Plângere contravenţională. Sentința nr. 1585/2015. Judecătoria PIATRA-NEAMT
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1585/2015 pronunțată de Judecătoria PIATRA-NEAMT la data de 07-05-2015 în dosarul nr. 1585
Dosar nr._ plângere contravențională
Cod operator 2720
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA PIATRA N.
JUDEȚUL N.
SENTINȚA C I V I L Ă NR. 1585
Ședința publică din data de 07.05.2015
Instanța constituită din
Președinte – C. I. - judecător
Grefier - D. B.
Pe rol se află judecarea cauzei având ca obiect plângere contravențională formulată de petenta D. A.-M. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI N..
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns petenta D. A.-M. – Ci . nr._ CNP_, lipsă fiind reprezentantul legal al intimatului.
În cadrul referatului cauzei, grefierul de ședință învederează instanței următoarele:
- procedura de citare legal îndeplinită;
- cauza este la primul termen de judecată;
- s-a solicitat de către intimat prin întâmpinare, judecarea cauzei în lipsa părților;
- intimatul are termen în cunoștință conform dispozițiilor art. 229 alin.1 din Codul de procedură civilă.
Instanța, verificând competența generală, materială și teritorială de judecare a pricinii, constată că, în temeiul art.131 alin.1 din codul de procedură civilă raportat la dispozițiile art.32 alin.2 din OG 2/2001, este competentă să judece prezenta cauză având ca obiect plângere contravențională. Totodată, constată că prezenta plângere contravențională este formulată în termenul prevăzut de lege.
Instanța pune în discuție estimarea duratei procesului.
Petenta lasă soluția la aprecierea instanței.
Față de dispozițiile art. 238 Cod de procedură civilă, instanța estimează la un an durata necesară pentru cercetarea procesului.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pe probe.
Petenta solicită proba testimonială cu martorul care era în mașină în momentul în care a fost oprită (prezent în instanță) și proba cu planșele fotografice.
Instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar pentru ambele părți și pentru petentă, proba testimonială, în baza disp. art. 255 și 258 din Codul de procedură civilă, considerând că sunt utile, pertinente și concludente, putând duce la soluționarea pricinii cu privire la situația de fapt.
Respinge proba cu planșele fotografice solicitate de petentă, având în vedere faptul că abaterea a fost constatată în mod direct.
Instanța procedează la identificarea și audierea martorului A. V. V. – CI . nr._ CNP_, declarația acestuia sub prestare de jurământ fiind consemnată în procesul-verbal atașat la dosar.
Nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri asupra fondului.
Petenta solicită admiterea plângerii așa cum fost formulată, anularea procesului-verbal de contravenție și anularea măsurii suspendării permisului de conducere. Învederează faptul că face naveta și folosește mașina și în interes de serviciu. Față de declarația martorului, arată că agentul constatator a reținut-o vreo 45 de minute și între timp martorul a plecat și nu mai are cunoștință de împrejurarea dacă a fost sau nu amendată. Nu solicită plata cheltuielilor de judecată.
Instanța declară dezbaterile închise în temeiul dispozițiilor art. 394 din Codul de procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra fondului.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra N. la data de 04.12.2014 sub nr._, petentul D. A.-M. a formulat, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului N., plângere contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/20.11.2014, prin care a fost sancționata cu 4 puncte amendă în valoare de 360lei și suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 30 de zile pentru fapta de nu a fi acordat prioritate de trecere unui alt autovehicul.
În motivarea plângerii, petenta a menționat, în esență, că nu este vinovata de abaterea contravenționala reținută în sarcina sa, intrucat se afla déjà intrata in sensul giratoriu si avea suficient timp sa vireze la stanga .
In drept, s-au invocat prevederile art. 31 alin. 1 OG 2/2001.
În susținerea acțiunii, petenta a atașat copia procesului-verbal contestat, copia cartii de identitate(fila 6-7).
Plângerea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în valoare de 20 lei (fila 5).
Intimatul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea plângerii ca neîntemeiată, întrucât actul de constatare și sancționare a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor O.G. nr. 2/2001.
