Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 2975/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI

Sentința nr. 2975/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 18-02-2015 în dosarul nr. 2975/2015

DOSAR NR._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2975

Ședința publică de la 18.02.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE R. B. E.

GREFIER R. D.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta O. (fostă PLES) S. în contradictoriu cu pârâta . S.A., având ca obiect constatare nulitate act juridic.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la data de 11.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta; la acel termen, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 18.02.2015 când a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra prezentei cauze civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 26.11.2012, sub nr._/215/2012, reclamanta O. (fostă P.) S. a chemat în judecată pe pârâta . SA, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să se constate nulitatea absolută a contractului de credit nr._/23.09.2012, precum și a tuturor actelor subsecvente, respectiv BO . nr._ emis de ., pentru lipsă totală a consimțământului la încheierea acestora, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, în fapt, la data de 23.09.2012, s-a încheiat între pârâtă, în calitate de împrumutător și societatea ., în calitate de împrumutat, precum și reclamanta, în calitate de garant, contractul de credit nr._/23.09.2012, lăsându-se drept garanție un bilet la ordin avalizat de reclamantă. Reclamanta a precizat că, în realitate, contractul de credit nu a fost semnat de reclamantă, nici în calitate de reprezentant legal al societății împrumutate și nici în calitate de garant, la fel și biletul la ordin, ci de numita M. A., fără nicio calitate în societate la data încheierii contractului de credit.

Reclamanta a arătat că numita M. A. a recunoscut că a semnat contractul de credit și biletul la ordin motiv pentru care a preluat prin contract de cesiune părțile sociale din cadrul . devenind administrator în data de 21.07.2009, asumându-și obligația în calitate de reprezentant legal și asociat al societății împrumutătoare de a îndeplini obligațiile din contractul de credit. Reclamanta a subliniat că contract de credit s-a încheiat cu încălcarea condițiilor de validitate, lipsind consimțământul uneia din părți, ceea ce atrage nulitatea absolută a actului juridic. Reclamanta în sprijinul celor afirmate a invocat dosarul penal nr. 2729/P/2010 aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, învinuit fiind M. A., în prezent asociat și administrator al SX BIAXIA SNAGOV SRL care a semnat de altfel contractul de credit și biletul la ordin. S-a menționat că din actele care au stat la baza contractului de credit nu există hotărârea Adunării Generale a asociaților în vederea încheierii contractului de credit și împuternicirea asociatului și administratorului O. S. în vederea semnării contractului.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 948 și 109 Cod civil.

În dovedirea cererii, reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriu și verificarea de scripte.

Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată.

La data de 24.04.2013, reclamanta O. (fostă PLES) S. a depus precizare prin care a indicat valoarea contractului de credit la suma de 113.282,5 lei.

La data de 24.04.2013, pârâta . S.A. a formulat întâmpinare (filele 50-54), prin care a invocat excepția prematurității acțiunii și excepția inadmisibilității cererii având ca obiect constatarea nulității absolute a biletului la ordin . nr._ emis la data de 23.09.2008 de . și a solicitat pe fond respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

În motivarea întâmpinării, pârâta a arătat în ceea ce privește excepția prematurității că disp. art. 720 ind. 1 C.p.c. nu au fost respectate de către reclamantă. Referitor la excepția inadmisibilității, pârâta a susținut că reclamanta a optat deja pentru procedura opoziției cambiale, dovadă fiind dosarul nr._/300/2012 și aceasta exclude posibilitatea exercitării în paralel a unei acțiuni judecătorești pe calea dreptului comun. Pe fond, pârâta a învederat că toate actele de contractare ale creditului în sumă de 25.000 Euro, precum și actele de utilizare ale creditului au fost semnate de reclamantă în calitate de administrator al ., astfel încât susținerea reclamantei potrivit căreia aceasta nu a semnat aceste acte urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. S-a menționat că în conformitate cu statuările din doctrina juridică de specialitate și jurisprudența, în cazul în care un act juridic s-a încheiat de către o persoană din cadrul colectivului unei persoane juridice, care nu avea calitate de organ de conducere și nici împuternicire de reprezentare, respectivul act este considerat ca fiind încheiat cu încălcarea normelor legale privitoare la capacitatea de exercițiu a persoanei juridice, iar sancțiunea aplicabilă este nulitatea relativă și nu nulitatea absolută. Prin urmare, chiar și în ipoteza în care contractul de credit nu s-ar fi semnat de reclamantă, pârâta precizează că acțiunea urmează a fi respinsă ca neîntemeiată, întrucât motivele invocate în cuprinsul acțiunii se încadrează din punct de vedere juridic în sfera nulității relative și nu a nulității absolute.

