Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 22/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 22/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 22-06-2015 în dosarul nr. 12391/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU DIN DATA DE 22.06.2015
INSTANȚA CONSTIUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: S. B.
GREFIER: C. I. Ț.-F.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta Asociația F. de Protecție a Victimelor Străzii și pe pârâtul L. D., având ca obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal efectuat în camera de consiliu, în ordinea listei, a răspuns pârâtul, personal, lipsă fiind reclamanta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin serviciul registratură, la data de 03.06.2015, reclamanta a depus răspuns la întâmpinare, după care
La solicitarea instanței, pârâtul se legitimează cu CI . nr._ de SPCEP Sector 1 la data de 07.01.2013, CNP_.
Instanța, în temeiul art. 131 C.pr.civ., pune în discuție competența Judecătoriei Sectorului 1 București.
Pârâtul precizează că Judecătoria Sectorului 1 București este competentă.
Instanța constată că Judecătoria Sectorului 1 București este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză, potrivit dispozițiilor art. 1028 C.pr.civ. și art. 107 C.pr.civ.
Instanța, față de dispozițiile art. 238 C.pr.civ., pune în discuție estimarea duratei cercetării procesului.
Pârâtul, estimează durata cercetării procesului la un termen de judecată având în vedere că accidentul a avut loc în anul 2006.
Instanța, în raport de actele și lucrările din dosar, estimează durata cercetării procesului la 3 luni.
Instanța, față de dispozițiile art. 248 alin 4 C.pr.civ., pune în discuție unire excepției prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârât prin întâmpinare cu fondul cauzei.
Pârâtul arată că nu se opune.
Instanța dispune unirea excepției prescripției dreptului material la acțiune cu fondul cauzei.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pentru propunerea de probe.
Pârâtul solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, sens în care depune înscrisuri și planșe foto, în două exemplare.
La interpelarea instanței, pârâtul arată că nu se opune probei cu înscrisuri solicitate de către reclamantă.
Instanța, în temeiul art. 255 și art. 258 C.pr.civ., încuviințează, pentru ambele părți, proba cu înscrisurile de la dosar, considerându-le admisibile și de natură să ducă la soluționarea cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța dispune închiderea cercetării judecătorești, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe excepția prescripției dreptului la acțiune și pe fondul cauzei.
Pârâtul, având cuvântul pe excepție, arată că nu a invocat o asemenea excepție.
La arătarea de către instanță a întâmpinării depuse la dosar, filele 98-99, pârâtul menționează aceasta este semnată de către el, solicitând admiterea excepției.
Pe fondul cauzei, pârâtul arată că în anul 2006 a solicitat anularea procesului – verbal și prin sentința civilă a Judecătoriei Cornetu a respins plângerea contravențională ca neîntemeiată, iar prin decizia civilă a Tribunalului București nr. 4098/2008 a fost casată sentința civilă a Judecătoriei Cornetu și a fost trimisă cauza spre rejudecare la Judecătoria Cornetu, care a încuviințat proba cu înscrisuri, proba cu martori și proba cu expertiză auto. Acesta arată că a invocat nulitatea absolută a raportului de expertiză, întrucât nu a fost citat la efectuarea expertizei, însă obiecțiunile și excepțiile invocate nu au fost discutate, deoarece Judecătoria Cornetu și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei B.. Mai arată că Judecătoria B. a admis doar proba cu înscrisuri și proba testimonială cu un martor, precizând că în ședința în care a fost audiat martorul N. A. a fost și audiat și el, iar descrierea situației de fapt este identică. Pârâtul menționează că judecătorul care a administrat și încuviințat probele nu este același cu cel care a pronunțat hotărârea, fiind încălcată continuitatea completului de judecată. Precizează că prin sentința civilă nr. 4853/2010 pronunțată de Judecătoria B. s-a respins plângerea contravențională ca neîntemeiată..
La interpelarea instanței, pârâtul precizează că nu este vinovat de producerea accidentului, singura vină fiind că a condus fără asigurare RCA. Arată că nu i-a fost luat permisul și nici talonul și nici măcar nu a primit amendă. Cu privire la pretențiile solicitate de reclamantă, precizează că S. Ș. ar trebui să le achite, întrucât el este vinovat de producerea accidentului. Mai menționează că daca ar fi fost vinovat de producerea accidentului, ar fi plătit.
