Acţiune în constatare. Sentința nr. 2050/2015. Judecătoria PIATRA-NEAMT
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2050/2015 pronunțată de Judecătoria PIATRA-NEAMT la data de 08-06-2015 în dosarul nr. 2050
Dosar nr._ - acțiune în constatare -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA P.-N.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2050
Ședința publică din data de 8.06.2015
Completul compus din:
Președinte - M. C. N.
Grefier - I. S.
La ordine venind pronunțarea asupra cauzei civile formulată de către reclamanta B. A. de Ziua a Șaptea - Conferința M. în contradictoriu cu pârâții M. P. N.-prin Primar și pârâtul D. G., T. C..
Dezbaterile fondului au avut loc în ședința publică din data de 11.05.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 25.05.2015 și apoi pentru azi, 08.06.2015.
INSTANȚA,
Asupra cauzei civile de față,
Prin cererea adresata acestei instanțe, precizată ulterior si înregistrată sub nr._ reclamanta B. ADVENTISTA DE ZIUA A ȘAPTEA -CONFERINȚA M., a chemat in judecată pe pârâții MUN. P. N. - prin primar, B. D. și B. G., solicitând instanței sa constate:
- că este proprietara suprafeței de 673 mp teren curți - construcții situată în intravilanul orașului P. N., ., jud. N., învecinat la N - cu B. D., la S - cu Cimitirul Bisericii Adventiste, proprietatea reclamantei, la E - cu . V - cu B. G. (delimitat prin gard de lemn, fard de plasa de sarma, gard de tabla si limita convenționala) si
- în subsidiar, în situația în care primul capăt de cerere va fi respins ca inadmisibil, solicită să se constate că are calitatea de posesor al suprafeței de 673 mp teren, în vederea prevenirii oricăror tulburări ale posesiei sale.
In motivare arată că prin Ordinul Ministerului de Interne - Direcția Comunală - nr._/C/29.01.1925, a fost aprobată încheierea Comisiunii interimare din 17 august 1925 pct. 15, prin care s-a hotărât înființarea unui cimitir pentru înmormântarea locuitorilor orașului P. N. de credință adventistă, cimitir în suprafață de 9400 mp pentru care pârâta a pus la dispoziția Comunității Evanghelice a Adventiștilor de Ziua a 7-a un teren în suprafață de 9400 mp, situat în fosta stradă P. R., pe partea dinspre „Lutarie", la poalele muntelui Pietricica, conform referatului înregistrat sub nr. 1947/6.02.1926.
Mai arata reclamanta faptul că în anul 1926 având un număr mai mic de credincioși, iar una din condițiile atribuirii terenului era să-1 îngrădească, fapt ce depășea posibilitățile sale financiare ulterior datorită acestei situații, Comitetul Adventiștilor de Ziua a 7-a a solicitat Primăriei P. N., cu adresa nr. 3893/9.03.1926 să le fie atribuită doar suprafața de aproximativ 2000 mp, pe același amplasament, solicitare aprobată de primărie, astfel încât la 10 august 1926 i-a fost atribuită suprafața de 2160 mp, teren pe care ulterior l-a împrejmuit cu gard, fiind folosit ca cimitir din anul 1926 și până în prezent.
Concluzionează reclamanta ca la data de 16.06.1939, Serviciul tehnic din cadrul Primăriei P. N. a procedat la inventarierea bunurilor mobile și imobile aparținând comunei, ocazie cu care s-a întocmit un proces - verbal în care se precizează că cimitirul, în suprafață de 2216 mp, aparține Comunității Adventiste, fiind cedat prin Decizia nr. 15/17.08.1925 a Delegației Permanente și că, prin Sentința civilă nr. 7362/20.11.1998, modificată prin Decizia civilă nr. 716/AC/1.04.1999 a fost admisă acțiunea sa, constatându-se că este proprietara suprafeței de 1572,5 mp teren, loc de cimitir.
In subsidiar, reclamanta solicită să se constate că are calitatea de posesoare a suprafeței de 673 mp teren situat în intravilanul orașului P. N., ., jud. N..
In dovedirea cererii a anexat în copie următoarele înscrisuri:
- referatul Primăriei urbei P. N. din 4.02.1926,
- adresa Comitetului Comunității Evanghelice a Adventiștilor de ziua a 7-a din orașul P. N., datata 9.03.1926,
- adresa Primăriei P. N. din 10.08.1926 si schița anexa procesului - verbal din 16 iunie 1939,
- Sentința civila nr. 7362/20.11.1998 a Judecătoriei P. N..
- Decizia civila nr. 716/AC/1.04.1999 a Tribunalului N.
- documentația cadastrală aferentă suprafaței de 673 mp teren,
- plan de situație,
- procesul verbal de recepție nr. 442/12.06.2012,
- Decizia civila nr. 728/RC/12.07.2011.
Acțiunea este legal timbrată.
