Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 952/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 952/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 21-01-2015 în dosarul nr. 952/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 952/2015
Ședința din camera de consiliu de la 21.01.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - CARLA ALEXANDRA ANGHELESCU
GREFIER - D. M.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant . SRL și pe pârât . având ca obiect cerere de valoare redusă.
Dezbaterile au avut loc în ședința din camera de consiliu de la data de 08.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, și când, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 14.01.2015, când, deliberând, a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 30.07.2014, sub numărul de dosar_, reclamanta . SRL a chemat în judecată pe pârâta . solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 7943.63 lei reprezentând despăgubiri, precum și a dobânzii legale aferente sumei de 7943.63 lei de la data de 12.09.2012 până la data achitării efective a debitului principal, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat, în esență, că pârâta îi datorează sumele solicitate în calitate de asigurător al persoanei vinovate de producerea accidentului rutier în care a fost implicat autoturismul nr._, reclamanta efectuând reparațiile acestuia.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1025-1032 C.proc.civ.
Pentru dovedirea cererii, reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
La data de 29.10.2014, pârâta a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active, excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția prescripției dreptului material la acțiune, iar pe fond respingerea cererii ca neîntemeiată .
În temeiul art. 258 rap. la art. 255 C.proc.civ., instanța a încuviințat părților administrarea probei cu înscrisuri, apreciind-o ca fiind pertinentă, concludentă și utilă cauzei.
Având în vedere că excepția lipsei calității procesuale active constituie o excepție de fond, absolută și peremptorie, de natură a face de prisos cercetarea fondului de către instanța ce ar urma să se dezînvestească, instanța, în temeiul art. 248 alin. (1) C.proc.civ., o va cerceta cu prioritate.
In acest sens, se reține că reclamanta justifică calitate procesuală activă în cauză motivat de faptul că suma pe care pretinde a fi recuperată de la pârâtă este solicitată în temeiul declarației de acceptare a despăgubirii din 17.02.2012 (fila 11) în care persoana asigurată a indicat ca suma reprezentând despăgubirea să se efectueze în contul societății reclamante, împrejurare ce echivalează cu instituția juridică a stipulației pentru altul, reclamanta fiind terțul beneficiar al raportului juridic stabilit între promitent și stipulant.
Având în vedere că excepția lipsei calității procesuale pasive constituie o excepție de fond, absolută și peremptorie, de natură a face de prisos cercetarea fondului de către instanța ce ar urma să se dezînvestească, instanța, în temeiul art. 248 alin. (1) C.proc.civ., o va cerceta cu prioritate.
Având în vedere că între pârât și asigurat exista un contract de asigurare cu privire la autoturismul_, fapt necontestat de pârât, acesta urma să achite despăgubirea în temeiul declarației asiguratului, în care se indicase în mod expres ca beneficiar societatea reclamantă.
Având în vedere că excepția prescripției extinctive a dreptului material la actiune constituie o excepție de fond, absolută și peremptorie, de natură a face de prisos cercetarea fondului de către instanța ce ar urma să se dezînvestească, instanța, în temeiul art. 248 alin. (1) C.proc.civ., o va cerceta cu prioritate.
In acest sens, instanța reține că reclamanta este terț față de raportul de asigurare, în această situație, raportul civil născut tot în legătură cu bunurile sau valorile asigurate, dar pe alt temei juridic decât contractul de asigurare nefiind un raport de asigurare, nu i se poate aplica termenul special de prescripție de 2 ani, prevăzut de art. 2519 din Noul Cod Civil.
Rezultă că pretinsul terț păgubit își poate valorifica pretențiile în cadrul termenului general de prescripție de 3 ani (art. 2517 din Noul cod civil), deoarece dreptul acestuia la despăgubire izvorăște din lege (art. 1357 din Noul cod civil), iar nu din contractul de asigurare.
Potrivit art. 2523 din Noul cod civil „Prescripția începe să curgă de la data când titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască nașterea lui.”
