Contestaţie la executare. Încheierea nr. 23/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 23/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 07-05-2015 în dosarul nr. 8535/2015
document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 23.04.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - L. E. M.
GREFIER - N. S.
Pe rol judecarea cauzei civil privind pe contestatorul M. G. și pe intimata U. C. S.R.L., având ca obiect contestație la executare suspendare executare - dosar executare nr.12/2015.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns contestatorul prin avocat cu delegație la dosar și intimata prin avocat Thali N. cu împuternicire avocațială nr._ pe care o depune la dosar.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează depunerea răspunsului la întâmpinare, după care:
Instanța, constatând că pricina se află la primul termen de judecată, la care părțile sunt legal citate, în fața primei instanțe, în temeiul art.131 alin.1 C.pr.civ. procedează din oficiu la verificarea și stabilirea competenței în soluționarea pricinii și constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina în temeiul art.713 rap. la art.650 C.p.c., după care acordă cuvântul asupra probatoriului.
Contestatorul prin avocat solicită proba cu înscrisuri, prezentând instanței spre vizionare un set de înscrisuri reprezentând planuri tehnice, în dovedirea efectuării demersurilor de către contestator pentru respectarea promisiunii de vânzare-cumpărare, cu mențiunea că le poate depune la dosar, dacă instanța apreciază ca fiind necesar. Totodată, solicită admiterea probei cu interogatoriul intimatei, pentru a dovedi că până la momentul achitării ultimei plăți, între părți a existat o comunicare bună, intimata achitând contravaloarea acelor avize, însă ulterior a refuzat să mai facă acest lucru, proba testimonială cu audierea unui martor, respectiv a persoanei care a intermediat relațiile dintre părți și care a obținut toate acele documente, fiind utilă cauzei audierea acestuia în dovedirea refuzului intimatei de perfectare a contractului de vânzare-cumpărare și proba cu expertiză specialitatea construcții.
Intimata prin apărător arată că nu se opune administrării probei cu înscrisuri și interogatoriu solicitate de contestator, cu mențiunea că nu este de acord cu proba testimonială și expertiză specialitatea construcții, având în vedere că motivul refuzului său de perfectare a contractului a fost nerespectarea termenului prevăzut în cuprinsul acestuia, respectiv 18.12.2013 până la care trebuia obținută autorizația de construire, dată până la care intimata și-a îndeplinit obligațiile și de la care contractul a încetat de drept. De asemenea, intimata prin avocat solicită, în apărare, proba cu înscrisuri.
Contestatorul prin avocat arată că în ceea ce privește a doua promisiune de vânzare-cumpărare, termenul de îndeplinire a obligației este de 12 luni.
Apărătorul intimatei, în replică, susține că această promisiune era condiționată de îndeplinirea obligației primului contract.
Instanța, în temeiul art.258 rap. la art.255 NCPC încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisuri, apreciind-o admisibilă și concludentă soluționării cauzei și respinge ca neutilă proba cu interogatoriul intimatei, întrucât faptele personale ale acesteia a căror dovedire se urmărește prin administrarea acestei probe reies din cuprinsul întâmpinării depuse la dosar, Totodată, respinge proba testimonială și proba cu expertiză specialitatea construcții solicitate de contestator ca neutile soluționării cauzei, apreciind că acestea vizează fondul raporturilor dintre părți, depășind sfera contestației la executare, care vizează strict legalitatea actelor de executare din dosarul de executare nr.12/2015, nefiind solicitată și anularea celor două promisiuni de vânzare-cumpărare.
În ceea ce privește cererea de suspendare a executării silite, apărătorul contestatorului solicită admiterea acesteia, având în vedere că somația nu a fost comunicată la domiciliul corect al acestuia, iar actele de executare s-au efectuat în baza unei somații comunicate incorect.
Intimata prin avocat solicită respingerea cererii de suspendare a executării silite, întrucât s-a îndreptat eroarea privind adresa de comunicare a somației, ulterior aceasta efectuându-se la adresa corectă.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, instanța, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul asupra fondului.
Contestatorul prin avocat solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost completată, anularea executării silite și a actelor de executare, întoarcerea executării. În ceea ce privește învestirea cu formulă executorie a celor 2 promisiuni de vânzare, arată că instanța trebuia să verifice dacă înscrisurile, respectiv acele promisiuni de vânzare-cumpărare, îndeplinesc condițiile legale pentru a fi titluri executorii, în condițiile în care sumele din acestea nu pot constitui creanțe certe, lichide și exigibile în opinia contestatorului, decât în situația în care s-ar fi constatat culpa contestatorului cu privire la neperfectarea actelor.