În drept, s-a invocat dispozițiile art. 115 coroborat cu art. 274 Cod de procedură civilă.

În dovedirea întâmpinării, pârâta a solicitat proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul reclamantei.

În conformitate cu art. 242 alin. 1 pct. 2 C.p.c., pârâta a solicitat judecata cauzei în lipsă.

La data de 29.04.2013, reclamanta a depus precizare (f. 104) prin care a arătat că nu înțelege să solicite constatarea nulității absolute a biletului la ordin . nr._ emis de ..

La termenul de judecată din data de 28.06.2013, instanța a admis cererea de ajutor public judiciar și a dispus scutirea reclamante de plata taxei de timbru aferentă cererii ce formează obiectul dosarului nr._ .

La data de 20.09.2013, reclamanta a arătat că .. Este radiată, motiv pentru care nu poate fi introdusă în cauză.

La data de 30.10.2013, instanța a respins excepția prematurității, ca neîntemeiată, cu motivarea arătată în cuprinsul încheierii de la acea dată.

La solicitarea instanței, DNA a comunicat relațiile solicitate (f. 152).

La termenul de judecată din data de 12.03.2014, instanța a respins cererea de suspendare a judecății în temeiul art. 244 alin. 1 pct. 2 C.p.c., ca neîntemeiată.

În cauză, instanța a încuviințat și administrat pentru părți proba cu înscrisuri, pentru reclamantă verificarea de scripte, proba cu expertiză grafică, iar pentru pârâtă și proba cu interogatoriul reclamantei.

Analizând actele și lucrările dosarului în ce priveste acțiunea având ca obiect constatarea nulitatii absolute a contractului de credit nr._/23.09.2008, față de precizările reclamantei în sensul că nu solicită constatarea nulității absolute a biletului la ordin . nr._ emis de . –f. 104), instanța reține următoarele:

La data de 23.09.2008, a fost încheiat contractul de credit nr._, între P. B. Romania SA, in calitate de împrumutator, ., reprezentata de administrator P. S., in calitate de de imprumutat, si P. S., in calitate de garant, avand ca obiect acordarea sumei de_ euro pentru finantarea capitalului de lucru in vederea acoperirii necesitatilor financiare aferente desfasurarii activitatii curente (f. 7-13).

Din probele administrate în cauză, respectiv inscrisuri si raportul de expertiza criminalistica nr. 22/27.01.2015 efectuat de catre INEC Bucuresti (f. 263), s-a stabilit cu certitudine ca semnatura administratorului societatii împrumutate si a garantului de pe contractul de credit nu apartine numitei P. (actuala O.) S..

Astfel, instanța reține că acest contract a fost încheiat în realitate între banca si o persoană neidentificată cu certitudine (reclamanta sustinand ca ar fi fost semnat de d-na A. M., asociat in cadrul firmei-fila 3).

Oricum, nu are relevanta imprejurarea cine a semnat contractul fata de imprejurarea ca, la data incheierii acestuia, administrator al . era reclamanta (a se vedea actul constitutiv-art 4.8-f. 39), iar aceasta avea competenta de a semna contractele incheiate de societate cu tertii (art. 4.9 din actul constitutiv).

Faptul ca parata a depus un inscris intitulat hotarare a Adunarii generale din 25.08.2008 (f. 88) prin care cei doi asociati ai . ar fi decis ca numita P. S. sa fie persoana imputernicita sa aiba drept de semnatura si reprezentare in relațiile cu banca nu valideaza contractul intocmit ulterior, la 23.09.2008, atat timp cat semnatura nu a fost data de aceasta persoana.

Concluzia care se impune este aceea că la încheierea contractului de credit a luat parte o altă persoană decât reclamanta P. (actuala O.) S. si care avea avea calitatea de reprezentant legal al societatii, putand astfel sa își asume obligatii în numele persoanei juridice.

Nici in privinta semnaturii garantului ca persoana fizica nu se poate ajunge la o alta concluzie, intrucat nu reclamanta este cea care si-a asumat obligatiile de garantie prin semnarea actului.

În drept, instanța reține ca interpretarea juridică a acestei stări de fapt nu poate fi alta decât aceea că lipsește consimțământul reclamantei, in calitate de administrator al imprumutatei si de garant, la încheierea contractului de credit.

Din aceasta perspectiva, nu poate fi primita apararea paratei in sensul ca nesemnarea actului juridic de catre reprezentantul legal al societatii este o chestiune de capacitate de exercitiu, sanctiunea incalcarii fiind nulitatea relativa.

