Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 11-12-2015 în dosarul nr. 24205/2015
document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2015
Ședința publică de la 11 Decembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. A.
Grefier M. T.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant G. S. ENERGY ROMANIAN S.A. și pe pârât S. R. M., având ca obiect cerere de valoare redusă.
Ședința a avut loc în camera de consiliu la data de 27.11.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea data care face parte integrantă din prezenta și când instanța a amânat pronunțarea pentru data de 11.12.2015, cand, deliberând a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea de valoare redusă înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 06.07.2015 sub nr. de dosar_ creditoarea . Romania SAîn contradictoriu cu debitorul S. R. M. a solicitat obligarea debitorului la plata sumei de 1176,42 lei reprezentând debit principal și 71,19 lei reprezentând majorări de întârziere; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, creditoarea a arătat că între părți s-au derulat raporturi contractuale în baza cărora au fost livrate gaze naturale debitoarei, născându-se obligația acesteia de plată a prețului în 15 zile de la data emiterii facturii, acesta fiind data scadentă a facturilor.
Pentru serviciile prestate și neachitate la termen s-au calculat majorări de întârziere în valoare de 71,19 lei conform art. 3 alin. 3 din convenția încheiată între părți și art. 120 alin. 7 C.pr.fiscală.
În drept, creditoarea a invocat prevederile art. 1025 și urm C.pr. civ.
În dovedirea pretențiilor, creditoarea a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri, depunând un set de înscrisuri filele 10-17.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 de lei conform art. 6 alin 1 din OUG 80/2013.
Debitoarea legal citată nu a formulat întâmpinare și nici nu s-a prezentat în fața instanței pentru a formula apărări.
Instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, între părți s-a încheiat contractul pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale creditoarea obligându-se să furnizeze gaze naturale iar creditorul obligându-se să plătească prețul în 30 de zile de la data emiterii facturilor (art.3 alin.1 și 2). În caz de întârziere la plată, creditoarea fiind îndrituită să perceapă majorări de întârziere la un nivel egal cu nivelul majorării de întârziere datorat pentru neplata la termen a obligațiilor către bugetul de stat, stabilit conform Codului de procedură fiscală (art.3 alin.3).
Pentru serviciile prestate, creditoare-reclamanta a emis facturile fiscale depuse în copie la dosarul cauzei filele 10-16, facturi ce constată obligația de plată a serviciilor de care a beneficiat pârâta, în calitate de consumator.
Instanța reține totodată că, deși pârâta, în calitate de beneficiar al serviciilor prestate îi revenea obligația de plată a contravalorii facturilor, aceasta nu a procedat la achitarea serviciilor de care a beneficiat, acumulând astfel un debit 1.176,42 lei la data de 01.04.2015 (conform extrasului de cont) fila 17.
Instanța constată că reclamanta și-a întemeiat în drept cererea pe dispozițiile art. 1025 C. proc. civ. privind cererile cu valoare redusă.
Astfel, potrivit art. 1025 C proc civ, dispozițiile referitoare la cererea de valoare redusă se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței. Art. 1030 C proc civ dispune că instanța va pronunța și redacta hotărârea în termen de 30 de zile de la primirea tuturor informațiilor necesare sau, după caz, de la dezbaterea orală. În cazul în care nu se primește niciun răspuns de la partea interesată în termenul stabilit la art. 1029 alin. (4), (6) sau (8), instanța se va pronunța cu privire la cererea principală sau la cererea reconvențională în raport cu actele aflate la dosar.
Potrivit art. 1516 N.C.C. - aplicabil față de data contractului-izvorul pretențiilor creditoarei si art 6 NCC- creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă si la timp a obligației. In cazul obligațiilor care au ca obiect o suma de bani, executarea in natura este întotdeauna posibila, creditorul având un drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului.
În cazul în care obiectul litigiului este o obligație de a da, cum este si obligația de a plăti o suma de bani creditorul are obligația să dovedească existența obligației. Operează astfel în sarcina debitorului o prezumție de vinovăție, iar daca acesta nu dovedește îndeplinirea obligației, se prezumă că nerespectarea acesteia provine din vina debitorului, care va fi obligat la plata de despăgubiri către creditor.