Intimatul a mai precizat că încadrarea juridică a fost realizată corespunzător, sancțiunea aplicată respectă limitele prevăzute în actul normativ încălcat, iar sancțiunea complementară a fost corect aplicată, astfel încât procesul-verbal este legal și temeinic.
În dovedirea susținerilor sale, intimatul a anexat întâmpinării originalul procesului-verbal contestat (fila 14) și raportul agentului constatator (fila 15).
Analizând materialul probator administrat în cauză prin prisma dispozițiilor legale incidente, instanța reține următoarele:
La data de 20.11.2014, petenta D. A.-M. a fost sancționata contravențional de către un agent constatator din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului N. – Serviciul Rutier, cu amendă în cuantum de 360 lei, iar ca sancțiune contravențională complementară i s-a suspendat dreptul de a conduce autovehicule pentru o perioadă de 30 de zile pentru fapta de a nu fi acordat prioritate de trecere autoturismului cu numărul de înmatriculare_ care circula regulamentar pe B -dul D., obligându-l să franeze pentru a evita coliziunea.
S-a reținut în procesul-verbal . nr._ că la data menționată, orele 17,35, petenta a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ în localitatea Piatra N. pe . ajungând la intersecția cu . in care a virat la stanga nu a acordat prioritate de trecere autoturismului Dacia L. de culoare rosie cu nr._ care circula regulamentar pe directia Piatra-N.- B. (fila 14).
În temeiul dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța are îndatorirea de a verifica legalitatea și temeinicia procesului-verbal, hotărând asupra sancțiunii.
În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal de contravenție contestat prin plângerea care formează obiectul prezentei cauze, instanța, analizând din oficiu conținutul acestuia prin prisma dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, constată că procesul-verbal a fost legal întocmit, cuprinzând toate elementele prevăzute de articolul menționat sub sancțiunea nulității absolute.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța constată că procesul-verbal atacat îndeplinește condițiile de temeinicie pentru sancționarea în mod valabil a contravenientului, având în vedere următoarele considerente:
În primul rând, analizând hotărârea pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza A. împotriva României, instanța reține că trebuie respectate în materie contravențională garanțiile cuprinse în art. 6 CEDO, referitoare, în principal, la prezumția de nevinovăție și incidența principiului potrivit căruia orice îndoială profită acuzatului (in dubio pro reo), dar și la existența unei prezumții relative că reflectă adevărul, în favoarea conținutului actului de constatare încheiat ca urmare a percepțiilor proprii ale agentului constatator.
Astfel, în jurisprudența Curții de la Strasbourg, obligatorie pentru statele semnatare ale Convenției, s-au conturat trei criterii alternative în vederea stabilirii naturii penale a unei fapte, în vederea atragerii garanțiilor și drepturilor corespunzătoare în beneficiul persoanei care a săvârșit-o, respectiv calificarea faptei în dreptul intern, natura faptei incriminate (aplicabilitatea generală a acesteia), natura și gravitatea sancțiunii aplicate.
Mergând pe linia de raționament a Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța reține că primul și cel de-al doilea criteriu, menționate în cele ce preced, nu sunt aplicabile speței de față: primul, deoarece contravenția, în dreptul intern, se apropie cel mai mult de procedura civilă, iar cel de-al doilea, întrucât normele de incriminare, respectiv O.U.G. nr. 195/2002 și H.G. nr. 1391/2006, se adresează unui grup restrâns de persoane, format din indivizi cu o anumită calitate, anume aceea de posesori ai unui permis de conducere.
Pe de altă parte, potrivit ultimului criteriu, fapta petentului poate fi asimilată unei fapte penale sub aspectul sancțiunii aplicate, deoarece amendarea cu suma de 360 lei și sancțiunea contravențională complementară a suspendării dreptului de a conduce au un caracter deopotrivă sancționator și preventiv, nefiind destinate acoperirii vreunui prejudiciu.
În consecință, contravenientul beneficiază de prezumția de nevinovăție, pe care nu poate fi obligat să o răstoarne, sarcina probei revenind instituției al cărei angajat este agentul constatator, respectiv intimatului.
Sub acest aspect, instanța reține că procesul-verbal, beneficiind de o prezumție relativă de autenticitate și veridicitate, face dovada deplină a celor reținute de agentul constatator și constatate personal de acesta (fila 15).
În acest context, instanța amintește că, potrivit jurisprudenței instanței de contencios european al drepturilor omului, ar fi lipsit de logică să le fie recunoscut statelor parte la Convenție dreptul de a învesti organe administrative cu competența de sancționare a unor fapte minore (a se vedea in acest sens cauza Lauko împotriva Slovaciei, hotărârea din 2 septembrie 1998, §64), fiind conformă Convenției procedura de aplicare și executare a unei sancțiuni contravenționale pe baza unui act necontestat în fața unei instanțe, având implicit și valoare probatorie, iar în momentul formulării unei contestații judiciare împotriva unui alt act de același gen, acordarea unei relevanțe probatorii acestuia să contravină CEDO.
Totodată, Curtea a mai amintit că, potrivit unei jurisprudențe constante, jurisdicțiilor naționale le revine în principal sarcina de a aprecia elementele de probă administrate în fața lor și de a se pronunța asupra pertinenței acelor probe pe care părțile doresc să le propună în vederea administrării.
În aceste condiții, din ansamblul materialului probator administrat, rezultă că intimatul și-a îndeplinit obligația de a răsturna prezumția de nevinovăție de care beneficiază petentul.
Declaratia martorului A. V. V. (fila 24) va fi inlaturata in cauza ca nesincera, avand in vedere ca martorul nu a putut releva aspecte importante, care sa convinga un observator neutru in legatura cu posibilitatea memorarii si redarii exacte a faptei. Astfel, este necredibil ca o persoana sa observe un vehicul ce circulă pe un drum prioritar la o distanta de 300 metri, fiind notoriu ca B- dul D. este o artera de circulatie principala din municipiul Piatra-N. si intens circulata, dar sa nu poata descrie culoarea autoturismului. De altfel, chiar petenta la rubrica ,,Obiectiuni” din cuprinsul procesului-verbal contestat a mentionat ca a considerat ca are suficient timp sa vireze la stanga, iar in raportul agentului constatator se mentioneaza ca celalalt conducator a franat pentru a evita coliziunea.
Prin urmare, instanța constată că sunt îndeplinite cumulativ elementele constitutive ale faptei contravenționale reținute în sarcina petentei, iar conduita acesteia se situează în sfera ilicitului contravențional.
Potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele actului normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Din acest punct de vedere, instanța constată că petenta a fost sancționata pentru abaterea constând în manevra de neacordare a priorității de trecere autovehiculului ce avea acest drept, cu sancțiunea minimă constând în 4 puncte de amendă conform art. 100 alin. 3 lit. c raportat la art. 98 alin. 4 lit. b din OUG 195/2002 și sancțiunea contravențională complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile conform aceluiași articol, astfel încât constată că sancțiunea principală aplicată întrunește cerința proporționalității cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, iar cea complementară se aplică automat de către agentul constatator.
Instanța mai reține că fapta reținută prezintă un grad semnificativ de pericol social, iar în condițiile frecvenței accidentelor rutiere, apare ca nejustificată înlocuirea sancțiunii amenzii aplicate cu avertisment, întrucât, prin atitudinea sa, petenta nu a demonstrat că o sancțiune cu caracter nepecuniar ar fi aptă să își atingă scopul preventiv.
În consecință, ținând seama de toate considerentele expuse mai sus, urmează să dispună respingerea plângerii contravenționale, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de petenta D. A.-M. (CNP_), cu domiciliul în Piatra N., .. 2, .. C, ., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI N., cu sediul în Piatra N., jud. N., privind procesul verbal de constatare și sancționare contravențională . nr._/20.11.2014.
Cu drept de apel la Tribunalul N. în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Piatra N..
Pronunțată în ședință publică, azi, 07.05.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
C. I. D. B.
Red. tehn C.I./08.10.2015
Tehnored.D.B./08.10.2015/4ex.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1606/2015. Judecătoria PIATRA-NEAMT | Pretenţii. Sentința nr. 1578/2015. Judecătoria PIATRA-NEAMT → |
|---|
