Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 04-06-2015 în dosarul nr. 10803/2015
document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI
Sentința civilă nr._/2015
Ședința din camera de consiliu de la 04.06.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - L. E. M.
GREFIER - N. S.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta S.C. R. & R. S.A. și pe pârâta P. A. F., având ca obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal făcut în ședința din camera de consiliu nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța, constatând că pricina se află la primul termen de judecată, la care părțile sunt legal citate, în fața primei instanțe, în temeiul art.131 alin.1 C.pr.civ. procedează din oficiu la verificarea și stabilirea competenței în soluționarea pricinii și constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina în temeiul art.94 lit.j și art.107 C.p.c.
În temeiul art.258 rap. la art.255 NCPC, încuviințează pentru reclamantă proba cu înscrisuri, apreciind-o admisibilă și concludentă și respinge ca neutilă proba cu interogatoriul pârâtei, față de înscrisurile aflate la dosar.
Constatând cauza în stare de judecată, instanța o reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 18.03.2015 sub nr._, reclamanta S.C. R. & R. S.A a chemat in judecata pe pârâta P. A. F., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea acesteia la plata sumei de 442,79 lei reprezentând contravaloare facturi fiscale, 476,45 lei cu titlu de penalități, 660 lei cu titlu de contravaloare echipamente, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat, în esență, că între părți s-a încheiat contractul de furnizare servicii nr._ din 04.01.2013, având o durată inițială de 12 luni, iar la data de 13.01.2013, respectiv 17.05.2013 s-au încheiat acte adiționale pentru suplimentare servicii prin care s-a prelungit durata contractului cu încă 24 de luni, urmând ca după expirarea duratei inițiale, dacă nici una din părți nu își manifestă intenția de a nu prelungi contractul, acesta să se prelungească pe o durată nedeterminată.
A mai susținut reclamanta că pârâta a achiziționat 2 pachete de servicii voce Digi Mobil Smart 5, respectiv Smart 3, cu condiția de a rămâne în contract pe o perioadă de minim 24 de luni, obligație pe care aceasta nu a respectat-o.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.1270, 1516, 1530 NCC.
În susținerea cererii au fost depuse, în copie, înscrisuri. Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 50 lei.
Pârâta, legal citată, nu a depus întâmpinare și nu s-a prezentat în instanță pentru a-și face apărări.
Sub aspect probatoriu, instanța a încuviințat și administrat pentru reclamantă proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Între reclamanta R.&R. S.A., în calitate de prestator, și pârâta P. A. F., în calitate de beneficiar, s-au derulat raporturi juridice comerciale, având ca obiect prestarea de servicii de telefonie fixă și Internet, potrivit contractului de furnizare servicii nr._ din 04.01.2013, însușit de pârâtă prin semnătură (f.8-9).
La data de 13.01.2013, respectiv 17.05.2013 s-au încheiat actele adiționale la contractul de furnizare servicii nr._, prin care s-a prelungit durata contractului cu încă 24 de luni, urmând ca după expirarea duratei inițiale, dacă nici una din părți nu își manifestă intenția de a nu prelungi contractul, acesta să se prelungească pe o durată nedeterminată (f.13-24).
Ulterior încheierii contractului menționat și a actelor adiționale la acesta, creditoarea a emis facturi fiscale în valoare totală de 442,79 lei (f.25-30), rămase neachitate până în prezent. Deși facturile fiscale nu au fost acceptate la plată de către debitoare prin semnătură, în speță reclamanta complinește facturile cu alte înscrisuri care pot fi opuse pârâtei pentru certificarea creanței afirmate, respectiv contractul de furnizare servicii nr._ din 04.01.2013 și actele adiționale ulterioare.
Conform disp. art.1270 Cod civil, aplicabil față de art.6 NCC, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante.
Examinând aceste dispoziții legale în raport de situația de fapt reținută mai sus, reținând și atitudinea pârâtei care nu a furnizat vreun răspuns în raport de solicitarea reclamantei, având în vedere și dispozițiile art.1030 alin.2 teza finală NCPC, în conformitate cu art.249 din NCPC., se constată că reclamanta a făcut dovada unei creanțe certe, lichide și exigibile în cuantum de 442,79 lei deținută împotriva debitorului, constatată prin înscris, respectiv contractul de furnizare servicii nr._ din 04.01.2013, prelungit prin actele adiționale din 13.01.2013 și 17.05.2013, însușite de pârâtă prin semnătură.
Cât privește capătul de cerere avand ca obiect obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere, instanța reține că prin acordul lor de voință părțile au stabilit o clauză penală, evaluând anticipat prejudiciul cauzat de plata cu întârziere, la art.3.6. din contract (Condiții generale) prevăzându-se că „în cazul neefectuarii platii la termen R.&R. poate percepe o penalitate de 0,2% pe zi de intarziere pana la data achitarii integrale a sumei restante, cuantumul penalitatilor putand depasi cuantumul sumei asupra careia sunt calculate” (f.32).
Însă această clauză trebuie interpretată în lumina dispozițiilor Legii nr. 193/2000, privind clauzele abuzive în contractele încheiate între comercianți și consumatori, în vigoare la momentul încheierii convenției între părțile în litigiu. Conform art.1 alin.3, se interzice comerciantilor stipularea de clauze abuzive in intelegerile realizate cu consumatorii.
Este considerata clauza abuziva, potrivit art.4 din acelasi act normativ, orice prevedere contractuala care nu a fost negociata direct, nedand posibilitatea cosumatorului de a influenta natura ei si care creeaza un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor in defavoarea consumatorului si incalcand principiul bunei-credinte.