Instanța dispune închiderea dezbaterilor și reține cauza spre soluționare asupra excepției și asupra fondului.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 27.03.2015, sub nr._, reclamanta F. de Protecție a Victimelor Străzii a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul L. D., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 8.432,63 lei compusă din: 8.165,92 lei despăgubiri achitate pentru prejudiciile rezultate în urma accidentului de circulație și 266,71 lei contravaloarea prestației societății Asig Technic S.R.L. în dosarul F.P.V.S. nr. 530/2009, precum și la plata dobânzii penalizatoare începând de la data pronunțării hotărârii și până la achitarea debitului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că în data de 09.11.2006 s-a produs un accident de circulație în care a fost implicat autoturismul cu număr de înmatriculare_ condus de către pârât și autoturismul cu număr de înmatriculare_ aflat în proprietatea persoanei prejudiciate, S. C. M.. Din actele întocmite de autoritățile competente (proces-verbal . nr._/09.11.2006) rezultă că vinovat de producerea accidentului se face pârâtul.
Reclamanta a învederat că ulterior producerii accidentului, nu s-a făcut dovada valabilității unei polițe de asigurare RCA pentru autoturismul condus de persoana responsabilă pentru producerea accidentului, situație în care, conform art. 251 din Legea nr. 32/2000 și art. 3 din Ordinul CSA nr. 1/2008, F. de protecție a victimelor străzii este obligat să garanteze plata despăgubirilor cuvenite persoanelor prejudiciate. Reclamanta a precizat că persoana prejudiciată a solicitat, în temeiul art. 7 alin. 1 din Normele privind constituirea, administrarea și utilizarea Fondului de protecție a victimelor străzii puse în aplicare prin Ordinul președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 1/2008, de la FPVS. Astfel, în baza acestor dispoziții, a dat curs cererii de despăgubire pe care a soluționat-o în cadrul dosarului de daună FPVS nr. 530/2009 și în data de 09.01.2015 a achitat suma de 8.165,92 lei cu titlu de despăgubiri.
Reclamanta a precizat că stabilirea cuantumului s-a realizat prin întocmirea de către Asig Technic Expert S.R.L. a unui raport de verificare tehnică. Aceasta a invocat prevederile art. 251 pct. 12 și pct. 15 din Legea nr. 32/200, respectiv art. 13 din Ordinul CSA nr. 1/2008, arătând că se subrogă în drepturile persoanelor prejudiciate.
În drept, au fost invocate prevederile art. 192 C.pr.civ., Ordinul președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 1/2008, art. 251 din Legea nr. 32/2000, art. 998-999 C.civ.
În susținerea cererii, reclamanta a depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul: statutul asociației F. de Protecție a Victimelor Străzii (filele 6-16), certificat nr._/08.10.2013 (fila 17), factura nr. 1309/21.12.2012 (fila 18), ordin de plată nr. 1521/28.12.2012 (fila 19), cerere de despăgubire nr. 9714/05.11.2009 (filele 20-21), carte de identitate (fila 22), certificat de căsătorie (fila 23), proces-verbal . nr._/09.11.2006 (filele 24-25), poliță RCA nr._/27.10.2006 (fila 26), certificat de înmatriculare (fila 26), carte de identitate a vehiculului (filele 27-28), factura nr._/30.11.2006 (fila 29), bon fiscal (fila 30), poliță RCA nr._/09.11.2006 (fila 31), decizia civilă nr. 4098/04.12.2008 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._ (filele 32-33), extras bază de date CEDAM (filele 34-35, 36-37), adresa nr._/12.11.2012 (fila 38), calculație deviz de reparații (filele 39-43), raport nr. 1584/18.12.2012 (filele 44-49), adresa nr. 665/15.01.2013 (fila 50), adresa nr. 664/15.01.2013 (fila 51), sentința civilă nr. 4853/25.10.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._/94/2011 (filele 54-58), certificat de grefă (fila 59), decizia nr. 944/31.03.2014 pronunțată de Tribunalul Ilfov în dosarul nr._/94/2011 (filele 60-67, ordin de plată nr. 11/09.01.2015 (fila 73).
Cererea a fost legal timbrată, conform chitanței depuse la dosar (fila 1).
La data de 04.05.2015, prin serviciul registratură, pârâtul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune având în vedere că accidentul a avut loc în anul 2006, termenul împlinindu-se în anul 2009.