Examinând aceste dispoziții legale în raport de situația de fapt reținută mai sus, instanța apreciază că reclamanta-creditoare a făcut dovada unei creanțe certe, lichide și exigibile în cuantum de 1.176,42 lei asupra patrimoniului debitoarei, constatată printr-un înscris, respectiv prin contractul încheiat între părți, și prin facturile fiscale depuse la dosar, menționate în extrasul de cont fila 17 și avute în vedere de instanța, fără ca debitoarea să facă dovada plații acestei sume.
Așadar, creanța creditoarei este certă si lichida, conform prevederilor art. 662 alin. 2 si 3 Cod de procedură civilă, întrucât rezultă cu certitudine din contractul însușit prin semnătura debitoarei care se coroborează cu facturile fiscale emise potrivit dispozițiilor contractuale și in care s-au prevăzut expres atât existența cât și cuantumul obligației de plată.
În ceea ce privește exigibilitatea, se poate observa faptul că facturile au devenit scadente la datele prevăzute în contract la art. 3 alin.2, creanța fiind așadar caracterizată și din acest punct de vedere. De altfel, data scadenței este înscrisă pe toate facturile, ultima factură emisă având data scadenței la 18.08.2014.
Sub aspectul temeiniciei pretențiilor reclamante,i instanța reține și atitudinea procesuală a pârâtei, care nu a contestat în nici un fel debitul imputat și nici nu a făcut dovada achitării acestuia prin plată, motiv pentru care instanța va admite cererea creditoarei reclamante și va obliga pârâta la plata sumei de 1514,84 lei cu titlu de debit principal reprezentând contravaloare gaze naturale furnizate.
În ceea ce privește capătul de cerere privind penalitățile de întârziere solicitate de creditoare, instanța va avea în vedere prevederile art. 1516 N. C.civ. (aplicabil, având în vedere că acordul de voință a intervenit ulterior intrării în vigoare a noului Cod civil) conform cărora creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, și în caz contrar are dreptul la dezdăunare.
În cauza de față, prin art.3 alin.3 din contractul încheiat între părți s-a prevăzut că nivelul penalităților se raportează la prevederile din Codul de procedură fiscală referitoare la majorările de întârziere. Instanța consideră clauza penală ca valabilă, calculul acestora fiind corect făcut de către creditoare, în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală la care contractul trimite, respectându-se și termenul contractual de la care acestea au început să curgă (art.3 alin.3). Instanța reține că potrivit art. 120 alin 7 din OG 92/2003 privind codul de procedură fiscală procentul de calcul a penalităților este de 0,04% pe zi de întârziere, deci și cuantumul penalităților era determinabil, fiind cunoscut de către debitoare.
Față de aceste aspecte, constatând că pârâta nu și-a îndeplinit obligația de plată a prețului serviciilor prestate de reclamanta, obligație pe care și-a asumat-o în mod contractual, instanța o va obliga pe aceasta la plata sumei de 1176,42 lei cu titlu de debit principal reprezentând contravaloare gaze naturale furnizate si a penalităților de întârziere aferente debitului principal conform art. 3 alin 3 din contract in valoarea de 71,19 lei.
Față de soluția la care a ajuns cu privire la cererea introductivă, în temeiul art. 1031 alin. (1) și art. 453 alin. (1) C.Proc.Civ., instanța îl va obliga pe pârât la plata cheltuielilor de judecată suportate de reclamantă, în cuantum de 50 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamant G. S. ENERGY ROMANIAN S.A.cu sediul în sector 1, București, CALEA FLOREASCA, CLĂDIREA SKY TOWER, nr. 246C, . contradictoriu cu pârât S. R. M. cu sediul în sector 1, București, .. 129A, ..
Obliga pârâta la către reclamantă a sumei de 1176,42 lei reprezentând contravaloare facturi neachitate si suma de 71,19 lei reprezentând penalități de întârziere.
Obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.
Executorie.
Numai cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Sector 1 București.
Pronunțată în ședința publica, astăzi, 11.12.2015.
PREȘEDINTEGREFIER
A. AndrescuMarius T.
Red.TehRed.A.A.
15.12.2015/4Ex
21.12.2015
| ← Contestaţie la executare. Hotărâre din 10-12-2015,... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... → |
|---|