Legat de acest aspect, contestatorul este de părere că și executorul judecătoresc avea obligația de a analiza dacă înscrisurile au caracter de titluri executorii. Cu referire la executarea silită, apărătorul contestatorului precizează că i-au fost poprite conturile, fiind deja emise o . adrese, deși nu există nici o culpă a sa în respectarea prevederilor celor două promisiuni de vânzare-cumpărare, potrivit cărora contestatorul se obliga să obțină autorizația de construire, urmând ca intimata să suporte costurile obținerii acestora, fiind efectuate demersuri pentru obținerea diverselor avize, însă în mod nejustificat intimata a refuzat să mai achite costurile aferente.
Intimata prin apărător arată că nu s-a invocat o culpă a contestatorului, ci condiția rezolutorie a promisiunii de vânzare-cumpărare, întrucât nu s-a obținut autorizația de construire, intimata având un plan de afaceri în acest sens, contestatorul fiind obligat la restituirea sumei reprezentând avans conform contractului, motiv pentru care solicită respingerea acțiunii, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
INSTANȚA
Având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art.396 NCPC,
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 30.04.2015.
Pronunțată în ședința publică de la 23.04.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 30.04.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - L. E. M.
GREFIER - N. S.
INSTANȚA
Având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art.396 NCPC,
DISPUNE
Amână pronunțarea în cauză la data de 07.05.2015.
Pronunțată în ședința publică de la 30.04.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI
Sentința civilă nr.8535
Ședința publică de la 07.05.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - L. E. M.
GREFIER - N. S.
Pe rol se află pronunțarea asupra cauzei civil privind pe contestatorul M. G. și pe intimata U. C. S.R.L., având ca obiect contestație la executare suspendare executare - dosar executare nr.12/2015.
Dezbaterile și susținerile în fond au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 23.04.2015, parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 30.04.2015, respectiv 07.05.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 02.02.2015 sub nr._, contestatorul M. G. a formulat contestație la executare în contradictoriu cu intimata U. C. S.R.L., solicitând anularea încheierii din data de 05.12.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._/299/2014, anularea executării silite și a tuturor actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr.12/2015, suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare, întoarcerea executării silite, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, contestatorul a arătat, în esență, că prin încheierea din data de 05.12.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._/299/2014 s-a dispus învestirea cu formulă executorie a promisiunilor bilaterale de vânzare-cumpărare nr.869 și 870 din 17.08.2012 autentificate de BNP S. Tarabanda.
S-a mai susținut de către contestator că prin încheierea din data de 12.05.2015 pronunțată în dosarul de executare nr.12/2015 al SCPEJ DOBDA, C. și ASOCIAȚII s-a admis cererea de executare silită a creditoarei U. C. S.R.L. pentru recuperarea creanței de 30.000 euro la care se adaugă dobânda legală calculată de la data de 18.02.2013 până la data plății efective.
Cu privire la învestirea cu formulă executorie a celor două promisiuni de vânzare-cumpărare, contestatorul a precizat că, pentru a se constata incidența prevederilor art.100 din Legea nr.36/1995, trebuia ca instanța să verifice caracterul cert, lichid și exigibil al presupuse creanțe, însă doar din perspectiva culpei promitentului-vânzător, aspect care ține de fondul cauzei și nu este aplicabil în faza executării silite, ci trebuie dezbătut pe baza administrării probatoriului, cu respectarea principiului contradictorialității.
Referitor la modalitatea de comunicare a somației, contestatorul a învederat că aceasta a fost comunicată prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire la adresa din București, Splaiul Independenței, nr.31, ., sector 1, însă potrivit mențiunilor de pe plic ale agentului poștal reiese că „la respectiva adresă nu figurează nr.31”, deși în cererea de executare silită, creditorul a indicat adresa corectă a debitului.
De asemenea, contestatorul a arătat că potrivit promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare nr.870/17.08.2012, în calitate de promitent vânzător, și-a asumat obligația de a vinde către intimată terenul în suprafață de aproximativ 700 mp din suprafața totală de 10.005 mp situat în Voluntari, tarlaua 15, ., părțile convenind ca în cel mult 12 luni, sub condiția obținerii autorizației de construire cu privire la terenul în suprafață de 1300 mp ce formează obiectul promisiunii nr.869/17.08.2012, să fie perfectat contractul de vânzare-cumpărare. Toate cheltuielile ocazionate de obținerea acestei autorizații de construire erau suportate de societatea intimată.
Concluzionând, contestatorul a menționat că intimata a achitat o parte din demersurile efectuate, însă nu a mai procedat la achitarea taxei pentru obținerea autorizației de construire și nici a ultimelor avize stipulate în certificatul de urbanism, motiv pentru care imposibilitatea de perfectare a contractelor de vânzare-cumpărare se datorează în exclusivitate culpei intimatei.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile contractului de locațiune încheiat între părți, art.711 C.p.c.
În susținerea cererii au fost depuse, în copie, înscrisuri.
În dovedirea acțiunii, contestatorul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriul intimatei, audierea în calitate de martor a numitului V. M., precum și expertiză specialitatea construcții.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii și a cererii de suspendare a executării silite.
Intimata a arătat, în esență, că, în calitate de promitent cumpărător a achitat avansul în cuantum de 67.278 lei, echivalentul sumei de 15.000 euro, însă până la data de 17.02.2013 nu au fost îndeplinite condițiile asumate de către promitentul vânzător, în sensul obținerii și prezentării autorizației de construire, motiv pentru care promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare nr.869/17.08.2012 a fost desființată, promitentul vânzător având obligația de a restitui suma de 15.000 euro. Cât privește procedura de comunicare a somației, intimata a arătat că, deși inițial aceasta a fost comunicată la o altă adresă decât cea a debitorului, acest viciu de procedură s-a acoperit prin recomunicarea la adresa corectă.
În apărare, intimata a solicitat proba cu înscrisuri.
La solicitarea instanței, a fost înaintat dosarul de executare nr.12/2015 al SCPEJ D., C. ȘI ASOCIAȚII.
Sub aspect probatoriu, instanța a încuviințat și administrat pentru părți proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
La data de 06.01.2015, intimata-creditoare S.C. U. C. S.R.L. a formulat cerere de executare silită împotriva debitorului M. G. pentru recuperarea sumei de 30.000 euro, în temeiul promisiunilor bilaterale de vânzare-cumpărare nr.869 și 870 din 17.08.2012 (f.249), formându-se dosarul de executare nr.12/2015. pe rolul SCPEJ D., C. ȘI ASOCIAȚII.
Prin încheierea din data de 05.12.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._/299/2014, s-a dispus învestirea cu formulă executorie a titlului executoriu reprezentat de promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare autentificată de către BNP S. Tabarana cu nr.869/17.08.2012 și promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare autentificată de către BNP S. Tabarana cu nr.870/17.08.2012 (f.237).
La data de 12.01.2015, SCPEJ D., C. ȘI ASOCIAȚII a admis cererea creditoarei, a încuviințat executarea silită în temeiul titlurilor executorii reprezentate de promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare nr.869/17.08.2012 și nr.870/17.08.2012 și a stabilit cuantumul cheltuielilor de executare la suma de 13.901,79 lei, din care 8.241,79 lei inclusiv TVA reprezentând onorariu executor (f.226-227).
La aceeași dată a fost emisă somația de executare, prin care s-a pus în vedere contestatorului ca, în termen de o zi de la primirea acesteia, să achite creditoarei-intimate suma de 30.000 euro reprezentând debit, la care se va adăuga dobânda legală calculată de la data de 18.02.2013 până la data plății efective și suma de 13.901,79 lei cu titlu de cheltuieli de executare (f.224).
Au fost emise adrese de înființare a popririi la unitățile bancare din București pentru recuperarea debitului și a cheltuielilor de executare, fiind înștiințat și contestatorul despre măsura luată (f.)133.
Prin prezenta acțiune, contestatorul a invocat, în esență, faptul că cele 2 antecontracte de vânzare-cumpărare nu pot fi considerate titluri executorii, întrucât, pentru a se constata incidența prevederilor art.100 din Legea nr.36/1995, trebuia ca instanța care a dispus învestirea cu formulă executorie a acesto înscrisuri să verifice caracterul cert, lichid și exigibil al presupuse creanțe din perspectiva culpei promitentului-vânzător, aspect care ține de fondul cauzei și nu este aplicabil în faza executării silite, ci trebuie dezbătut pe baza administrării probatoriului, cu respectarea principiului contradictorialității.
Cu privire la lipsa titlului executoriu, se reține că în speță, executarea silită ce face obiectul dosarului de executare nr.12/2015 al SCPEJ D., C. ȘI ASOCIAȚII a fost demarată în baza promisiunilor bilaterale de vânzare-cumpărare nr. 869 și 870 din 17.08.2012
Prin promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare autentificată de BNP S. Tabarana sub nr.869/17.08.2012, contestatorul M. G., în calitate de promitent-vânzător, s-a obligat să vândă societății U. C. SRL, în calitate de promitent-cumpărător, terenul în suprafață de aprox. 1.300 mp din terenul în suprafață totală de 5.687 mp situat în Voluntari, tarlaua 15, ., cu nr. cad. 1289/3/3/16/2/1, ce urma a fi individualizat cu laturi și vecinătăți în baza documentației cadastrale la momentul perfectării în formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare și cota-parte de 1% din terenul arabil intravilan în suprafață totală de 3.573,41 mp, având destinația de drum de acces (f.238-239).
Conform clauzelor acestuia, perfectarea în formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare urma să aibă loc în cel mult 6 luni de la data autentificării promisiunii de vânzare, sub condiția obțineri autorizației de construire cu privire la terenul în suprafață de aprox. 1.300 mp, autorizație valabilă pentru edificarea unei construcții locuință cu regim de înălțime minim P+1E, toate cheltuielile ocazionate de obținerea autorizației de construire fiind suportate de către promitentul-cumpărător.
Prețul vânzării a fost stabilit la suma de 234.000 euro, din care suma de 15.000 euro urma a fi achitată cu titlu de avans, prin virament bancar, cel mai târziu la data de 20.08.2012, iar restul de 219.000 euro la data perfectării contractului în formă autentică.
Părțile au convenit că, în situația în care nu se obține autorizația de construire conform celor de mai sus, promisiunea de vânzare-cumpărare se desființează de plin drept, fără somație, cerere de chemare în judecată sau îndeplinirea vreunei alte formalități, promitentul-vânzător având obligația de a restitui promitentului-cumpărător avansul încasat în baza prezentului act (f.238).
Totodată, s-a convenit că, în cazul în care perfectarea contractului de vânzare-cumpărare nu se face la termenul stipulat din culpa promitentului-cumpărător, acesta pierde avansul achitat promitentului-vânzător, în baza acestei promisiuni (f.239).
Prin promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare autentificată de BNP S. Tabarana sub nr.870/17.08.2012, contestatorul M. G., în calitate de promitent-vânzător, s-a obligat să vândă societății U. C. SRL, în calitate de promitent-cumpărător, terenul în suprafață de aprox. 700 mp din terenul în suprafață totală de 10.005 mp situat în Voluntari, tarlaua 15, ., având nr. cad._, ce urma a fi individualizat cu laturi și vecinătăți în baza documentației cadastrale la momentul perfectării în formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare, cota-parte de 1%, respectiv suprafața de 2,32 mp din terenul arabil intravilan în suprafață totală de 232 mp, având destinația de drum de acces, cota-parte de 1%, respectiv suprafața de 0,5 mp din terenul arabil intravilan în suprafață totală de 50 mp, având destinația de drum de acces și cota-parte de 1%, respectiv suprafața de 46,34 mp din terenul arabil intravilan în suprafață totală de 4.634,44 mp, având destinația de drum de acces (f.240-242).
Conform mențiunilor din antecontract, perfectarea în formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare urma să aibă loc în cel mult 12 luni de la data autentificării promisiunii de vânzare, sub condiția obțineri autorizației de construire cu privire la terenul în suprafață de aprox. 1.300 mp din terenul în suprafață totală de 5.687 mp, autorizație valabilă pentru edificarea unei construcții locuință cu regim de înălțime minim P+1E, toate cheltuielile ocazionate de obținerea autorizației de construire fiind suportate de către promitentul-cumpărător.
Prețul vânzării a fost stabilit la suma de 126.000 euro, din care suma de 15.000 euro urma a fi achitată cu titlu de avans, prin virament bancar, cel mai târziu la data de 20.08.2012, iar restul de 111.000 euro la data perfectării contractului în formă autentică.
În situația în care nu se obține autorizația de construire conform celor de mai sus, promisiunea de vânzare-cumpărare se desființează de plin drept, fără somație, cerere de chemare în judecată sau îndeplinirea vreunei alte formalități, promitentul-vânzător având obligația de a restitui promitentului-cumpărător avansul încasat în baza prezentului act.
Totodată, s-a convenit că, în cazul în care perfectarea contractului de vânzare-cumpărare nu se face la termenul stipulat din culpa promitentului-cumpărător, acesta pierde avansul achitat promitentului-vânzător, în baza acestei promisiuni (f.241).
Reține instanța că, în cuprinsul încheierii din 05.12.2014 pronunțată în dosarul nr._/299/2014, prin s-a dispus învestirea cu formulă executorie a celor 2 promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, s-a făcut referire la prevederile art.100 din Legea nr.36/1995 (f.237).
Potrivit art.100 din Legea nr.36/1995 „înscrisul autentificat de notarul public care constată o creanță certă și lichidă are putere de titlu executoriu la data exigibilității acesteia”.
O reglementare similară se regăsește și în art.639 din NCPC, conform căruia actul autentificat de notarul public care constată o creanță certă, lichidă și exigibilă constituie titlu executoriu.
Rezultă așadar că legiuitorul a înțeles să confere putere executorie actului autentificat de către notar doar în măsura în acesta creanța pe care acesta o constată îndeplinește, în mod cumulativ, condițiile de a fi certă, lichidă și exigibilă.
Or, instanța constată că nu aceasta este situația în cauza de față, întrucât creanța pretinsă de intimată – suma de 30.000 euro achitată cu titlu de avans în temeiul celor 2 promisiuni de vânzare-cumpărare încheiate cu contestatorul – nu poate fi considerată certă de plano, cum a susținut pârâta.
Astfel, deși părțile au inserat un pact comisoriu de ultim grad, ce prevede desființarea de drept a antecontractelor de vânzare-cumpărare în situația în care nu se obține autorizația de construire și obligarea promitentului-vânzător la restituirea avansului încasat, această prevedere nu poate fi interpretată în mod singular, ci doar prin corelație cu celelalte clauze contractuale.
După cum s-a arătat anterior, părțile au convenit, în ambele promisiuni de vânzare, că promitentul-cumpărător pierde avansul achitat promitentului-vânzător în cazul în care perfectarea contractului de vânzare-cumpărare nu se face la termenul stipulat din culpa sa – reținând sub acest aspect că părțile au convenit perfectarea contractelor de vânzare-cumpărare în formă autentică sub condiția obținerii autorizației de construire pentru terenul în suprafață de aprox. 1.300 mp, toate cheltuielile ocazionate de obținerea acesteia urmând a fi suportate de promitentul-cumpărător.
Or, în cuprinsul contestației formulate, reclamantul susține tocmai acest lucru – autorizația de construire nu s-a putut obține din culpa intimatei, care a refuzat să achite cheltuielile necesare obținerii ultimelor avize și a autorizațiai de construire în sine, motivând că s-a implicat în alt proiect imobiliar.
Reiese așadar că cele două promisiuni de vânzare-cumpărare nu pot fi considerate titluri executorii în temeiul art.100 din Legea 36/1995, întrucât obligația contestatorului (promitent-vânzător) de restituire a avansului încasat nu se naște automat la expirarea celor 6 luni de la încheierea promisiunii nr.869/17.08.2012 (respectiv 12 luni în cazul promisiunii nr.870/17..08.2012), cum a susținut pârâta, ci doar dacă se constată că termenul de 6/12 luni a expirat fără a se obține autorizația de construire din motive neimputabile intimatei, întrucât în caz contrar aceasta nu ar mai avea dreptul la restituirea avansului plătit.
Față de situația de fapt reținută, instanța apreciază că aceste aspecte țin de fondul raporturilor dintre părți, fiind necesară administrarea de probe pentru a se verifica, în mod concret, modul în care ambele părți au înțeles să își execute obligațiile asumate prin cele 2 promisiuni de vânzare-cumpărare – fapt ce excede sferei contestației la executare, instanța de executare putând să aprecieze doar cu privire la legalitatea actelor de executare, nu și cu privire la fondul relației contractuale derulate de părți.
Așa fiind, se va reține că prin încheierea din 12.01.2015, executorul judecătoresc a dispus încuviințarea executării silite în baza unor antecontracte de vânzare-cumpărare care nu reprezintă titluri executoriu, nefiind respectate cerințele art.100 din Legea nr.36/1995 sau ale art.639 NCPC, aceeași soluție fiind valabilă și în ceea ce privește încheierea din 05.12.2014 pronunțată în dosarul nr._/299/2014, prin s-a dispus învestirea cu formulă executorie a celor 2 promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare.
Cât privește prevederile inserate în cele 2 promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, conform cărora acestea constituie titlu executoriu în temeiul art.67 (actualmente art.100 din lege) din Legea nr.36/1995, partea îndreptățită putând proceda la executare silită, instanța apreciază că aceste dispoziții contractuale nu pot conferi înscrisului caracter executoriu.
Aceasta deoarece disp. art.100 din Legea nr.36/1995 și art.639 NCPC sunt imperative, iar părțile nu pot deroga de la aceste norme printr-o convenție contrară.
Ca atare, părțile nu pot conferi caracter executoriu unui înscris autentic prin încălcarea prevederilor legale anterior menționate, câtă vreme art.638 alin.1 pct.3 din NCPC face vorbire de înscrisuri cărora legea le recunoaște putere executorie, ceea ce nu este cazul în speță, pentru motivele anterior redate.
Față de considerentele expuse, constatând că s-a demarat executarea silită în temeiul unor înscrisuri care nu reprezintă titlu executoriu, nefiind îndeplinite cerințele art.100 din Legea nr.36/1995 și art.639 NCPC, instanța va admite prezenta contestație la executare și, în temeiul art.719 alin.1 NCPC, va anula toate actele și formele de executare întocmite în dosarul de executare nr.12/2015 al SCPEJ D., C. ȘI ASOCIAȚII precum și încheierea pronunțată la data de 05.12.2014 de Judecătoria Sector 1 București în dosarul nr._/299/2014.
În consecință, constatând că motivul reținut este suficient pentru anularea în totalitate a actelor de executare, instanța nu va mai analiza celelalte motive de nelegalite a procedurii de executare silită, invocate prin cererea introductivă.
În ceea ce privește capătul de cerere privind suspendarea executării silite, având în vedere dispozițiile art.718 alin.1 din NCPC, conform carora aceasta se poate dispune pana la solutionarea contestatiei la executare, precum și faptul că, prin prezenta sentință, contestația a fost soluționată pe fond, instanța o va respinge ca rămasă fără obiect.
Cât privește cererea de restabilire a situației anterioare executării, instanța va avea în vedere prevederile art.722 alin.1 N.C.P.C. conform cărora „în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia”.
Având în vedere că din actele dosarului de executare nr.12/2015 (f.157) reiese că terțul poprit Alpha Bank a reținut suma de 767,14 lei din conturile contestatorului și față de soluția reținută în prezenta cauză, instanța va admite acest capăt de cerere și va dispune întoarcerea executării silite pentru suma de 767,14 lei, ce a făcut obiectul executării silite prin poprire în dosarul execuțional menționat.
În privința cheltuielilor de judecată, instanța, văzând soluția pronunțată precum și prevederile art.453 NCPC, va obliga intimata la plata sumei de 6.265,83 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către contestatoar, reprezentând taxa de timbru (4.155 lei) și onorariul de avocat (2.110,83 lei) suportate în cauza de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite contestația la executare privind pe contestatorul M. G., cu domiciliul ales la S. D. și D. din București, Splaiul Unirii, nr.41, ., ., CNP_ și pe intimata U. C. S.R.L. cu sediul în București, ., ., .-15, sector 3, înregistrată la ORC sub nr.J_, CUI_.
Anulează încheierea pronunțată la data de 05.12.2014 de Judecătoria Sector 1 București în dosarul nr._/299/2014 precum și toate actele de executare efectuate în dosarul nr.12/2015 al SCPEJ D., C. ȘI ASOCIAȚII.
Respinge cererea de suspendare a executării silite ca rămasă fără obiect.
Dispune restabilirea situației anterioare executării și obligă intimata să restituie contestatorului suma de 767,14 lei ce a făcut obiectul executării silite prin poprire în dosarul execuțional menționat.
Obligă intimata să plătească contestatorului suma de 6.265,83 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 07.05.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red. M.L.E.
4 ex/24.06.2015
| ← Întoarcere executare. Sentința nr. 8621/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 3343/2015. Judecătoria... → |
|---|