Întâmpinarea nu a fost întemeiată în drept.
La data de 03.06.2015, prin serviciul registratură, reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare prin care a arătat că, în temeiul art. 13 din Ordinul CSA nr. 1/2008, dreptul de a solicita pe cale judecătorească rambursarea sumelor achitate cu titlu de despăgubiri se naște în beneficiul FPVS după momentul efectuării plății respectivelor sume.
Instanța a încuviințat, pentru ambele părți, proba cu înscrisuri.
Instanța a dispus unirea excepției prescripției dreptului material la acțiune cu fondul cauzei.
Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. 1 C.pr.civ., excepția prescripției dreptului la acțiune (de fond, absolută, peremptorie), față de fondul cererii de chemare în judecată, instanța constată următoarele:
Prescripția extinctivă este acea sancțiune de drept civil îndreptată împotriva pasivității titularului dreptului subiectiv civil care constă în stingerea dreptului respectiv ori a „dreptului la acțiune” neexercitat în termenul prevăzut de lege.
Conform art. 2500 alin. 1 C.civ., dreptul material la acțiune se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege. Așa cum rezultă din art. 2501 alin. 1 C.civ., drepturile la acțiune având un obiect patrimonial sunt supuse prescripției extinctive, afară de cazul în care prin lege s-ar dispune altfel. Astfel, având în vedere că prezenta cerere are ca obiect un drept patrimonial, instanța constată că aceasta este supusă prescripției extinctive în condițiile Codului civil.
Așa cum rezultă din art. 2517 C.civ., termenul prescripției este de 3 ani, dacă legea nu prevede un alt termen.
Referitor la momentul la care începe să curgă termenul de prescripție, instanța reține că, potrivit dispozițiilor art. 2528 alin. 1, prescripția dreptului la acțiune în repararea unei pagube care a fost cauzată printr-o faptă ilicită începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât și pe cel care răspunde de ea.
Instanța constată că reclamanta și-a întemeiat pretențiile pe dreptul de regres prevăzut de art. 251 din Legea nr. 32/2000, drept ce s-a născut în patrimoniul reclamantei din momentul efectuării plății sumei de bani solicitate (09.01.2015 – fila 73).
Astfel, instanța apreciază că, în cauză, prescripția a început să curgă de la data efectuării plății de către reclamantă, respectiv de la data de 09.01.2015, fiind astfel aplicabile dispozițiile Codului civil și nu cele ale Decretului nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă (art. 201 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil interpretat per a contrario). Având în vedere că prezenta cerere a fost introdusă la data de 25.03.2015 (plic poștal – fila 74 verso), instanța constată că termenul de 3 ani nu era împlinit la momentul introducerii acțiunii.
De altfel, chiar dacă s-ar aprecia că prescripția nu începe să curgă de la data efectuării plății, instanța reține că, în raport de dispozițiile art. 2528 C.civ., termenul putea să curgă cel mai devreme de la data când s-a stabilit în mod definitiv și irevocabil cine este persoana răspunzătoare de pagubă, respectiv la data pronunțării deciziei nr. 944 a Tribunalului Ilfov în dosarul nr._/94/2011 (31.03.2014). Astfel, instanța constată că nici în raport de acest moment dreptul reclamantei nu este prescris, iar susținerile pârâtului în sensul că prescripția a început să curgă de la data producerii accidentului (09.11.2006) sunt neîntemeiate, atâta vreme cât a fost formulată plângere contravențională împotriva procesului-verbal prin care s-a reținut săvârșirea faptei contravenționale, contestându-se vinovăția în producerea evenimentului rutier.
Pe cale de consecință, având în vedere toate considerentele anterior expuse, instanța va respinge excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de către pârât, ca neîntemeiată.
Analizând actele și lucrările dosarului, pe fondul cauzei, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/09.11.2006 (filele 24-25), a fost reținut că, la data de 09.11.2006, pârâtul L. D. a condus autoturismul cu număr_ pe .. Chiajna, jud. Ilfov, către Ciorogârla, a efectuata viraj către stânga fără să se asigure și a intrat în coliziune cu autoturismul număr_ care circula din spate care era angajat în depășire și circula în același sens, producând avarii. De asemenea, s-a reținut că pârâtul nu a făcut dovada încheierii asigurării auto de răspundere civilă.
Așa cum rezultă din mențiunile procesului-verbal, au fost produse următoarele daune autoturismului cu număr_: aripă față dreapta față și spate, bară protecție față și spate, portiere dreapta față și spate, capac roată față, prag lateral dreapta, anvelopă roată față dreapta.
Instanța reține că autoturismul cu număr_, . VF1LBTE0F34553633 (certificat de înmatriculare – fila 26), aparține numitei S. C. M. (fostă C. – certificat de căsătorie . nr._ – fila 23).
Conform facturii fiscale nr._/30.11.2006 (fila 29), achitate cu bonul fiscal de la fila 30, numita S. C. M. a achitat suma de 8.165,92 lei pentru repararea autovehiculului cu număr_ . De asemenea, instanța reține că prin cererea nr. 9714/05.11.2009 (fila 20), numita S. C. M. a solicitat de la reclamanta F. de Protecție a Victimelor Străzii contravaloarea reparațiilor efectuate la autoturismul cu număr de înmatriculare_ .
Urmare a acestei solicitări, reclamanta a deschis dosarul de daună nr. 530/2009 (filele 39-40) în cadrul căruia S.C. Asig Tehnic Expert S.R.L. a efectuat raportul nr. 1584/18.12.2012 de verificare constatare și avizare tehnică de daună (filele 44-49) stabilindu-se că există legătură de cauzalitate între modul de producere a accidentului, astfel cum rezultă din procesul verbal al poliției și avariile consemnate în același document emis de poliție pentru autoturismul Renault Symbol cu număr de înmatriculare_, iar valoarea totală cu TVA care se poate accepta pentru remedierea avariilor existente la autovehicul este de 8.165,92 lei.
Astfel, reclamanta a achitat către numita S. C. M. suma de 8.165,92 lei reprezentând contravaloare reparații autoturism, potrivit facturii fiscale nr._/30.11.2006 (fila 29), necontestate de către pârât.
Instanța constată că, la data producerii accidentului (09.11.2006), autovehiculul înmatriculat sub nr._, număr de șasiu UU1R11711W2688406, avea expirată polița RCA nr._ încheiată la S.C. Asigurare Reasigurare Astra S.A. (extras CEDAM – filele 34-35).
Potrivit art. 3 alin. 1 din Ordinul CSA nr. 1/2008, F. de Protecție a Victimelor Străzii acordă despăgubiri persoanelor păgubite prin accidente de vehicule, dacă vehiculul care a provocat accidentul a rămas neidentificat ori nu era asigurat pentru răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, cu toate că legea prevedea obligativitatea asigurării.
De asemenea, conform art. 251 alin. 15 din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor, în vederea recuperării sumelor cheltuite, F. are drept de regres împotriva entității care a determinat prejudiciul.
Astfel, instanța, reține că, în speță, reclamanta, achitând, în temeiul dispozițiile legale menționate, în interesul persoanei păgubite, contravaloarea reparațiilor efectuate, potrivit ordinului de plată nr. 11/09.01.2015 (fila 73), a preluat acțiunea de care acesta beneficia, în baza art. 251 alin. 15 din Legea nr. 32/2000.
Din coroborarea tuturor probelor administrate în cauză rezultă că persoana răspunzătoare de producerea prejudiciului este pârâtul L. D., fiind întrunite în persoana sa condițiile pentru angajarea răspunderii delictuale.
Conform art. 998 vechiul cod civil (în vigoare la data producerii accidentului) „orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeala s-a ocazionat, a-l repara”, iar potrivit art. 999 din același act normativ „omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau prin imprudența sa”.
Astfel, pentru antrenarea răspunderii civile delictuale a unei persoane, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: să existe un prejudiciu, să existe o faptă ilicită, să existe un raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, să existe vinovăția autorului faptei ilicite și prejudiciabile.
Fapta ilicită, ca element al răspunderii civile delictuale este orice faptă prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparținând altei persoane.
În ceea ce privește vinovăția, potrivit art. 999 C.civ., autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.
Așa cum rezultă din procesul-verbal . nr._/09.11.2006, pârâtul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 525 lei, reținându-se că a efectuat viraj către stânga fără să se asigure, încălcând dispozițiile O.U.G. 195/2002.
De asemenea, instanța reține că prin sentința civilă nr. 4853/25.10.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._/94/2011 (filele 68-72) rămasă definitivă prin decizia nr. 944/31.03.2014 a de Tribunalului Ilfov a fost stabilit în mod definitiv și irevocabil că procesul-verbal . nr._/09.11.2006 este legal și temeinic întocmit, pârâtul fiind vinovat de producerea accidentului.