Prin întâmpinare depusă la dosar, pârâtul B. G. învederează că nu justifică nici o calitate procesuală în prezenta cauză, cât timp el posedă în proprietate un teren care nu se suprapune cu cel în litigiu, în suprafață de 585,50 mp situat în vecinătatea Cimitirului adventist dobândit prin actul de vânzare - cumpărare autentificat la Biroul Notarial Public M. S. sub numărul 45 din data de 24.01.1997 înscris în Cartea Funciară sub nr.3612 /2012.
Prin precizare la acțiune depusă la termenul din data de 2.06.2014 relamanta solicită introducerea în cauză și a numitului TELEUCA C-T. și citarea sa în cauză în calitate de pârât, de asemenea vecin al terenului, dar și pentru opozabilitatea hotărârii ce se va pronunța, termen la care instanța a dispus introducerea sa în cauză în această calitate.
Prin întâmpinare depusă la dosar, pârâtul T. Contantin arată că a dobândit terenul în suprafață de 462 mp situat în Mun. P. N., ., învecinat cu Cimitirul adventist, prin act de vânzare-cumpărare autentificat la Biroul Notarial Public I. A. sub numărul 2133 din data de 19.10.2010, imobil înscris în Cartea Funciară sub nr._ /2010 și că nu justifica calitate procesuală în această cauză.
Prin întâmpinare depusă la dosar, pârâta M. P. N. solicită respingerea capătului de cerere principal al acțiunii, nefiind îndeplinită condiția unei posesii efective asupra terenului in litigiu din partea reclamantei, condiție esențială și obligatorie pentru dovedirea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Instanța, analizând acțiunea de față astfel cum ea a fost precizată prin prisma disp. legale aplicabile, constată că ea este întemeiată, urmând să fie admisă pentru următoarele considerente:
Se reține că prin Ordinul Ministerului de Interne - Direcția Comunala - nr._/C/29.01.1925, a fost aprobată încheierea Comisiunii interimare din 17 august 1925 pct. 15, prin care s-a hotărât înființarea unui cimitir pentru înmormântarea locuitorilor orașului P. N. de credința adventistă, cimitir în suprafață de 9400 mp.
In scopul înființării acestui cimitir, orașul P. N. a pus la dispoziția Comunității Evanghelice a Adventiștilor de Ziua a 7-a un teren în suprafață de 9400 mp, situat în fosta stradă P. R., partea 1 dinspre „Lutarie", la poalele muntelui Pietricica, conform referatului înregistrat sub nr. 1947/6.02.1926.
Comunitatea Adventiștilor de Ziua a 7 - a avea în anul 1926 un număr mai mic de credincioși, iar una din condițiile atribuirii terenului era să-1 îngrădească, ceea ce depășea posibilitățile financiare ale comunității.
Datorită acestei situații, Comitetul Adventiștilor de Ziua a 7-a a solicitat Primăriei P. N., cu adresa nr. 3893/9.03.1926 să le fie atribuită doar suprafața de aproximativ 2000 mp, pe același amplasament cerere aprobată fiindu-i atribuită suprafața de 2160 mp pe care reclamanta a împrejmuit-o cu gard, folosind-o ca cimitir din anul 1926 și până în prezent.
Se mai reține că la data de 16.06.1939, Serviciul tehnic din cadrul Primăriei P. N. a procedat la inventarierea bunurilor mobile și imobile aparținând comunei, ocazie cu care s-a întocmit un proces - verbal în care se precizează că cimitirul, în suprafață de 2216 mp, aparține Comunității Adventiste, fiindu-i cedat prin Decizia nr. 15/17.08.1925 a Delegației Permanente.
Totodată, se mai reține că prin Sentința civila nr. 7362/20.11.1998, a Judecătoriei P. N. modificată prin Decizia civila nr. 716/AC/1.04.1999 a Tribunalului N. a fost admisă acțiunea reclamantei și s-a constatat că reclamanta este proprietara suprafeței de 1572,5 mp teren loc de cimitir.
Nu în ultimul rând, instanța mai reține că reclamanta în anul 2012 a întocmit documentația cadastrală aferentă tuturor terenurilor aflate în proprietatea sa, ocazie cu care pentru suprafața de teren în litigiu a fost întocmit un proces verbal de recepție nr. 442/2012 și mai multe planuri de amplasament și delimitare a imobilului.
Cu privire la primul capăt de cerere al acțiunii, instanța îl va respinge ca fiind neîntemeiat și va admite capătul de cerere din precizarea la acțiune pentru următoarele considerente:
Terenul în litigiu cu destinația de cimitir aflat în domeniul public al statului în anul 1925 și păstrând același regim juridic atât în anul 1939 la inventarierea bunurilor mobile și imobile dar și ulterior ca urmare a aplicării legii 213-1998, este un bun inalienabil, insesizabil, imprescriptibil, neputând fi dobândit de către alte persoane prin uzucapiune.
Terenul în litigiu are în realitate categoria de curți - construcții atâta vreme cât în dosarul nr._, s-a constatat existenta unor construcții edificate cu bună credință de către defuncții B. N. și V., el fiind stăpânit încă din anul 1960 de această familie, teren pe care aceasta și-a ridicat propria gospodărie.
Aceasta împrejurare demonstrează că reclamanta nu a exercitat o posesie continua și neîntreruptă în decursul timpului, respectiv o posesie efectivă, în cauză prin urmare nefiind îndeplinite toate condițiile uzucapiunii.
Mai mult, reclamanta nu a precizat ce uzucapiune invocă pe această cale, pentru a putea fi analizată în cazul concret.
Din analiza probelor administrate în cauză, declarații de martori, înscrisuri coroborate cu concluziile expertizei, rezultă că terenul este folosit de reclamantă în prezent, fiind împrejmuit cu gard, pe acesta existând 2 construcții ce aparțin fam. B..
Prescripția achizitivă operează ca o sancțiune civilă pe care o suportă titularul dreptului de proprietate și se justifică prin pasivitatea sa, timp îndelungat, lăsând bunul în posesia altuia. Acțiunea în uzucapiune este o acțiune reală și poate fi introdusă în instanță de către orice persoană care pretinde că a exercitat o posesiune utilă asupra unui imobil timp de 30 de ani, chemând în judecată adevăratul proprietar al imobilului cu privire la care se invocă uzucapiunea.
Pentru a fi admisibilă trebuie îndeplinite următoarele condiții:
- posesiunea exercitată să fi fost utilă, adică să fie vorba despre o posesie propriu-zisă neviciată, și nu despre o detenție precară. Posesia este utilă, în sensul art. 1847 C. civ., când nu este afectată de unul din următoarele vicii: discontinuitatea, violența, clandestinitatea, precaritatea, ceea ce presupune ca ea să fi fost exercitată în mod continuu, neîntrerupt, fără intermitențe anormale, pașnic, public, sub nume de proprietar și pentru sine, nu pentru altul; de asemenea, pentru a fi utilă, posesia nu trebuie să fie echivocă, echivocul fiind recunoscut unanim în doctrină și jurisprudență ca viciu al posesiei, deși el nu este menționat în Codul civil. Posesia este echivocă atunci când actele de stăpânire exercitate de posesor pot fi interpretate și altfel decât ca fiind corespunzătoare elementului psihologic propriu posesiei, adică nu se poate ști nici că există, nici că nu există animus sibihabendi (adică dacă intenția celui ce stăpânește bunul este de a efectua această stăpânire pentru sine sau pentru altul). Menționăm că regularitatea posesiei este prezumată de lege (art. 1854 C. civ).
In cauză, instanța constată că reclamanta nu a făcut dovada tuturor acestor condiții .
In ceea ce privește capătul de cerere subsidiar, instanța îl va admite în considerarea disp. art. art. 949 conf. cărora:
(1) Cel care a posedat un bun cel puțin un an poate solicita instanței de judecată prevenirea ori înlăturarea oricărei tulburări a posesiei sale sau, după caz, restituirea bunului. De asemenea, posesorul este îndreptățit să pretindă despăgubiri pentru prejudiciile cauzate.
Cum aceste condiții anterior enunțate sunt îndeplinite în cauza de față, instanța urmează să admită acest capăt de cerere și să constate că reclamanta are calitatea de posesoare a suprafeței de teren în litigiu, astfel cum ea a fost identificată prin expertiza efectuată la fila 160 dosar, care face parte integrantă din prezenta sentință.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta B. A. de Ziua a Șaptea - Conferința M., cu sediul în Bacău, ., jud.Bacău și cu sediul procedural ales la Cabinet de avocat R. C. din P. N., ..21, ., . în contradictoriu cu pârâții M. P. N. prin Primar, cu sediul în P. N., județul N., D. G. (CNP_), domiciliat în P. N. ., ., județul N. și T. C.- B. (CNP_), domiciliat în P. N. ., județul N., așa cum ea a fost precizată.
Constată că reclamanta are calitatea de posesoare a suprafeței de 673 m.p. teren situate în intravilanul mun. P. N., ., jud. N., învecinată cu la N- T. C-tin B. NCP_, la EST- .- cimitir B. A. NCP_ și la VEST- D. G. NCP_ și Cimitirul Evanghelist de culoare galben identificat prin expertiza de la fila 160 dosar care face corp comun cu prezenta sentință.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare la Tribunalul N..
Cererea de apel se va depune la Judecătoria P. N..
Pronunțată în ședință publică din data de 8.06.2015.
Președinte, Grefier,
M. C. N. I. S.
RED.,TEHN.MCN/30.10.2015
TEHN.IS/7.12.2015; EX.6
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2086/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2052/2015.... → |
|---|