Cum dreptul la acțiune s-a născut la data de 12.09.2012 (f.12), iar acțiunea a fost promovată la data de 30.07.2014 (f.1), deci înlăuntrul termenului general de prescripție de 3 ani, instanța va respinge ca neîntemeiată excepția invocată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
In fapt, la data de 09.01.2012 a avut loc un accident rutier în urma căruia a rezultat avarierea autoturismului_ cu privire la care exista, la acel moment, un contract de asigurare încheiat între B. E. și pârâtă. In baza cererii proprietarului autoturismului, reclamanta a efectuat reparațiile autoturismului în valoare de 7943.63 lei, astfel cum rezultă din declarația de acceptare a despăgubirii completată de beneficiarul reparației (fila 11), din factura nr._/12.09.2012 (fila 12) și din actele ce evidențiază reparațiile (filele 17-20).
Instanța reține din economia dispozițiilor art. 1082 C. civ. că în materia răspunderii civile contractuale, în măsura în care creditorul face dovada existenței creanței, respectiv a obligației de plată, debitorul este prezumat în culpă cu privire la neexecutarea obligației atâta vreme cât nu dovedește executarea - în speță, efectuarea plății debitului solicitat.
Instanța constată astfel că, în cauză, reclamanta a dovedit existența obligației de plată a debitului cu înscrisurile depuse la dosar, însă pârâta nu a făcut nici o dovadă din care să rezulte plata integrală a debitului.
În aceste condiții, constatându-se culpa pârâtei în executarea obligațiilor contractuale, instanța apreciază că se impune angajarea răspunderii contractuale a acesteia, și în consecință, la plata sumei de 7943.63 lei reprezentând despăgubiri.
Referitor la cel de-al doilea capăt de cerere privind obligarea debitoarei la plata dobânzii penalizatoare, calculată potrivit art. 3 alineat 2 din O.G. nr. 13/2011, de la data scadenței, respectiv 12.09.2012 și până la achitarea integrală a debitului, instanța retine ca in cauză sunt îndeplinite condițiile cerute de lege pentru plata acesteia, și anume: obligația debitoarei constă în plata unei sume de bani, obligația este lichidă si exigibilă, iar prin neplata la scadență a sumei de bani datorate se prezumă că lipsa de folosință a acesteia a produs reclamantei un prejudiciu ce se impune a fi reparat. Totodată, este de menționat că dobânda legală se datorează în cazul absenței stipulației exprese de către părți a nivelului dobânzii penalizatoare și a inexistenței unui act scris privind stabilirea dobânzii, după cum se prevede la art. 2 și 6 din OG nr.13/2011, actualizată, în cauza de față nefiind făcută dovada stabilirii unei clauze penale de către părți.
Având în vedere considerentele anterior prezentate și ținând seama de dispozițiile art. 64 alin. (4) din Normele aprobate prin Ordinul C.S.A. nr. 14/2011 referitoare la calcularea penalităților de întârziere, instanța va admite cererea reclamantei și va obliga pârâta să plătească reclamantei debitul de 7943.63 lei reprezentând despăgubiri, precum și a dobânzii legale aferente sumei de 7943.63 lei de la data de 12.09.2012 până la data achitării efective a debitului principal.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, având în vedere soluția ce va fi pronunțată în cauză și culpa procesuală ce incumbă pârâtei, instanța, în temeiul art. 453 alin. (1) C.proc.civ., va obliga pârâta urmează a fi obligată la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1000 lei, reprezentând onorariu de avocat (fila 29-30).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale active, excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția prescripției dreptului material la acțiune ca neîntemeiate.
Admite cererea privind pe reclamant . SRL - SEDIU ALES în sector 2, București, .. 21 și pe pârât . - SEDIU ALES în sector 6, București, CALEA PLEVNEI, nr. 139.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 7943.63 lei.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a dobânzii legale aferente sumei de 7943.63 lei de la data de 12.09.2012 până la data achitării efective a debitului principal.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21.01.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. A. A. D. M.
RED. C.A.A./ TEHNORED. C.A.A. + D.M . 27.03 .2015 / 4 EX.
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 894/2015. Judecătoria... | Încuviinţare executare silită. Sentința nr. 950/2015.... → |
|---|