Astfel, având în vedere că accidentul a fost produs ca urmare a faptului că pârâtul nu a respectat regulile de circulație prevăzute de O.U.G. nr. 195/2002, fapt stabilit în mod definitiv și irevocabil de către Tribunalul Ilfov, instanța apreciază că fapta ilicită și vinovăția, ca elemente ale răspunderii civile delictuale, au fost demonstrate.
Prejudiciul reprezintă rezultatul negativ al încălcării ilicite a unui drept subiectiv și trebuie să fie cert și să nu fi fost reparat încă.
Caracterul cert al prejudiciului, ceea ce presupune că acesta este sigur, atât în privința existenței, cât și în privința posibilității de evaluare, rezultă din înscrisurile depuse la dosar. Astfel, prejudiciul constă în avariile aduse autoturismului cu nr._, costurile aducerii autovehiculului la starea tehnică și estetică dinaintea accidentului fiind în cuantum total de 8.165,92 lei.
Instanța constată că și cea din urmă cerință a angajării răspunderii civile delictuale, aceea a raportului de cauzalitate între prejudiciu și fapta ilicită, este îndeplinită în cauză, întrucât, așa cum rezultă din înscrisurile administrate, efectul produs, adică prejudiciul cauzat, a fost provocat de acțiunea cauzatoare, în speță fapta ilicită a conducătorului autoturismului cu număr de înmatriculare_ .
Reținând dispozițiile art. 3 alin. 1 din Ordinul CSA nr. 1/2008 și art. 251 alin. 15 din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor, anterior redate, instanța apreciază că reclamanta este îndreptățită să solicite pârâtului plata sumei de 8.165,92 lei reprezentând contravaloare despăgubire.
De asemenea, instanța reține că reclamanta a achitat către S.C. Asig Tehnic Expert S.R.L. suma de 266,71 lei reprezentând contravaloare analiză tehnică (factura nr. 1309/21.12.2012 – fila 18, ordin de plată nr. 1521/28.12.2012 – fila 19). În virtutea principiului reparării integrale a pagubei, având în vedere că analiza tehnică era necesară în vederea stabilirii dinamicii producerii accidentului și a cuantumul pagubelor produse, instanța apreciază că reclamanta este îndreptățită și la plata sumei de 266,71 lei.
În ceea ce privește capătul de cerere privitor la plata dobânzii legale, instanța constată că, în materie extracontractuală, din momentul săvârșirii faptului prejudiciabil se naște dreptul creditorului de a pretinde despăgubiri debitorului. Astfel, potrivit O.G. nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, pârâtul datorează și dobândă legală, calculată de la data pronunțării hotărârii (astfel cum a solicitat reclamanta) și până la achitarea integrală a debitului.
Prin urmare, având în vedere toate aceste considerente, instanța va admite acțiunea și îl va obliga pe pârât la plata către reclamantă a sumei de 8.165,92 lei reprezentând despăgubiri, a sumei de 266,71 lei reprezentând contravaloare analiză tehnică și a dobânzii legale calculate de la data pronunțării hotărârii și până la achitarea integrală a debitului.
În temeiul art. 1032 raportat la art. 453 C.pr.civ., fiind în culpă procesuală, pârâtul urmează a fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, în cuantum de 200 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru (chitanță – fila 1).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de către pârât, ca neîntemeiată.
Admite cererea formulată de reclamanta Asociația F. de Protecție a Victimelor Străzii, cu sediul în București, .. 40-40 bis, sector 2, C._, în contradictoriu cu pârâtul L. D., cu domiciliul în București, . sector 1, CNP_.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 8.165,92 lei reprezentând despăgubiri, a sumei de 266,71 lei reprezentând contravaloare analiză tehnică și a dobânzii legale calculate de la data pronunțării hotărârii și până la achitarea integrală a debitului.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Executorie de drept.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la data comunicării, cerere care se depune la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22.06.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
S. B. pentru Grefier aflat în concediu de odihnă
semnează Grefier-șef
Red./Thred.: SB
4ex/02.07.2015
| ← Actiune in regres. Încheierea nr. 16/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Încheierea nr. 05/2015. Judecătoria SECTORUL 1... → |
|---|
