autorizare specială pentru transportul programat prin fax, în aceeași zi, în jurul orelor 15.15.
Cu toate că, la data efectuării controlului, a explicat agentului constatator situația mai sus menționată, i s-a aplicat petentei o amendă contravențională în cuantum de 15.000 lei, iar a doua zi a achitat taxa pentru autorizare.
Petenta, pentru a evidenția modul de operare deficitar și eronat al intimatei, mai precizează că, prin tichetul de cântărire nr.D000079/2014, aceasta a stabilit că autocamionul petentei ar avea în dotare 6 axe (osii), rezultând evident o încărcare mai mare pe axe, dar în realitate acesta are împreună cu remorca 7 axe.
În drept, petenta a invocat OG nr.2/2001, OG nr.43/1997, actualizată, și OG nr.15/2002, iar în probațiune a depus la dosar înscrisuri.
Plângerea contravențională a fost legal timbrată, conform art.19 din OUG nr.80/2013, cu 20 lei taxă judiciară de timbru, dovedită cu chitanța depusă la dosar (f.8).
Intimata, legal citată, a depus la dosar întâmpinare (f.25-29), înregistrată la instanță în data de 24.09.2014, solicitând respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului-verbal de contravenție ca temeinic și legal întocmit.
În motivare, intimata a arătat, în esență, că aplicarea sancțiunii contravenționale s-a făcut obiectiv, limitele de greutate și gabarit stabilite de OG nr.43/1997 în anexa nr.2 fiind foarte clare. În plus, sediul intimatei din Oradea are program până la ora 15.30, iar faptul că ușa unuia dintre birouri era închisă nu înseamnă că petenta nu ar fi putut depune cererea de autorizare specială de transport. Mai mult, știind că transportul urmează a se efectua duminica, pentru a evita o situație de acest gen ar fi trebuit să se prezinte din timp și nu în jururl orei închiderii.
În drept, intimata a invocat OG nr.43/1997 și OG nr.2/2001.
La data de 07.10.2014, petenta a depus la dosar răspuns la întâmpinare (f.33).
În cauză, instanța a încuviințat pentru petentă și a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr.14_ din 13.07.2014, emis de intimată (f.7 dosar), petenta a fost sancționată contravențional cu amenda în cuantum de 15.000 lei, în baza art.61, alin.1, lit.c din OG nr.43/1997, actualizată, reținându-se faptul că, în urma controlului efectuat la data de 13.07.2014, ora 22:37, în amplasamentul AICI B., DN 1 km 642+300, s-a constatat că vehiculul A3S3 1,2,3,4,5,6, cu nr. de înmatriculare_ /_, MTMA 50,92 t, nr.locuri 0, nr.axe 6, utilizat de T., a circulat pe traseul Oradea-B. P.T.F., cu depășiri la masa totală pe tipul de drum R, la lungime, la lățime, la înălțime, pe axa 3 triplă greutate, marfă indivizibilă, faptă ce constituie contravenție conform OG nr.43/1997, actualizată.
Împotriva procesului-verbal de contravenție susmenționat, petenta a formulat plângere contravențională, ce face obiectul prezentului dosar.
Verificând plângerea din perspectiva art. 31, alin.1 din OG nr. 2/2001, instanța constată că aceasta a fost depusă cu respectarea termenului legal de 15 zile de la data comunicării sau înmânării procesului-verbal de contravenție. În speță, actul constatator al faptei contravenționale a fost întocmit la data de 13.07.2014, iar plângerea a fost înregistrată la instanță în data de 28.07.2014.
Verificând procesul-verbal de contravenție din perspectiva condițiilor de legalitate, în ceea ce privește cauzele de nulitate a acestuia, instanța reține că doar încălcarea prevederilor art.17 din O.G.2/2001, mai exact lipsa din procesul-verbal a mențiunilor indicate în acest articol atrage de facto nulitatea procesului verbal contestat, nulitate ce se constată și din oficiu.
În speță, instanța apreciază că procesul-verbal de contravenție contestat a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.17 din O.G. nr.2/2001, cuprinzând toate mențiunile obligatorii prevăzute de reglementarea susmenționată, precum și mențiunile prevăzute de art.16 si art.19 din O.G. nr.2/2001, care, deși nu atrag nulitatea, pot duce la anularea actului constatator.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal contestat, intervin în analiza instanței cele două prezumții relative recunoscute părților în cadrul procesual determinat de formularea unei plângeri contravenționale, prezumții care, în mod obligatoriu, vor fi analizate în coroborare cu întreg ansamblul probator administrat în cauză.
Astfel, în favoarea instituției intimate din cadrul căreia face parte agentul constatator al faptei reținute prin procesul-verbal contestat, opereaza prezumția de legalitate, veridicitate si autenticitate a procesului-verbal de constatate și sancționare a contravenției, întocmit de un functionar public, aflat in exercitarea atributiunilor sale de serviciu si in limitele competentei sale. Această prezumtie legală are un caracter relativ, care dispenseaza de sarcina probei si este susceptibila a fi combatuta prin proba contrarie.
Pe de alta parte, astfel cum s-a statuat de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza A. contra Romaniei, contraventia retinuta in sarcina petentului intruneste elementele expuse in art.6 par.1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Pe cale de consecinta, petentului îi sunt recunoscute si garantiile procesuale specifice in materie penala in ceea ce priveste dreptul la un proces echitabil, printre care si prezumtia de nevinovatie prevazuta de par. 2 al art. 6.
Se conturează, asadar, doua prezumtii legale, ambele cu caracter relativ, câte una în favoarea fiecareia dintre parti, astfel că, pentru a asigura echilibrul procesual, urmeaza ca fiecare parte litigantă sa producă în fața instanței probe pertinente și concludente în susținerea poziției lor procesuale.
Potrivit art.41, alin.1 din OG nr.43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, “este interzisă efectuarea transportului cu vehicule rutiere, înmatriculate sau înregistrate în România sau în alte state, pe drumurile publice cu depășirea masei totale maxime admise, maselor maxime admise pe axe și/sau dimensiunilor maxime admise prevăzute în anexele nr. 2 și 3.” Totodată, “prin excepție de la prevederile alin.1, efectuarea transportului cu vehicule rutiere, înmatriculate sau înregistrate în România sau în alte state, pe drumurile publice cu depășirea masei totale maxime admise, maselor maxime admise pe axe și/sau dimensiunilor maxime admise prevăzute în anexele nr. 2 și 3, se poate efectua numai în baza autorizației speciale de transport, denumită în continuare AST, eliberată, fără discriminare, de administratorul drumului pe care se efectuează transportul, în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor și al ministrului afacerilor interne” (alin.2 al aceluiași articol).
Conform art.61, alin.1, lit.c din OG nr.43/1997, constituie contravenție, dacă nu constituie infracțiune potrivit legii penale, și se sancționează “încălcarea prevederilor art. 41 alin.1 prin efectuarea transporturilor fără AST și ale art. 41 alin. (8), cu amendă de la 15.000 lei la 20.000 lei.”
Cu privire la autorizația specială de transport, conținutul, modul și condițiile de eliberare a acesteia sunt reglementate de Normele privind autorizarea și desfășurarea circulației vehiculelor rutiere cu mase și/sau dimensiuni ce depășesc masele și/sau dimensiunile maxime admise prevăzute în OG nr.43/1997, aprobate prin Ordinul comun nr._ al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și al Ministerului Administrației și Internelor.
Conform art.6, alin.1 din Norme, “AST este documentul eliberat de administratorul drumului, prealabil desfășurării circulației vehiculului cu depășiri”. AST se eliberează “individual pentru fiecare traseu ce urmează a fi parcurs de vehiculul cu depășiri, pentru durate limitate de timp, care se stabilesc de către emitent” (art.10, alin.1 din Norme).
Mai mult, potrivit art.11 din Norme, “pentru a fi considerată valabilă, AST se păstrează, în original, la bordul vehiculului cu depășiri pe întreaga perioadă de desfășurare a circulației”(alin.1), fiind “obligatorie prezentarea AST la controalele efectuate de personalul abilitat prevăzut la art. 46” (alin.2).
Sub aspectul condițiilor de desfășurare a circulației vehiculelor cu depășiri, “vehiculele cu depășiri pot circula pe drumurile publice în baza AST, cu respectarea condițiilor prevăzute de prezentele norme, a celor cuprinse în reglementările privind condițiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulația pe drumurile publice din România, precum și a celor prevăzute în orice alte acte normative ce privesc circulația pe drumurile publice” (art.23 din Norme), iar “operatorul de transport are obligația de a respecta condițiile impuse prin AST, document care trebuie să se afle, în original, la bordul vehiculului cu depășiri pe întreaga perioadă de circulație” (art.24, alin.1).
În prezenta cauză, din ansamblul probator administrat, față de prevederile legale suscitate, rezultă conformitatea cu realitatea a celor consemnate în cuprinsul actului constatator, care conduc la dovedirea existentei faptei, a persoanei care a savarsit-o si a vinovatiei acesteia.
Astfel, potrivit procesului-verbal de constatare a contravenției, petenta a fost sancționată contravențional deoarece vehiculul aparținând acesteia a circulat pe traseul Oradea-B. P.T.F. cu depășiri ale masei totale maxime admise, precum și cu depășiri la lungime, lățime, înălțime și greutate pentru tipul de drum respectiv, fără a deține autorizație specială de transport, conform art.61, alin.1, lit.c din OG nr.43/1997.
Deși textele de lege suscitate reglementează în mod expres modalitatea de eliberare a autorizației speciale de transport pentru depășiri, interzicerea circulației pe drumurile publice a mijloacelor de transport fără a deține autorizația respectivă, precum și necesitatea deținerii respectivului document, în original, la bordul vehiculului cu depășiri pe întreaga perioadă de circulație, petenta a eludat toate aceste prevederi legale. Deși susține că a depus diligențele necesare pentru obținerea autorizației speciale de transport anterior efectuării acestuia, se constată că, deși transportul respectiv era programat din timp, așa cum susține petenta, a se efectua într-o zi de duminică (13.07.2014), aceasta a făcut demersurile în vederea depunerii cererii la autoritatea competentă, pentru eliberarea autorizației speciale de transport, abia la sfârșitul zilei de vineri, 11.07.2014.
Chiar dacă petenta a depus la dosar dovada comunicării pe fax a cererii de eliberare a autorizației, datând din 11.07.2014, orele 15:18, contravenția a fost reținută și sancțiunea a fost aplicată pentru fapta de a pune în circulație vehiculul cu depășirile de masă totală maximă admisă, de greutate, de lungime, lățime și înălțime, fără a deține autorizația specială de transport.
Este evident că, deși petenta a făcut dovada depunerii cererii la autoritatea emitentă a autorizației, aceasta din urmă nu a eliberat autorizația decât în ziua de luni, 14.07.2014 (f.12), prin urmare la momentul efectuării controlului și constatării contravenției, petenta nu deținea, cu atât mai puțin nu avea afișat, pe bordul vehiculului depistat în trafic, autorizația specială de transport.
Nu se poate susține, așadar, reaua-credință a intimatei, în contextul în care petenta știa, la sfârșitul zilei de vineri, 11.07.2014 și anterior efectuării transportului din 13.07.2014, că nu obținuse eliberarea autorizației speciale de transport, prin urmare, conform legii, era interzisă circulația pe drumurile publice a vehiculului a cărui deținătoare era în lipsa acestei autorizații.
Față de considerentele susmenționate, instanța constată că situația învederată de petentă se datorează, în fapt, propriei neglijențe, ori nu se poate invoca propria culpă in sustinerea intereselor procesuale și pentru obținerea unei soluții favorabile, în considerarea adagiului latin nemo auditur propriam turpitudinem allegans. Mai mult, răspunderea contravențională se angajează indiferent de gradul de vinovăție al petentului, deci inclusiv pentru o culpa levissima.
Pe cale de consecință, situația de fapt menționată în procesul-verbal contestat corespunde realității.
Cu privire la modul de individualizare a sancțiunii contravenționale aplicate, în raport cu dispozițiile art.21, alin. 3 din OG nr. 2/2001, in sensul respectarii proportionalitatii dintre gradul de pericol social concret al faptei savarsite si sanctiunea aplicata, instanța reține că sanctiunea amenzii aplicata petentei a fost in mod corect individualizata, fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de scopul urmărit și de urmarea produsa.
Totodată, instanța reține că agentul constatator, la individualizarea sancțiunii, a avut în vedere limita minimă a amenzii contravenționale prevăzute în art.61, alin.1, lit.c din OG nr.43/1997.
Pentru toate aceste considerente, instanța va constata că procesul- verbal atacat a fost legal și temeinic încheiat și nu există niciun motiv de înlocuire a sancțiunii amenzii contravenționale cu cea a avertismentului, sens în care, în baza art.34, alin.1 din OG nr.2/2001, va respinge în tot plângerea contravențională ca neîntemeiată, menținând sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 15.000 lei, aplicată petentei prin procesul-verbal de constatare a contravenției ..14_ din 13.07.2014, emis de intimată.
Reținând culpa procesuală a petentei cu privire la acest demers procesual, instanța va respi9nge și cererea acesteia de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petenta ., înmatriculată în registrul comerțului cu nr.J_, având CUI_, cu sediul procesual ales la Cabinet de Avocat, Insolvență și Birou de Mediator P. F., situat în mun.Oradea, ., jud.Bihor, în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA (C.) – prin DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI (D.) CLUJ, cu sediul în mun.Cluj-N., ., jud.Cluj, înmatriculată în registrul comerțului cu nr.J_, având CUI_.
Menține ca legal și temeinic procesul-verbal de constatare a contravenției ..14_ din 13.07.2014, emis de intimată, precum și sancțiunea aplicată petentei în temeiul acestui proces-verbal.
Respinge cererea petentei de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Oradea.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12 februarie 2015.
PREȘEDINTE GREFIER
R. O. E. M. M. A.
Red. R.O.E.
Dact. M.A.M.
4 ex./03.06.2015
2 .-petenta ., la sediul procesual ales .
- intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA (C.) – prin DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI (D.) CLUJ
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1445/2015.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 1094/2015. Judecătoria... → |
|---|
