Pretenţii. Hotărâre din 11-06-2015, Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 11-06-2015 în dosarul nr. 11427/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
DOSAR NR._
Î N C H E I E R E
Ședința din publică de la 04.06.2015
Instanța constituită din
Președinte – A. BUȘULESCU
Grefier – A. M.
Pe rol soluționarea cauzei civile formulate de reclamanta-pârâtă G. G. IMPEX S.R.L. în contradictoriu cu pârâta-reclamantă P.F.A. U. ST. I., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns reclamanta-pârâtă, prin avocat, și pârâta-reclamantă, prin avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța pune în discuție cererea de efectuare a unei noi expertize în specialitatea construcții, formulată de către reclamantă.
Reclamanta-pârâtă, prin avocat, solicită admiterea cererii și efectuarea unei noi expertize, întrucât expertiza și răspunsul la obiecțiuni nu lămuresc situația și nu a fost formulat un răspuns clar cu privire la obiecțiunile formulate la raportul de expertiză.
Pârâta-reclamantă, prin avocat, solicită respingerea cererii formulate de către partea adversă, apreciind că este neîntemeiată, învederând că partea este nemulțumită că expertiza nu îi este favorabilă, iar în situația în care se impuneau lămuriri, trebuia să formuleze obiecțiuni mai precise.
Instanța respinge, ca neîntemeiată, cererea de efectuare a unei noi expertize în specialitatea construcții, formulată de către reclamanta-pârâtă, apreciind că expertul desemnat a răspuns la obiectivele stabilite de către instanță, cât și la obiecțiunile încuviințate.
Instanța pune în discuție încuviințarea probei testimoniale cu martorul Ș. G. R., solicitată de către reclamanta-pârâtă și prorogată prin încheierea din data de 18.09.2014.
Reclamanta-pârâtă, prin avocat, menționează că martorul poate preciza modul cum a fost efectuată lucrarea și finalizată. Arată că este important a fi administrată această probă pentru lămurirea situației de fapt, însă acesta este detașat în Franța și nu știe când se va putea prezenta.
Pârâta-reclamantă, prin avocat, arată că reclamanta nu a precizat exact dacă martorul indicat mai lucrează în cadrul societății reclamante.
Reclamanta-pârâtă, prin avocat, precizează că martorul lucrează în cadrul societății reclamante.
Pârâta-reclamantă, prin avocat, învederează instanței că se opune încuviințării și administrării probei cu acest martor, având în vedere raporturile de subordonare dintre martor și societatea reclamantă.
În temeiul art. 315 alin. 1 pct. 3, instanța respinge proba cu martorul Ș. G. R., solicitată de reclamanta-pârâtă, având în vedere raportul de muncă existent între societatea reclamantă și martorul propus, precum și opoziția părții adverse la încuviințarea probei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reclamanta-pârâtă, prin avocat, solicită admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată și respingerea cererii reconvenționale formulate de către partea adversă, cu obligarea pârâtei la achitarea taxei judiciare de timbru și a onorariului de expert, iar onorariul de avocat pe cale separată. De asemenea, solicită amânarea pronunțării, pentru a permite formularea și depunerea de concluzii scrise.
Pârâta-reclamantă, prin avocat, depune concluzii scrise și solicită respingerea acțiunii, ca nefondată, și admiterea cererii reconvenționale, cu cheltuieli de judecată, pe cale separată.
În baza art. 394 din Codul de procedură civilă, instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
În temeiul art. 396 Cod proc. civilă, având nevoie de timp pentru a delibera, precum și pentru a permite părților să formuleze concluzii scrise,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
DISPUNE:
Amână pronunțarea cauzei la data de 11.06.2015, pentru deliberări.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 04.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. Bușulescu A. M.
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din 11.06.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – A. BUȘULESCU
GREFIER – A. M.
Pe rol soluționarea cauzei civile formulate de reclamanta-pârâtă G. G. IMPEX S.R.L. în contradictoriu cu pârâta-reclamantă P.F.A. U. ST. I., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la data de 04.06.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța a amânat pronunțarea pentru data de azi, 11.06.2015, și deliberând, a hotărât următoarele.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 17.06.2014 sub nr._, reclamanta G. G. IMPEX S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta P.F.A. U. ST. I., solicitând instanței să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 7.359.4 lei, inclusiv TVA, drept contravaloare a facturii nr. 104/17.10.2013, ca rest de plata pentru lucrările de amenajare imobil. De asemenea, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că în baza solicitării administratorului pârâtei, în vara anului 2013 a negociat și a acceptat să execute o . lucrări de amenajare la un imobil situat în loc. B., jud. Prahova. În urma operațiilor contractate, a emis un deviz estimativ al lucrărilor, în valoare de 11.625 lei, fără TVA, deviz care a fost însușit de către pârâta beneficiară, astfel încât a început imediat lucrările de amenajare convenite de comun acord. Lucrările au fost executate în prezența administratorului sau a reprezentanților săi, care au solicitat în numeroase rânduri lucrări adiționale față de cele stabilite inițial prin devizul estimativ, dar pe care nu le-a mai cuantificat și nici tarifat. Reclamanta a susținut că la data de 14.06.2013, după finalizarea lucrărilor, administratorul pârâtei a solicitat emiterea unei facturi parțiale în contul PFA U. St. I., pentru plata contravalorii lucrărilor executate și finalizate integral, cu motivația că în acel moment nu deține toată suma convenită și acceptată pe baza devizului însușit anterior, dar că în cursul aceleiași luni urma să contacteze reclamanta pentru emiterea și plata unei facturi cu diferența de preț din valoarea devizului.
Aceasta a mai precizat că, dată fiind relația de colaborare stabilită printr-o lucrare precedentă, reclamanta a acceptat propunerea d-lui U. I. și a emis factura cu nr. 97/14.06.2013, în valoare de 7.055,66 lei, din care suma de 5.690 lei a reprezentat plata parțială din valoarea Devizului și suma de 1.365,6 lei TVA, factura pe care a transmis-o pârâtei; pârâta a achitat această factură parțială, urmând ca reclamanta sa emită in condițiile convenite o factura in suma de 7.359,4 lei din care 5.935 lei urma sa reprezinte rest de plata pana la 11.625 lei, valoarea Devizului, iar 1.424,4 lei TVA. Reclamanta a învederat că pârâta nu a respectat promisiunea și nu a mai solicitat emiterea facturii pentru diferența de preț, astfel că reclamanta a încercat medierea prin intermediul unui biroului de mediator, însă, la data fixată pentru mediere, 27.09.2013, pârâta nu s-a prezentat la ședința de informare privind medierea și nu a transmis un punct de vedere oficial în acest sens. În aceste condiții, reclamanta a emis factura nr. 104/17.10.2013, în valoare totală de 7.359,4 lei, reprezentând diferența de preț a Devizului si a transmis-o pârâtei la data de 18.10.2013 prin intermediul B.E.J. T. G. D., însă pârâta nu a achitat suma reprezentând restul de plată pentru lucrările executate conform Devizului.
În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe prevederile art. 194 și urm. Cod procedură civilă, art. 1166, art. 1170, art. 1182 – 1224, art. 1240, art. 1270 si art. 1350 Cod Civil.
În susținerea cererii s-au atașat la dosarul cauzei înscrisuri, în copie certificată (filele 5-11).
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată (fila 1).
La data de 29.07.2014, pârâta a formulat întâmpinare și cerere reconvențională, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta-pârâtă, ca neîntemeiată, admiterea cererii reconvenționale și obligarea reclamantei-pârâte la plata sumei de 8.000 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului suferit ca urmare a executării necorespunzătoare a lucrărilor efectuate de reclamanta-pârâta și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.
În motivarea întâmpinării și a cererii reconvenționale, pârâta-reclamantă a arătat că a încheiat in primăvara anului 2013 cu reclamanta-pârâta un contract de antrepriză având ca obiect efectuarea unor lucrări de construcții, la un imobil situat in . cu materialele achiziționate de subscrisă, de către o echipa de muncitori specializați angajați ai reclamantei-pârâte, în considerarea lucrărilor pe care reclamanta-pârâta le-a executat în trecut la apartamentul unei rude din București, precum și a recomandărilor bune venite din partea familiei.
Aceasta a menționat că reclamanta-pârâtă a remis un deviz estimativ care conținea sumele defalcate privitoare la lucrările ce urmau să fie executate în baza contractului, însumând un total de 11.625 lei, pe care pârâta-reclamantă și l-a însușit doar cu caracter orientativ, motiv pentru care acest deviz nu este semnat. Lucrările s-au efectuat în perioada 13-25.05.2013, iar pe parcursul acestora beneficiarul a constatat o . lipsuri, deficiențe și greșeli grave în ceea ce privește modalitatea de execuție și manoperă, între care: - dalele de exterior nu s-au executat integral; - conturul de beton al casei a fost turnat greșit; - lucrările de igienizare zugrăveli extinse nu au fost executate; - dușumeaua a fost montată greșit, s-a tăiat și croit neglijent, astfel nu a acoperit întreaga suprafața vizată deși cantitatea achiziționata era suficienta si de asemenea a fost lăcuită superficial; - ușile de interior nu au fost șlefuite și lăcuite corespunzător si integral; - tavanul de la bucătărie și scara interioară nu au fost șlefuite corespunzător. Lucrările efectuate au fost realizate . ( au fost afectate și corpuri de mobilier si obloane), astfel cu cca. o săptămâna înaintea termenului convenit pentru finalizarea lucrărilor beneficiarul a notificat administratorul reclamantei-pârâte, dl. A., să viziteze imobilul pentru a vedea modul defectuos in care au fost executate lucrările însă acesta nu a dat curs invitației.
Pârâta-reclamantă a mai precizat că a reluat lucrările efectuate neconform cu o altă echipă specializată în lemn, pentru remedierea ușilor și a dușumelei, suportând toate costurile cu manopera și materialele necesare. Prin urmare, în data de 10.06.2013 au fost propuse reclamantei-pârâte scăderea prețurilor ofertate inițial prin deviz cu valoarea materialelor achiziționate suplimentar la acel document, după cum urmează: scăderea prețului cu 1.075 lei pentru lucrările necesare de montaj, șlefuit, lăcuit dușumea, pct. 1 din deviz, lucrări ce au avut nevoie de reparații; reducerea prețului cu 3.660 lei pentru lucrările de curățare, șlefuire, chituire, vopsire, lucrări referitoare la uși de la pct.-ul 5 din deviz; nu s-au luat in considerare remedierile problemelor apărute la conturul de beton turnat în curte, scurgerile de var de pe pereți și nici la lăcuirea tuturor elementelor din lemn inclusiv cele de pe terasă. Reclamanta-pârâtă a acceptat propunerea de reducere a prețului și a transmis la data de 17.06.2013 factura 97/14.06.2013 emisă pentru suma totală de 7055.6 lei, TVA inclus, conform e-mail, luând în calcul cele menționate mai sus. Această factură a fost achitată integral, iar ulterior, la data de 18.10.2013, reclamanta-pârâtă a comunicat pârâtei, prin intermediul B.E.J. T. G. D., factura nr. 104/17.10.2013 prin care solicită plata sumei de 7.359,4 lei, justificată ca fiind restul de plată datorat în temeiul contractului de antrepriză.
Pârâta-reclamantă a învederat că nu a semnat devizul estimativ al lucrărilor, tocmai pentru că l-a apreciat o ofertă de preț orientativă și, potrivit e-mailului din data de 04.06.2013, a decis stoparea lucrărilor. Aceasta a invocat că reclamanta i-a produs prejudicii constând în: contravaloarea manoperei plătite muncitorilor care au intervenit pentru a monta și lăcui dușumeaua, reprezentând suma de 2.800 lei; contravaloarea dușumelei de larice (40 mp) achiziționate ulterior pentru a fi folosită la lucrările de reparații, având în vedere că dușumeaua montată anterior nu a putu fi refolosită, reprezentând suma de 5.200 lei (40x130 lei-mp – prețul pieței).
În drept, s-au invocat prevederile art. 209 și urm. Cod procedură civilă, art. 1.851 – 1.880, art. 1.710 și art. 1.714 Cod civil.
În susținerea întâmpinării, s-au depus înscrisuri, în fotocopie (filele 33-48).
Sub aspectul probatoriului, prin încheierea de ședință din data de 16.10.2015, instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, proba cu interogatoriile reciproce și proba cu expertiza tehnică în specialitatea construcții, având ca obiective: 1. să se stabilească dacă reclamanta a efectuat în mod corespunzător lucrările menționate în devizul estimativ amenajări de la fila 9, în beneficiul pârâtei, 2. să se stabilească care anume au fost eventualele lucrări executate necorespunzător și ce consecințe a avut executarea necorespunzătoare a acestora, 3 să se stabilească cuantumul prejudiciilor cauzate pârâtei prin executarea necorespunzătoare a lucrărilor, precum și costurile necesare pentru înlăturarea acestora. De asemenea, instanța a luat act de renunțarea pârâtei la proba cu martor, cât și de renunțarea reclamantei la proba cu martorul A. Ș..
Raportul de expertiză în specialitatea construcții întocmit de expertul tehnic B. A. a fost depus la dosarul cauzei la data de 08.12.2014 (filele 105-113, 159-164, 173-175).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
În fapt, în primăvara anului 2013 între reclamanta-pârâtă G. G. IMPEX S.R.L. și pârâta-reclamantă P.F.A. U. ST. I., s-a încheiat un contract de antrepriză, având ca obiect efectuarea unor lucrări de construcții la imobilul situat în comuna B., . Prahova, având nr. poștal 598B, cu materialele achiziționate de pârâta-reclamantă, de către o echipă de muncitori specializați angajați ai reclamantei-pârâte.
În urma operațiilor contractate, reclamanta-pârâtă a emis un deviz estimativ al lucrărilor, în valoare de 11.625 lei, fără TVA (fila 9), în baza căruia s-a procedat la efectuarea lucrărilor, finalizate în luna iunie 2013.
După finalizarea lucrărilor, reclamanta-pârâtă a emis factura parțială nr. 97/14.06.2013, în valoare de 7055,66 lei – din care suma de 5690 lei reprezentând plata parțială a devizului de 11.625 lei, iar suma de 1365,60 lei reprezentând T.V.A. (fila 11) –, sumă achitată integral de către pârâta-reclamantă anterior introducerii cererii de chemare în judecată.
Ulterior, reclamanta-pârâtă a emis factura nr. 104/17.10.2013 (fila 5) pentru diferența de preț a lucrărilor executate, în valoare totală de 7359,40 lei, din care suma de 5935 lei reprezentând rest de plată (până la concurența sumei de 11.625 lei menționată în deviz), iar suma de 1424,40 lei, reprezentând TVA.
În drept, în conformitate cu prevederile art. 662 alin. 2-alin. 4 Cod procedură civilă, creanța este certă când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu, este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui și este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.
Instanța reține că, în cauză, reclamanta a făcut pe deplin dovada pozitivă a existenței în patrimoniul său a unei creanțe certe, lichide și exigibile în sumă totală de 4.253,2 lei, reprezentând diferența neachitată din valoarea lucrărilor de reparații efectuate în favoarea pârâtei-reclamante, astfel încât constată că sunt îndeplinite condițiile pentru a se angaja răspunderea contractuală a pârâtei-reclamante pentru suma menționată.
În ceea ce privește cuantumul sumei datorate, prin întâmpinarea formulată, pârâta-reclamantă s-a apărat, invocând executarea necorespunzătoare a lucrărilor de către reclamanta-pârâtă și susținând că suma datorată este doar cea în cuantum de 7055,60 lei, cuprinsă în factura nr. 97/14.06.2013, deja achitată anterior introducerii cererii.
În acest sens, prin raportul de expertiză în specialitatea construcții întocmit de expertul tehnic B. A. (filele 105-113, 159-164, 173-175) s-a stabilit că reclamanta-pârâtă a executat în mod corespunzător lucrările menționate în devizul estimativ depus la fila 9 din dosar, cu excepția lucrărilor prevăzute la pct. 1 din deviz (montaj, șlefuit și lăcuit dușumele lemn), precum și o parte din lucrările prevăzute la pct. 5 din deviz, respectiv, lăcuit uși, scara și balustradele.
Astfel, expertul tehnic a stabilit că valoarea lucrărilor de reparații executate în mod corespunzător de către reclamanta-pârâtă în beneficiul pârâtei-reclamante este în cuantum de 9120 lei + TVA, respectiv 11.308,8 lei (TVA inclus).
Față de aceste considerente, instanța reține că pârâta-reclamantă nu datorează reclamantei-pârâte întreaga sumă menționată în devizul estimativ de 11.625 lei, ci doar suma de 9120 lei + TVA, respectiv 11.308,8 lei (TVA inclus), stabilită de expert ca fiind contravaloarea lucrărilor executate în mod corespunzător de către reclamanta-pârâtă, din care pârâta-reclamantă a achitat deja suma de 7055,60 lei, reprezentând contravaloarea facturii nr. 97/14.06.2013.
Pe cale de consecință, instanța constată că pârâta-reclamantă datorează, în prezent, reclamantei-pârâte diferența de 4253,2 lei (TVA inclus) din totalul de 11.308,8 lei, așa încât va admite, în parte, cererea de chemare în judecată și va obliga pârâta-reclamantă la plata către reclamanta-pârâtă a sumei de 4253,2 lei (TVA inclus), reprezentând contravaloare lucrări de amenajare la imobilul situat în comuna B., . Prahova, având nr. poștal 598B.
În ceea ce privește cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă, având ca obiect obligarea reclamantei-pârâte la plata sumei de 8000 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului suferit ca urmare a executării necorespunzătoare a lucrărilor efectuate de reclamanta-pârâtă, instanța reține că aceasta este neîntemeiată.
Așa cum s-a arătat mai sus, prin raportul de expertiză în specialitatea construcții întocmit de expertul tehnic B. A. (filele 105-113, 159-164, 173-175) s-a stabilit că reclamanta-pârâtă a executat în mod corespunzător lucrările menționate în devizul estimativ depus la fila 9 din dosar, cu excepția lucrărilor prevăzute la pct. 1 din deviz (montaj, șlefuit și lăcuit dușumele lemn), precum și o parte din lucrările prevăzute la pct. 5 din deviz, respectiv, lăcuit uși, scara și balustradele.
Referitor la lucrările executate necorespunzător, instanța constată că, din adresa înaintată de pârâta-reclamantă către reclamanta-pârâtă (fila 10), aceasta a cuantificat, anterior formulării prezentei cereri, valoarea prejudiciului suferit prin executarea necorespunzătoare a lucrărilor de la pozițiile 1 și 5 din devizul estimativ de lucrări.
Astfel, în adresa menționată, pârâta-reclamantă a arătat că în privința lucrărilor ce au trebuit refăcute la pct. 1 din deviz, valoarea acestora a fost de 1075 lei, așa încât din totalul de 2025 lei solicitat de reclamanta-pârâtă la poziția 1 se scade valoarea lucrărilor de refacere suportate de către pârâta-reclamantă, rezultând doar o diferență de 950 lei, datorată de pârâta-reclamantă (fila 10). În ceea ce privește lucrările menționate la pct. 5 din devizul estimativ, pârâta-reclamantă a indicat că acestea sunt compromise, trebuind a fi refăcute în totalitate, așa încât a apreciat că reclamanta-pârâtă mai datorează pârâtei-reclamante suma de 3660 lei.
Ca urmare a solicitării pârâtei-reclamante de scădere a sumelor în cuantum de 1075 lei și 3660 lei (reprezentând contravaloarea lucrărilor de refacere a lucrărilor executate necorespunzător de către reclamanta-pârâtă), reclamanta-pârâtă a procedat la emiterea facturii parțiale nr. 97/14.06.2013 pentru suma de 7055,66 lei, rezultată din scăderea celor două sume invocate de către pârâta-reclamantă drept contravaloare a lucrărilor neexecutate corespunzător.
În consecință, instanța reține că pârâta-reclamantă nu mai poate solicita încă o dată contravaloarea lucrărilor executate necorespunzător la punctele 1 și 5 din devizul estimativ de lucrări și nici nu mai poate solicita o altă sumă drept contravaloare a acestor lucrări necorespunzătoare.
Mai mult, după finalizarea lucrărilor, pârâta-reclamantă a stabilit ea însăși faptul că lucrările executate necorespunzător sunt doar cele menționate la punctele 1 și 5 din devizul estimativ, iar această situație de fapt este confirmată de concluziile expertului în specialitatea construcții, care a stabilit că toate lucrările menționate în devizul estimativ au fost executate în mod corespunzător, cu excepția celor prevăzute la pct. 1 și parțial al celor de la pct. 5.
Având în vedere considerentele menționate, instanța va respinge, ca neîntemeiată, cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă.
În ceea ce privește cererea reclamantei-pârâte de obligare a pârâtei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru, în temeiul art. 453 alin. 2 Cod procedură civilă, reținând culpa pârâtei-reclamante, instanța va dispune obligarea pârâtei-reclamante la plata către reclamanta-pârâtă a sumei de 302,72 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru aferentă pretențiilor admise. Referitor la cheltuielile de judecată constând în onorariul de expert, având în vedere admiterea numai în parte a cererii de chemare în judecată, precum și faptul că proba a profitat ambelor părți, instanța va compensa cheltuielile de judecată reprezentând onorariul de expert.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta G. G. IMPEX S.R.L., cu sediul în ., .. 1, ., sector 5, București, în contradictoriu cu pârâta P.F.A. U. ST. I., cu sediul în ., ., București.
Obligă pârâta-reclamantă la plata către reclamanta-pârâtă a sumei de 4253,2 lei (TVA inclus), reprezentând contravaloare lucrări de amenajare la imobil.
Respinge, ca neîntemeiată, cererea reconvențională.
Obligă pârâta-reclamantă la plata către reclamanta-pârâtă a sumei de 302,72 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru aferentă pretențiilor admise.
Compensează cheltuielile de judecată reprezentând onorariul de expert.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. Bușulescu A. M.
Operator de date cu caracter personal nr. 4904
Red. A.B./ Dact. A.B., A.M.
4 ex./ 21.10.2015
| ← Acţiune în constatare. Încheierea nr. 02/2015. Judecătoria... | Cereri. Sentința nr. 15/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI → |
|---|
