Plângere contravenţională. Sentința nr. 1584/2015. Judecătoria PIATRA-NEAMT
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1584/2015 pronunțată de Judecătoria PIATRA-NEAMT la data de 07-05-2015 în dosarul nr. 1584
Dosar nr._ plângere contravențională
Cod operator 2720
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA PIATRA N.
JUDEȚUL N.
SENTINȚA C I V I L Ă NR. 1584
Ședința publică din data de 07.05.2015
Instanța constituită din
Președinte – C. I. - judecător
Grefier - D. B.
Pe rol se află judecarea cauzei având ca obiect plângere contravențională formulată de petentul P. T. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI N..
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns petentul P. T. – Ci . nr._ CNP_, lipsă fiind reprezentantul legal al intimatului.
În cadrul referatului cauzei, grefierul de ședință învederează instanței următoarele:
- procedura de citare legal îndeplinită;
- cauza este la primul termen de judecată;
- s-a solicitat de către intimat prin întâmpinare, judecarea cauzei în lipsa părților;
- intimatul are termen în cunoștință conform dispozițiilor art. 229 alin.1 din Codul de procedură civilă.
Instanța, verificând competența generală, materială și teritorială de judecare a pricinii, constată că, în temeiul art.131 alin.1 din codul de procedură civilă raportat la dispozițiile art.32 alin.2 din OG 2/2001, este competentă să judece prezenta cauză având ca obiect plângere contravențională. Totodată, constată că prezenta plângere contravențională este formulată în termenul prevăzut de lege.
Instanța pune în discuție estimarea duratei procesului.
Petentul ar dor să se termine cât mai repede.
Față de dispozițiile art. 238 Cod de procedură civilă, instanța estimează la un an durata necesară pentru cercetarea procesului.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pe probe.
Petentul solicită încuviințarea probei cu înscrisurile atașate la dosar și proba cu înregistrarea video. Arată că nu solicită probe testimonială.
Instanța încuviințează pentru ambele părți, în baza disp. art. 255 și 258 din Codul de procedură civilă, proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba cu înregistrarea video a presupusei contravenții, considerând că sunt utile, pertinente și concludente, putând duce la soluționarea pricinii cu privire la situația de fapt.
Ia act că petentul nu solicită proba testimonială.
Se procedează la vizionarea în ședință publică a DVD-ului conținând înregistrarea video a faptei contravenționale sancționate prin procesul-verbal de contravenție contestat.
Nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri asupra fondului.
Petentul solicită admiterea plângerii așa cum fost formulată și anularea procesului-verbal de contravenție. Apreciază că sancțiunea aplicată a fost abuzivă. În momentul în care soția sa a întrebat de ce amenda este așa de mare i s-a aplicat și ei o amendă. Arată că a avut toată grija de a circula corect. Nu solicită plata cheltuielilor de judecată.
Instanța declară dezbaterile închise în temeiul dispozițiilor art. 394 din Codul de procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra fondului.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra N. la data de 22.10.2014 sub nr._, petentul P. T. a formulat, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului N., plângere contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/14.10.2014, prin care a fost sancționat cu 6 puncte amendă în valoare de 540 lei pentru fapta de a fi circulat cu bicicleta fara a purta imbracaminte cu elemente fluorescent reflectorizante.
În motivarea plângerii, petentul a aratat ca bicicleta era semnalizata cu lumini pe fata si pe spate, la care se adauga ochi de pisica la roti si elemente reflectorizante la pedale. A mentionat ca este prima abatere rutiera, ca se deplasa regulamentar pe marginea soselei, iar vizibilitatea era buna. A mentionat ca este pensionar, iar venitul lunar ii permite sa isi asigure doar alimentatia si medicamentele.
În drept, cererea nu a fost motivata.
În susținerea acțiunii, petentul a atașat plângerii copia procesului-verbal de contravenție, (fila 6).
Plângerea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru de 20 lei (fila 5).
Intimatul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea actiunii si mentinerea procesului-verbal ca temeinic si legal.
Intimatul a mai precizat că fapta comisa de petent este prevazuta de art. 161 alin. 1 lit. r din HG 1391/2006 si sanctionata de art. 101 alin. 1 pct. 8 din OUG 195/2002.
În dovedirea susținerilor sale, intimatul a anexat întâmpinării înregistrarea video, copia procesului verbal contestat (fila 13-14).
Analizând materialul probator administrat în cauză prin prisma dispozițiilor legale incidente, instanța reține următoarele:
La data de 14.10.2014, petentul P. T. a fost sancționat contravențional de către un agent constatator din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului N. – Serviciul Rutier, cu amendă în cuantum de 540 lei.
S-a reținut în procesul-verbal . nr._ că la data menționată, orele 19,02 petentul a condus bicicleta fara a purta imbracaminte cu elemente fluorescent reflectorizante (fila 14).
În temeiul dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța are îndatorirea de a verifica legalitatea și temeinicia procesului-verbal, hotărând asupra sancțiunii.
În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal de contravenție contestat prin plângerea care formează obiectul prezentei cauze, instanța, analizând din oficiu conținutul acestuia prin prisma dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, constată că procesul-verbal a fost legal întocmit, cuprinzând toate elementele prevăzute de articolul menționat sub sancțiunea nulității absolute.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța constată că procesul-verbal atacat îndeplinește condițiile de temeinicie pentru sancționarea în mod valabil a contravenientului, având în vedere următoarele considerente:
În primul rând, analizând hotărârea pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza A. împotriva României, instanța reține că trebuie respectate în materie contravențională garanțiile cuprinse în art. 6 CEDO, referitoare, în principal, la prezumția de nevinovăție și incidența principiului potrivit căruia orice îndoială profită acuzatului (in dubio pro reo), dar și la existența unei prezumții relative că reflectă adevărul, în favoarea conținutului actului de constatare încheiat ca urmare a percepțiilor proprii ale agentului constatator.
Astfel, în jurisprudența Curții de la Strasbourg, obligatorie pentru statele semnatare ale Convenției, s-au conturat trei criterii alternative în vederea stabilirii naturii penale a unei fapte, în vederea atragerii garanțiilor și drepturilor corespunzătoare în beneficiul persoanei care a săvârșit-o, respectiv calificarea faptei în dreptul intern, natura faptei incriminate (aplicabilitatea generală a acesteia), natura și gravitatea sancțiunii aplicate.
Mergând pe linia de raționament a Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța reține că primul și cel de-al doilea criteriu, menționate în cele ce preced, nu sunt aplicabile speței de față: primul, deoarece contravenția, în dreptul intern, se apropie cel mai mult de procedura civilă, iar cel de-al doilea, întrucât normele de incriminare, respectiv O.U.G. nr. 195/2002 și H.G. nr. 1391/2006, se adresează unui grup restrâns de persoane, format din indivizi cu o anumită calitate, anume aceea de biciclisti.
Pe de altă parte, potrivit ultimului criteriu, fapta petentului poate fi asimilată unei fapte penale sub aspectul sancțiunii aplicate, deoarece amendarea cu suma de 540 lei are un caracter deopotrivă sancționator și preventiv, nefiind destinate acoperirii vreunui prejudiciu.
În consecință, contravenientul beneficiază de prezumția de nevinovăție, pe care nu poate fi obligat să o răstoarne, sarcina probei revenind instituției al cărei angajat este agentul constatator, respectiv intimatului.
Sub acest aspect, instanța reține că procesul-verbal, beneficiind de o prezumție relativă de autenticitate și veridicitate, face dovada deplină a celor reținute de agentul constatator și constatate personal de acesta.
În acest context, instanța amintește că, potrivit jurisprudenței instanței de contencios european al drepturilor omului, ar fi lipsit de logică să le fie recunoscut statelor parte la Convenție dreptul de a învesti organe administrative cu competența de sancționare a unor fapte minore (a se vedea in acest sens cauza Lauko împotriva Slovaciei, hotărârea din 2 septembrie 1998, §64), fiind conformă Convenției procedura de aplicare și executare a unei sancțiuni contravenționale pe baza unui act necontestat în fața unei instanțe, având implicit și valoare probatorie, iar în momentul formulării unei contestații judiciare împotriva unui alt act de același gen, acordarea unei relevanțe probatorii acestuia să contravină CEDO.
Totodată, Curtea a mai amintit că, potrivit unei jurisprudențe constante, jurisdicțiilor naționale le revine în principal sarcina de a aprecia elementele de probă administrate în fața lor și de a se pronunța asupra pertinenței acelor probe pe care părțile doresc să le propună în vederea administrării.
În aceste condiții, din ansamblul materialului probator administrat, rezultă că intimatul și-a îndeplinit obligația de a răsturna prezumția de nevinovăție de care beneficiază petentul.
Astfel din înregistrarea video depusă la dosarul cauzei (fila 13) rezultă faptul că petentul a condus bicicleta pe timp de noapte in data de 14.10.2014 orele 19,03 fara purta imbracaminte cu elemente fluorescent reflectorizante.
Prin urmare, instanța constată că sunt îndeplinite cumulativ elementele constitutive ale faptei contravenționale reținute în sarcina petentului, iar conduita acesteia se situează în sfera ilicitului contravențional.
Potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele actului normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Din acest punct de vedere, instanța constată că petentul a fost sancționat cu 6 puncte-amendă, în valoare de 540 lei, adică sancțiunea minimă prevăzută de art. 101 alin. 1 pct. 8 din O.U.G. nr. 195/2002 raportat la art. 98 alin. (4) lit. c din același act normativ, astfel încât constată că sancțiunea aplicată întrunește cerința proporționalității cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Instanța mai reține, sub acest aspect, că fapta reținută prezintă un grad semnificativ de pericol social, petentul punand in pericol atat siguranta sa cat si a celorlalti participanti la trafic, fiind nejustificată înlocuirea sancțiunii aplicate cu avertisment, întrucât, prin atitudinea sa, petentul nu a demonstrat că o sancțiune cu caracter nepecuniar ar fi aptă să își atingă scopul preventiv.
În consecință, ținând seama de toate considerentele expuse mai sus, urmează să dispună respingerea plângerii contravenționale, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de petentul P. T. (CNP_), cu domiciliul în com. Borlești, ., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI N., cu sediul în Piatra N., ., privind procesul verbal de constatare și sancționare contravențională . nr._/14.10.2014.
Cu drept de apel la Tribunalul N. în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Piatra N..
Pronunțată în ședință publică, azi, 07.05.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. I. D. B.
Red. tehn C.I./06.10.2015
Tehnored.D.B./06.10.2015/4ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1583/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1984/2015.... → |
|---|