Astfel, aceasta dispozitie ocroteste interesele consumatorului, in sensul acordarii posibilitatii de a negocia de pe pozitii de egalitate clauzele contractuale, fiind, totodata, o expresie a manifestarii efective (reale) a libertatii de vointa.
Or, clauza inserata în art.3 pct.6 din condițiile generale care nu limitează în timp sau în cuantum valoarea penalitatilor, dând astfel posibilitatea creditorului sa rămână în pasivitate pana la implinirea termenului de prescriptie, nu satisface in intregime cerintele unei clauze conforme cu dispozitiile legale si principiul bunei credinte.
Aceasta, intrucat, pe de o parte, debitoarea nu a putut influenta continutul acesteia, avand in vedere ca respectiva conventie reprezinta un contract tip, care contine clauze prestabilite, in mod unilateral de creditoare, dovadă în acest sens fiind și faptul că acestea nu au fost semnate de către pârâtă. Pe de alta parte, prevederea in discutie produce un dezechilibru grav intre situatiile partilor, in defavoarea debitoarei, caci stabileste o raspundere unilaterala, obligandu-l doar pe debitor la plata de penalitati in caz de neexecutare sau executare cu intarziere, insa nu si pe creditor.
In aceste conditii, vazand si dispozitiile literei i din Anexa nr.1 la Legea nr. 193/2000, care enumera cu titlu exemplificativ tipuri de clauze abuzive, printre care si cea privind obligarea consumatorului la plata unor sume disproporționat de mari în cazul neîndeplinirii obligațiilor contractuale de către acesta, comparativ cu pagubele suferite de comerciant, instanta apreciaza ca obligatia debitoarei de a plati penalitati ., ajungandu-se la un cuantum ce depaseste valoarea debitului (cuantum ce nu este justificat de prejudiciul efectiv suferit de creditor, intrucat in perioada dintre data scadentei facturilor pana la care s-au calculat penalitatile nu au intervenit grave instabilitati monetare) reprezinta, cel putin in parte, o clauza abuziva ce vatama interesele consumatorului-debitor.
Totusi, avand in vedere disp art.1538 din Noul C.civ. (aplicabil în speță față de data încheierii contractului de prestări servicii), instanța, în virtutea art.6 din Legea nr.193/2000, va constata că prevederile art.3.6. din condițiile generale parte integrantă din contract care stipulează în cuantum nelimitat obligația de plată a penalităților, reprezintă o clauză abuzivă, motiv pentru care va restrânge efectele acestei clauze, limitând valoarea penalităților de întârziere la cuantumul debitului principal, sens în care va obliga pârâta doar la plata penalităților în cuantum de 442,79 lei.
Cu privire la suma de 660 lei, solicitată cu titlu de clauză penală, instanța reține că, la data încheierii celor 2 acte adiționale la contract, pârâta a achiziționat de la R. un pachet de servicii voce Digi Mobil Smart 5, constând în achiziționarea unui telefon Samsung S5500 la un preț subvenționat de 5 lei, față de prețul de listă de 430 lei, precum și un pachet de servicii voce Digi Mobil Smart 3, constând în achiziționarea unui telefon Samsung E3210 la un preț subvenționat de 5 lei, față de prețul de listă de 240 lei, cu condiția de a rămâne în contract pe o perioadă de minim 24 de luni, obligație pe care pârâta nu a respectat-o.
Echipamentele menționate au fost predate debitoarei în stare de funcționare conform proceselor-verbale de predare-primire echipamente încheiate la data de 13.01.2013, respectiv 17.05.2013.
Potrivit art.5.5.2. din contract „în cazul rezilierii contractului înainte de expirarea duratei inițiale, beneficiarul se obligă să achite operatorului cu titlu de justă despăgubire o sumă care va include contravaloarea oricăror reduceri, subvenții sau promoții oferite de către operator în cadrul duratei inițiale, inclusiv diferența dintre prețul de listă al telefonului mobil și prețul promoțional la care acesta a fost achiziționat (...)”.
Așa fiind, instanța constată că pârâta datorează reclamantei suma de 660 lei cu titlu de clauză penală, reprezentând diferența dintre prețul de listă al celor 2 telefoane Samsung și prețul la care le-a achiziționat de la operator.
Având în vedere considerentele expuse mai sus, instanța urmează să admită în parte cererea și să oblige pârâta la plata sumei de 442,79 lei reprezentând contravaloare servicii prestate și neachitate, a sumei de 442,79 lei reprezentând penalități de întârziere calculate conform contractului și a sumei de 660 lei cu titlu de clauză penală (contravaloare echipamente).
În temeiul art.453 alin.1 NCPC, pârâta va fi obligată la plata sumei de 50 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru suportată în prezenta cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea privind pe reclamanta S.C. R. & R. S.A. cu sediul în sector 5, București, . 2000 Building, nr. 75, Faza I, . ORC sub nr.J40/_/1994, CUI RO_ și pe pârâta P. A. F., domiciliată în sector 1, București, ., CNP_.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 442,79 lei reprezentând contravaloare servicii prestate și neachitate, suma de 442,79 lei reprezentând penalități de întârziere calculate conform contractului și suma de 660 lei cu titlu de clauză penală (contravaloare echipamente).
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 50 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04.06.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red. M.L.E.
4 ex/29.06.2015
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... | Radiere ipoteca. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL... → |
|---|
