Contestaţie la executare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 13-11-2015 în dosarul nr. 21456/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
Sentința civilă Nr._/2015
Ședința publică de la 13 Noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE – L. R.
Grefier – M. U.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe contestator A. N. PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR și pe intimat M. F., având ca obiect contestație la executare SUSPENDARE EXECUTARE DS EXEC 1239/2013.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 23.10.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea data care face parte integrantă din prezenta și când instanța a amânat pronunțarea pentru astazi, data de 13.11.2015 cand, deliberand, a hotarat urmatoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 07.06.2015 sub nr._, contestatoarea A. Națională pentru Restituirea Proprietăților a solicitat ca în contradictoriu cu intimata M. F., să se dispună suspendarea executării silite dispusă prin dosarul nr. 1239/2013 până la soluționarea prezentei cauze, inclusiv a popririi înființată asupra conturilor ANRP deschise la Trezoreria Municipiului București; anularea Încheierii din data de 05.06.2015 a Biroului Executorului judecătoresc C. B. M.; restabilirea situației anterioare și întoarcerea executării silite efectuate pentru suma de 441,61 lei.
În motivare, s-a arătat că prin somația emisă în dosarul nr. 1239/2013 și înregistrată la A. Națională pentru Restituirea Proprietăților cu nr._/RG/12.06.2015, B. a înștiințat A. Națională pentru Restituirea Proprietăților că are de achitat creditorilor suma de 441,61 lei reprezentând debit actualizat, titlul executoriu fiind reprezentat de Decizia civilă nr. 1160/CA/12.06.2013 pronunțată de către Tribunalul Teleorman, rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia civilă nr. 3387/12.09.2013 a Curții de Apel C., pronunțată în dosarul nr._/118/2012.
Procedura de executare a fost demarată împotriva unei persoane care nu mai are calitatea de debitor, începând cu data de 18.12.2014, dată la care a intrat în vigoare Legea nr. 164/2014.
Prin Legea nr. 164/2014 a fost reglementată o nouă procedură cu privire la soluționarea dosarelor constituite în temeiul legii nr. 9/1998, inclusiv o nouă procedură de plată a acestora.
Prin urmare se învederează instanței faptul că, sub imperiul noii legislații aplicabile în prezenta cauză, sarcina plății revine în mod exclusiv Ministerului Finanțelor Publice,A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, neavând obligații privind plata despăgubirilor.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 11 alin 3 din actul normativ sus menționat, orice procedură de executare silită se suspendă de drept, până la împlinirea termenelor la care devin scadente obligațiile de plată, prevăzute în titlurile de plată emise conform art. 10 alin. 6.
În ceea ce privește actualizarea debitului, se apreiază că B. C. B. M. a procedat la actualizarea sumei, în mod nelegal.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 711 și urm. C.pr.civ art. 700 alin. 1 și 3 C.pr.civ, Legea nr. 9/1998, HG nr. 1277/2007, Legea nr. 164/2014.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin cererea de executare silită formulată la data de 08.10.2013, creditorul M. F., s-a adresat Biroului Executorului Judecătoresc C. B. M., solicitând deschiderea procedurii de executare împotriva debitoarei A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, urmând ca după îndeplinirea formalităților necesare, să se procedeze la executarea silită a acesteia.
Prin încheierea din data de 08.10.2013, B. C. B. M. a dispus deschiderea dosarului de executare silită nr. 1239/2013, la cererea creditorului M. F. împotriva debitoarei A. Națională pentru Restituire Proprietăților, în baza titlului executoriu constând în decizia civilă nr. 1160/CA/12.06.2013, pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._/118/2012.
Judecătoria Sectorului 1 București a admis, prin încheierea pronunțată în șediná din camera de consiliu din data de 21.10.2013, cererea de încviințare a executării silite privind pe creditorul M. F. și pe debitorul A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 753/CA/14.02.2013 pronunțată de Tribunalul C., modificată prin decizia civilă nr. 1160/CA/12.06.2013 pronunțată de Curtea de Apel C., în oricare din modalitățile prevăzute de lege pentru recuperarea creanței în cuantum de 60% din suma de 70.771 lei, actualizată cu indicele de creștere a prețuriloe de consum de la data de 01.01.2013 până la plata efectivă.
În cadrul dosarului de executare nr. 1239/2013 constituit la B. C. B. M., prin Încheierea din data de 20.11.2013, s-au stabilit cheltuieli de executare în cuantum total de 5435,36 lei din care suma de 5.265,36 lei – onorariu executor judecătoresc (inclusive TVA); suma de 20 lei – taxă judiciară de timbru și timbru judiciar și suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli de execurtare (inclusiv TVA).
Prin Somația emisă la data de 21 noiembrie 2013, debitoarea A. Națională pentru Restituirea Proprietăților a fost somată, ca în termen de 1 zi, să achite suma de 42.462,60 lei reprezentând debit + 5.435,36 lei reprezentând cheltuieli de executare silită (TVA inclus) datorate creditorului M. F..
După cum rezultă din Încheierea din data de 05.01.2015, emisă de B. C. B. M., s-a reținut suma de 5.435,36 lei cu titlu de cheltuieli de executare și s-a dispus eliberarea sumei de 42.462,60 lei în favoarea creditorului M. F..
Prin Încheierea din data de 05.06.2015, s-a stabilit suma de 441,61 lei ce reprezintă debit actualizat până la acest moment, în dosarul execuțional nr. 1239/2013 privind pe creditorul M. F. împotriva debitoarei A. Națională pentru Restituirea Proprietăților.
În ceea ce privește susținerea contestatoarei conform căreia la data de 18.12.2014 a intrat în vigoare Legea nr. 164/2014, astfel încât de la această dată, contestatoarea nu mai are calitatea de debitor, instanța urmează să respingă această susținere ca fiind neîntemeiată.
Astfel, analizând prevederile Legii nr. 164/2014, constată că prin aceasta legiuitorul a urmărit să accelereze procedura de stabilire și de plată a drepturilor bănești ale persoanelor prevăzute la art. 1 alin. 1 și alin. 2.
De asemenea, legiuitorul a prevăzut, la art. 10, că „plata despăgubirilor stabilite prin actele administrative (hotărâri consilii județene, ordin emis de Cancelaria Primului-ministru) se efectuează în ordinea cronologică emiterii acestora, în tranșe anulate egale, eșalonat, pe o perioadă de 5 ani, începând cu data de 01.01.2015”. La alin. 2 se precizează că „plata sumelor de bani stabilite prin hotărâri judecătorești, rămase definitive și irevocabile sau, în cazul proceselor începute după data de 15.02.2013, rămase definitive, până la data intrării în vigoare a prezentei legi se efectuează în tranșe anuale egale pentru o perioadă de 5 ani, începând cu 01.01.2015”.
Într-adevăr la art. 11 din prezentul act normativ s-a consacrat că „(1) Plata sumelor stabilite prin titlurile de plată se efectuează de către Ministerul Finanțelor Publice, în termen de cel mult 180 de zile de la data emiterii acestora. (2) Procedura de plată se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice, până la data de 31 decembrie 2014, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (3) Orice procedură de executare silită se suspendă de drept, până la împlinirea termenelor la care devin scadente obligațiile de plată prevăzute în titlurile de plată emise conform art. 10 alin. 6.”.
Însă, legiuitorul nu a impus urmarea unei căi stricte și unice pentru obținerea de despăgubiri, ci a instituit o cale accelerată de obținere a despăgubirilor, datorită blocajelor care au fost create în trecut, în situația în care ANRP a înregistrat deosebite întârzieri la plata respectivelor despăgubiri, întârzieri care au prejudiciat persoanele îndreptățite să primească despăgubiri.
Această concluzie poate fi extrasă și denumirea marginală a actului normativ: „Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor (…)”
Pe cale de consecință, instituirea unei noi căi de despăgubire a persoanelor îndreptățite, nu va lipsi de temei juridic executările care deja sunt în curs în fața ANRP, necesitatea reluării executării silite avându-l drept debitor pe Ministerul Finanțelor Publice nereieșind din nicio prevedere a legii și fiind în contradicție cu scopul urmărit de respectiva lege.
Privitor la apărarea emisă de către contestatoare, referitor la incidența prevederilor art. 10 alin. 4 din Legea nr. 164/2014 privitoare la procedura actualizării debitului, instanța reține că aceste prevederi nu au drept semnificație lăsarea fără suport juridic a titlurilor care la data intrării în vigoare a Legii de față erau deja scadente și a căror actualizare era deja stabilită în faza executării silite.
Cu privire la încheierea de actualizarea a debitului, instanța apreciază de asemenea că apărările contestatoarei nu sunt întemeiate, încheierea fiind emisă cu respectarea dispozițiilor legale, actualizarea debitului fiind prevăzută în Codul de procedură civilă. Astfel, potrivit art. 628 alin. 3 C.pr.civ. în vigoare la data începerii executării silite, dacă prin titlul executoriu nu au fost acordate dobânzi, penalități sau alte asemenea sume care să poată fi stabilite potrivit alin. 2, executorul judecătoresc, la cererea creditorului, poate actualiza valoarea obligației principale stabilite în bani, indiferent de izvorul ei.
Se reține invocarea de către contestatoare a dispozițiilor Legii nr. 164/2014 – art. 10 alin. 3, potrivit cărora „(3) Orice procedură de executare silită se suspendă de drept, până la împlinirea termenelor la care devin scadente obligațiile de plată prevăzute în titlurile de plată emise conform art. 10 alin. (6).”
Deși ingerința în asigurarea respectării dreptului persoanelor beneficiare ale hotărârilor la executarea creanței constând în suspendarea instituită de Legea nr. 164/2014 ar răspunde unui interes general, această măsură se vădește a fi disproporționată și nejustificată.
În sine, această perioada de suspendare lipsește creditorii de beneficiul sumelor stabilite în așa măsură prelungind în mod nejustificat aducerea la îndeplinire a obligației de plată. Măsura suspendării reglementată de Legea nr. 164/2014 constituie prin urmare o ingerință nejustificată și disproporționată în dreptul beneficiarilor Legii nr. 9/1998 din speță la executarea creanței stabilite.
Curtea Europeană a considerat că dacă se poate admite că statele intervin într-o procedură de executare a unui titlu executoriu, o asemenea intervenție nu poate avea drept consecință împiedicarea, anularea sau întârzierea în mod excesiv a executării, nici, cu atât mai mult, repunerea în discuție a fondului acestei hotărâri – ImmmobiliareSaffi c. Italiei, par. 63,66, 28 iulie 1999; Satka c. Greciei, par. 57, 27 martie 2003 (concluzie reluată și în alte cauze împotriva României, S. P. c. României, 2 martie 2004, M. I. P. c. României, par. 39, 29 septembrie 2005, A. împotriva României, par. 33)
Pentru toate aceste considerente, instanța va respinge contestația la executare, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația la executare, privind pe contestator A. N. PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR sector 1, București, CALEA FLOREASCA, nr. 202, și pe intimat M. F., NAVODARI, ., ., ..
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 13 noiembrie 2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Pentru Grefier care nu mai funcționează în cadrul instanței
semnează Grefier – Șef
RedRL/tehnRL/MU/18.01.2016
| ← Validare poprire. Sentința nr. 16/2015. Judecătoria SECTORUL 1... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... → |
|---|