Astfel, potrivit art. 969 și art. 953 cod civil 1864 (act normativ aplicabil, avand in vedere ca acest contract a fost incheiat sub imperiul vechiului Cod civil, precum si dispozitiile art. 6 alin 3 din Codul Civil 2009 si art. 3 din legea nr 71/2011), consimțământul este definit ca fiind acea condiție esențială, de fond și generală a actului juridic care constă în hotărârea de a încheia un act juridic manifestată în exterior. Se constată că pentru a se reține existența consimțământului, acesta trebuie să îndeplinească o condiție esențială, aceea de a fi exprimat, manifestat în exterior.

Or, în cauză, reclamanta, persoana care figurează în calitate de administrator al imprumutatului si de garant în contractul de credit a cărui anulare se cere, nu și-a exprimat în niciun fel consimțământul în sensul primirii sumei de bani si asumarii obligatiilor de plata a datoriei. De asemenea, nu s-a făcut dovada ca reclamanta a fost de față la încheierea contractului, ceea ce exclude orice posibilitate ca aceasta să-și fi dat consimțământul la încheierea actului.

Prin urmare, în cauză se constată lipsa totală a consimțământului persoanei care este trecută în contract ca reprezentant al imprumutatului si garant, ceea ce atrage nulitatea absolută a convenției de credit încheiata în aceste condiții, dat fiind că nu s-a format acordul de voință necesar pentru încheierea valabilă a actului juridic, astfel cum se reține și în practica Înaltei Curți de Casație și Justiție( la momentul respectiv Tribunalul Suprem) în decizia nr.1998/1989, în care se precizează: „Consimțământul este unul dintre elementele esențiale ale oricărui act juridic și exprimă voința persoanei la încheierea actului. Lipsa cu desăvârșire a consimțământului face ca actul astfel încheiat să fie sancționat cu nulitate absolută”.

De altfel, în cauză, nu poate fi vorba decât de o nulitate relativa, întrucât consimțământul reclamantei nu a fost viciat, ci lipsește cu desăvârșire, fiind exprimat în locul său de o persoană care nu avea mandat să o reprezinte. In plus, nu poate fi vorba nici de lipsa capacitatii de exercitiu inteleasa ca aptitudinea unei persoane de a-si exercita drepturile si a-si asuma obligatii, intrucat, in cazul persoanelor juridice, aceasta se naste la momentul inmatricularii in registrul comertului. . avea capacitate de exercitiu la nivelul lunii septembrie 2008, insa acordul de vointa prin care dobandeste drepturi si isi asuma obligatii trebuie sa fie exprimat de persoana care are putere de a reprezenta societatea. In cazul inexistentei manifestarii de vointa din partea reprezentantului legal lipseste insasi consimtamantul persoanei juridice, iar nu capacitatea de exercitiu a entitatii (societatea putand sa isi asume obligatii prin contracte de credit, nici actul constitutiv, nici vreo dispozitie legala neinterzicand acest lucru, insa asumarea acestor obligatii trebuie sa se faca de reprezentantul legal al societatii pentru ca manifestarea de vointa sa fie valabila).

Prealabil incheierii contractului, banca avea posibilitatea sa verifice cine este administratorul societatii (prin accesarea site-ului Recom sau prin relatii obtinute de la Registrul Comertului), sa solicite actele constitutive ale persoanei juridice pentru a vedea ce puteri de reprezentare are adminsitratorul, iar la data semnarii actului sa verifice identitatea persoanei care se prezinta la sediul sau. Lipsa de diligente in acest sens îi este imputabila paratei si urmeaza a suporta consecintele.

Pentru considerentele expuse, instanța va admite cererea și va constata nuluitatea absolută a contractului de credit nr_/23.09.2008.

În temeiul art.274 C., instanța va obliga pârâta, ca parte căzută în pretenții la plata sumei de 1005 lei cheltuieli de judecată către reclamanta, reprezentand onorariul de expert (conform mandatului din 21.10.2014-fila 230).

Față de principiul disponibilității, instanța va lua act că reclamanta își rezerva dreptul de a solicita cheltuieli de judecată constând în onorariul de avocat pe cale separată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea formulată de reclamanta O. (fostă PLES) S., cu domiciliul ales în sector 1, București, . INTERCONTINENTAL, nr. 2 - 4, .. 217 în contradictoriu cu pârâta P. B. ROMANIA S.A., cu sediul în sector 1, București, .. 29 - 31.

Constată nulitatea absolută a contractului de credit nr._/23.09.2008.

Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 1005 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu de expert.

Ia act că reclamanta își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat pe cale separată.

Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18.02.2015 .

PREȘEDINTE GREFIER

Pentru grefier aflat în CM

semnează grefier șef

Red. RBE/Tehn. RBE/RD/4ex/29.06.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 2975/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI