Contestaţie la executare. Sentința nr. 07/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 07/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 07-10-2015 în dosarul nr. 18015/2015
Document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ Nr._
Ședința publică de la 07.10.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE R. B. E.
Grefier M. D.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatoarea S. C. CALATORI SA - SUCURSALA REGIONALA TRANSPORT FEROVIAR DE CALATORI BUCUREȘTI și pe intimat M. F., având ca obiect contestație la executare, întoarcere executare, dosar de executare nr. 9/2015.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la data de 30.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta; la acel termen, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru data de 07.10.2015, când, deliberând, a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 27.04.2015 sub nr._, contestatoarea S.N.T.F.C. ”C. CĂLĂTORI” SA –Sucursala Regională Transport Feroviar de Călători București a chemat în judecată pe intimatul M. F., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună admiterea contestației la executare, anularea actelor de executare efectuate până în prezent referitor la diferența privind onorariul de avocat și cheltuielile ocazionate de executarea silită din dosarul de executare nr. 9/2015, întoarcerea executării silite cu privire la diferența privind onorariul de avocat și cheltuielile ocazionate de executarea silită, inclusiv taxe bancare ce vor fi reținute cu ocazia plăților efectuate în baza titlului executoriu, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că, prin sentința civilă nr. 7656/03.07.2014 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._/3/2012, S.N.T.F.C. ”C. CĂLĂTORI” SA –Sucursala Regională Transport Feroviar de Călători București a fost obligată să plătească creditorului ajutorul material de P. aferent anului 2010, ajutorul material de C. pe anul 2010, Premierea pentru ziua Feroviarului pe anul 2010 și salariul suplimentar aferent anului 2010 proporțional cu perioada lucrată, sume ce vor fi actualizate la data plății efective, la care se adaugă cheltuieli de executare silită. S-a menționat că la data de 08.04.2014 a fost comunicată încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită din data de 19.02.2015 în vederea recuperării sumei totale pentru creditor în valoare de 3405 lei prin care s-au stabilit cheltuieli de executare în dosarul de executare nr. 9/2015 în cuantum de 2389,5 lei. Contestatoarea a susținut în ceea ce privește cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite în cuantum de 2389,5 lei că sunt neîntemeiate întrucât aceste cheltuieli au fost calculate în conformitate cu OMJ nr. 2550/2006 privind aprobarea onorariilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executori judecătorești. S-a menționat că, raportat la prevederile legale, cheltuielile de executare stabilite de organul de executare sunt lipsite de temei legal sub aspectul solicitării acestora, cât și nedovedite, sub aspectul cuantumul stabilit. Contestatoarea a considerat că sumele stabilite de organul de executare ca fiind consultanță cu constituirea actelor de procedură sunt lipsite de temei legal pentru a fi solicitate, pe de o parte, iar pe de altă parte consultarea cu constituirea actelor de procedură este o activitate care intră în atribuțiile executorului judecătoresc fiind remunerată sub forma onorariului executorului judecătoresc. Contestatoarea a contestat suma de 500 lei reprezentând onorariu de avocat cuprinsă în încheierile de stabilire cheltuieli de executare, sumă pe care a apreciat-o ca fiind vădit disproporționată raportat la debitul pe care îl are de achitat și la activitatea prestată de apărător în faza executării silite.
În drept, au fost invocate disp. art. 669, art. 711 și urm. C., art. 722 alin. 1 C..
În dovedirea cererii, contestatoarea a solicitat proba cu înscrisuri, anexând la dosar înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru.
În temeiul art. 411 alin. 1 pct. 2 C.p.c., contestatoarea a solicitat judecata cauzei în lipsă.
Legal citat, intimatul M. F. nu a depus la dosarul cauzei întâmpinare și nici nu s-a prezentat la judecată pentru a propune eventuale apărări.
La solicitarea instanței, B. MAXIMUM a comunicat actele din dosarul de executare nr. 9/2015.
În cauza, instanța a încuviințat și administrat pentru contestatoare proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, pe fond, instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 7656/03.07.2014 pronunțată în dosarul nr._/3/2012 (f. 44), îndreptată prin încheierea din data de 09.10.2014, Tribunalul București, Secția a VIII a Conflicte de muncă și asigurări sociale a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul M. F. și a obligat contestatoarea SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE CĂLĂTORI "C. CĂLĂTORI" S.A. să plătească intimatului ajutorul material de P. aferent anului 2010, ajutorul material de C. aferent anului 2010, Premiera pentru Ziua Feroviarului aferent anului 2010 și salariul suplimentar aferent anului 2010 proporțional cu perioada lucrată, sume ce vor fi actualizate cu rata inflației la data plății efective.
La data de 09.0.2015, creditorul M. F. s-a adresat cu o cerere către B. MAXIMUM (f. 63) prin care a solicitat punerea în executare a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 7656/03.07.2014 pronunțată în dosarul nr._/3/2012 de Tribunalul București, Secția a VIII a Conflicte de muncă și asigurări sociale, prin toate modalitățile prevăzute de lege, în vederea recuperării sumei prevăzute în titlul executoriu plus cheltuieli de executare.
Prin încheierea din data de 09.01.2015, B. MAXIMUM a admis cererea formulată de creditorul M. F., a dispus înregistrarea cererii de executare silită în registrul general al B. MAXIMUM și deschiderea dosarului de executare silită nr. 9/2015 împotriva debitoarei, a dispus încuviințarea executării silite împotriva debitoarei SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE CĂLĂTORI "C. CĂLĂTORI" S.A., la cererea creditorului M. F., în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 7656/03.07.2014 pronunțată în dosarul nr._/3/2012 de Tribunalul București, Secția a VIII a Conflicte de muncă și asigurări sociale, în vederea recuperării creanței prevăzute în titlul executoriu, în oricare din modalitățile prevăzute de lege, în dosarul de executare nr. 9/2015, înregistrată pe rolul B. Maximum.
Prin raportul de expertiză contabilă întocmit de expert contabil E. Iorgoaea (f. 39) s-a stabilit că suma netă cuvenită creditorului M. F. la data de 16.02.2015, este în cuantum de 3405 lei.
Prin încheierea din data de 19.02.2014 (f. 37) din dosarul de executare nr. 9/2015 al B. MAXIMUM s-a stabilit suma de 2389,5 lei reprezentând cheltuieli de executare silită din care 340,5 lei reprezintă onorariul executorului judecătoresc, 929 lei reprezintă cheltuieli de executare conform art. 669 alin.3 pct. 1,5,6,7 C., 500 lei reprezintă onorariu de avocat și 620 lei reprezintă onorariu de expert.
Prin adresa de înființare a popririi emisă în data de 19.02.2014 de B. Maximum (f. 36) s-a solicitat înființarea popririi împotriva debitoarei SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE CĂLĂTORI "C. CĂLĂTORI" S.A. pentru realizarea creanței creditorului până la concurența sumei de 5794,5 lei reprezentând debit și cheltuieli de executare.
Potrivit art. 711 NCPC, împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare, se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.
Contestația la executare este o cale specială de atac aplicabilă în faza executării silite prin care se poate obține anularea actelor de executare efectuate cu încălcarea dispozițiilor legale.
Referitor la legalitatea încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 19.02.2015, instanța are în vedere următoarele:
Potrivit art. 669 alin. 2 Cod procedură civilă, cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, în afară de cazul când creditorul a renunțat la executare, situație în care vor fi suportate de acesta, sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare stabilite sau, după caz, efectuate după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu, chiar dacă el a făcut plata în mod voluntar. Cu toate acestea, în cazul în care debitorul, somat potrivit art. 668, a executat obligația de îndată sau în termenul acordat de lege, el nu va fi ținut să suporte decât cheltuielile pentru actele de executare efectiv îndeplinite, precum și onorariul executorului judecătoresc și, dacă este cazul, al avocatului creditorului, proporțional cu activitatea depusă de aceștia. A.. 3 al aceluiași articol prevede că sunt cheltuieli de executare: 1. taxele de timbru necesare declanșării executării silite; 2. onorariul executorului judecătoresc, stabilit potrivit legii; 3. onorariul avocatului în faza de executare silită; 4. onorariul expertului, al traducătorului și al interpretului; 5. cheltuielile efectuate cu ocazia publicității procedurii de executare silită și cu efectuarea altor acte de executare silită; 6. cheltuielile de transport; 7. alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfășurării executării silite. (4) Sumele datorate ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanța de executare, pe calea contestației la executare formulate de partea interesată și ținând seama de probele administrate de aceasta. Dispozițiile art. 451 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător, iar suspendarea executării în privința acestor cheltuieli de executare nu este condiționată de plata unei cauțiuni.
(6) Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol, încheierea constituie titlu executoriu atât pentru creditor, cât și pentru executorul judecătoresc, fără a fi necesară învestirea cu formulă executorie.
În ceea ce privește onorariul de executor judecătoresc stabilit în sarcina contestatoarei, instanța reține că, față de dispozițiile art. 39 alin. 1 din Legea nr. 188/2000, în cazul obligațiilor având ca obiect plata unor sume de bani, onorariul executorului nu poate depăși un anumit plafon determinat potrivit acestor acte normative, raportat la cuantumul obligației de plată a cărei executare se urmărește.
În speță, se constată că executorul judecătoresc în încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 19.02.2015, a aplicat corect pentru a determina cuantumul onorariului său dispozițiile art. 39 alin. 1 lit. a din Legea nr. 188/2000, acesta fiind în cuantum de 340,5 lei ( 10 % din valoarea creanței ce face obiectul executării silite).
Instanța nu poate interveni pentru a micșora sau mări cuantumul cheltuielilor de executare reprezentate de onorariul de executor judecătoresc, având în vedere că legea a reglementat plafoanele minime și maxime între care trebuie să fie stabilit, oferind astfel protecție debitorului, ci poate corecta cuantumul dacă nu a fost corect calculat, în raport de creanța la care este îndreptățit creditorul. Onorariul executorului judecătoresc, calculat în limitele impuse de art. 39 alin. 1 lit. a din Legea nr. 188/2000, nu este disproporționat de mare față de munca depusă de executor, întrucât textul de lege menționat înlătură orice disproporție vădită.
Cu privire la onorariul de avocat înscris în încheierea din data de 09.01.2015 emisă de B. MAXIMUM, instanța reține că acesta este justificat de chitanța . nr. 0489/07.01.2015. Având în vedere că avocatul are împuternicire avocațială în dosarul de executare și că el este cel care a formulat, în numele intimatului, cererea de începere a executării, instanța stabilește că s-a făcut dovada efectuării acestor cheltuieli.
Referitor la susținerea contestatoarei în sensul că onorariul perceput de avocat este disproporționat de mare, instanța apreciază, ca onorariul apărătorului ales nu este unul disproporționat sau exagerat, intimatul plătind avocatului care îl reprezintă în această fază procesuală un onorariu în valoare de 500 lei, raportat și la creanța ce face obiectul executării silite, suma fiind rezonabilă în raport de munca prestată de avocat.
De asemenea, instanța mai reține că pentru această categorie profesională nu sunt reglementate onorarii maximale, iar onorariul contestat îl apreciază ca fiind rezonabil în raport de valoarea pricinii, considerând că activității desfășurate de avocat în cadrul fazei de executare nu trebuie să i se minimalizeze importanța, acesta desfășurând activități importante și în această etapă; totodată, nu trebuie avută în vedere doar suma de bani ce trebuie recuperată, rolul avocatului neoprindu-se la formularea unei cereri către executor ci implicând și alte activități, cum ar fi consultațiile acordate clientului în legătură cu modalitatea de executare pe care să o adopte, redactarea de acte, deplasările efectuate la sediul B. în vederea obținerii de date cu privire la derularea acțiunii, toate implicând timp și muncă ce trebuie corespunzător remunerată.
În plus, executarea silită este o fază a procesului civil, iar partea este îndreptățită să recurgă la reprezentare prin avocat.
În consecință, instanța consideră că nu se impune în speță reducerea onorariului de avocat, apreciind că, în raport de obiectul cauzei și valoarea pretențiilor intimatului, această diminuare nu s-ar justifica, cu atât mai mult cu cât, prin atitudinea sa nediligentă, contestatoarea este cea care a determinat această situație, refuzând să execute de bunăvoie titlul executoriu, ceea ce a impus declanșarea procedurii de executare silită și implicit generarea unor cheltuieli suplimentare în sarcina sa, cum sunt cheltuielile de executare și onorariul apărătorului ales al creditorului.
Cu privire la onorariul de expert în cuantum de 620 lei, instanța constată că acesta este justificat cu factura . nr. 0619/18.02.2015 (f. 41) și, în raport de muncă efectiv depusă (calcularea drepturilor salariale pentru perioada și în modalitatea prevăzută de titlul executoriu), în raport de complexitatea calculelor efectuate, se apreciază că onorariul de expert a fost stabilit în mod corect în cuantum de 620 lei.
Cu privire la celelalte cheltuieli de executare silită, instanța constată că acestea sunt cheltuieli prevăzute de art. 39 alin. 669 alin. 3 pct. 1,5,6,7 C. și justificate pentru realizarea executării silite.
Față de dispozițiile legale mai sus enunțate, se poate observa că argumentele invocate de contestatoare cu privire la cheltuielile de executare sunt neîntemeiate, din moment ce aceasta avea obligația executării de îndată a sentința civilă nr. 7656/03.07.2014 pronunțată în dosarul nr._/3/2012 de Tribunalul București, Secția a VIII a Conflicte de muncă și asigurări sociale, îndreptată prin încheierea din data de 09.10.2014, dată de Tribunalul București, Secția a VIII a Conflicte de muncă și asigurări sociale, mai ales că aceasta privea drepturi bănești ale salariatului.
Sub acest aspect, se poate remarca că singurul fapt generator al cheltuielilor respective îl constituie în mod evident refuzul punerii în executare de bunăvoie a unui titlu executoriu care privea drepturi salariale, evitarea acestor cheltuieli de executare (care vor greva și mai mult bugetul societății contestatoare) fiind posibilă prin achitarea la timp a drepturilor bănești respective sau prin încheierea unor eventuale convenții de eșalonare cu acordul salariatului respectiv.
D. fiind cele prezentate, se constată că nu s-a relevat niciun motiv de nelegalitate a executării silite.
Pentru considerentele de fapt și de drept, mai sus expuse, instanța va respinge contestația la executare, ca neîntemeiată.
F. de soluția pronunțată cu privire la contestația la executare, instanța va respinge capătul de cerere privind întoarcerea executării silite, ca neîntemeiat, această măsura putând fi luată doar în ipoteza desființării actelor de executare.
În temeiul art. 453 C. proc. civ., instanța, față de soluția pronunțată, va respinge cererea contestatoarei privind obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația la executare privind pe contestatoarea S.N.T.F.C. C. CALATORI SA - SUCURSALA REGIONALA TRANSPORT FEROVIAR DE CALATORI BUCUREȘTI, cu sediul în sector 1, București, . NORD, nr. 1-3 în contradictoriu cu intimat M. F., cu domiciliul în comuna T., ., județul DÂMBOVIȚA, ca neîntemeiată.
Respinge capătul de cerere privind întoarcerea executării, ca neîntemeiat.
Respinge cererea contestatoarei privind obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 07.10.2015 .
PREȘEDINTE GREFIER
Red. R.B.E./Tehn. R.B.E./M.D./4ex./18.01.2016
| ← Întoarcere executare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... → |
|---|
