Contestaţie la executare. Sentința nr. 19/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 19/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 19-10-2015 în dosarul nr. 18955/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 19.10.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: S. B.
GREFIER: A. M.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe contestatorul S. D. și pe intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București – Administrația Finanțelor Publice Sector 1, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatorul, personal, lipsind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că, prin serviciul registratură, la data de 12.10.2015, respectiv 15.10.2015, intimata a depus precizări și înscrisuri în 2 exemplare; iar la data de 14.10.2015 și 16.10.2015, C.A.S. Prahova a depus relații, după care,
Instanța comunică părții contestatoare un exemplar a precizărilor și actelor depuse de intimată.
Contestatorul arată că a luat cunoștință de relațiile depuse de C.A.S. Prahova.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de soluționat sau probe de administrat, instanța dispune închiderea cercetării judecătorești, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe excepția inadmisibilității capătului de cerere având ca obiect anularea deciziei nr._/30.09.2010, invocată de instanță la termenul anterior și pe fondul cauzei.
Contestatorul solicită anularea debitului total, potrivit documentelor depuse de la C.A.S. Prahova. Arată că accesoriile nu mai au la ce să fie calculate. Solicită cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru. De asemenea, consideră că este admisibilă solicitarea de anulare a deciziei nr._.
Instanța dispune închiderea dezbaterilor și reține cauza spre soluționare asupra excepției și fondului cauzei.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 27.04.2015, sub nr._, contestatorul S. D. a formulat, în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București – Administrația Finanțelor Publice Sector 1, contestație la executare împotriva titlului executoriu nr. l_707/30.03.2015 emis de către ANAF Sector 1, în cuantum total de 1.727 lei și /a titlului executoriu nr._/30.09.2010 emis de ANAF – Administrația Sector 1 a Finanțelor Publice, în cuantum de 1.431 lei, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea titlurilor executorii anterior menționate.
În motivarea cererii, contestatorul a arătat că în data de 10.04.2015, în urma unui aviz emis de Poșta Română, a ridicat de la oficiul poștal o somație și un titlu executoriu emis de ANAF cu privire la plata unor accesorii. Neavând cunoștință de această obligație fiscală care îi incumbă, s-a deplasat la sediul Administrației Fiscale Sector 1 și a aflat că obligațiile accesorii derivă dintr-un debit din anul 2004, în valoare de 722 lei, ce reprezintă contribuția către Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Prahova. Ca urmare a existenței în evidențe a debitului de 722 lei, a fost emis titlul executoriu nr._/2010, de care nu a luat cunoștință.
Întrucât nu a fost înștiințat de către Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Prahova de existența acestui debit, deși aveau obligația să îmi comunice încă de la data la care devenea scadentă obligația de plată a contribuției pentru anul 2004, respectiv încă din anul 2005, conform art. 15 din O.U.G. nr. 150/2002, contestatorul a înțeles să invoce prescripțoa dreptului de a mai solicita plata obligațiilor fiscale.
Contestatorul a apreciat că prin necomunicarea în termen a obligației de plată a debitului de 722 lei, i s-au adus prejudicii în sensul că s-au calculat dobânzi și penalități aferente acestuia. Întrucât nu a fost informat cu privire la acest debit, cu atât mai mult despre accesoriile aferente acestuia, contestatorul a solicitat anularea accesoriilor și a debitului aferent, deoarece în anul 2004 contrubuția la asigurările de sănătate ale persoanelor care desfășoară activități independente era opțională și se făcea doar pe baza unui contract cu casa de asigurări de sănătate.
Contestatorul a mai menționat că la adresa din București, .. 26, ., ., sector 1, locuiește din anul 2007 cu numita L. E. care se poate prezenta în proces pentru a susține ceea ce a declarat cu privire la faptul că nu a primit nicio notificare referitoare la debitele pe care le are la ANAF.
În drept, au fost invocate prevederile art. 172 și art. 173 C.pr.fisc.
În susținerea cererii, contestatorul a depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul: carte de identitate (fila 4), somație (fila 5), titlu executoriu nr._/30.03.2015 (fila 6), somație nr._/30.09.2010 (fila 7), titlu executoriu nr._/30.09.2010 (fila 8), situația analitică debite (fila 9).
Cererea a fost legal timbrată, conform chitanței depuse la dosar (fila 81).
La data de 05.06.2015, prin serviciul registratură, intimata a depus întâmpinare prin care a invocat tardivitatea contestației la executare în ce privește contestatoarea somației nr._/30.09.2010 și a titlului executoriu nr._/30.09.2010, în raport de faptul că au fost comunicate cu confirmare de primire poștală, la data de 10.04.2015, astfel încât depunerea contestației la data de 27.04.2015 s-a făcut cu nerespectarea termenului de 15 zile stipulat la art. 173 alin. 1 C.pr.fisc.
Pe fondul cauzei, intimata a arătat că instituția sa a pășit la executarea silită a creanței în sumă totală de 3.158 lei (reprezentând contribuții asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele care realizează venituri independente), în temeiul art. 141 C.pr.fisc., prin emiterea titlurilor executorii și a somațiilor atacate. Intimata a înved3erat că executarea silită s-a efectuat conform datelor transmise prin Sistemul Unic Integrat (SIUI) la Casa de Asigurări de Sănătate și Casa de Pensii către ANAF – DGTI, conform protocolului cadru de predare-primire a documentelor și informațiilor privind contribuțiile sociale obligatorii datorate de persoane fizice. Potrivit acestui Protocol, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin organele competente ale acesteia și Casa Națională de Pensii Publice, prin organele competente ale acesteia care efectuează predarea răspund de valabilitatea, realitatea, actualitatea datelor și documentelor și informațiilor care fac obiectul predării.
Creanța a fost stabilită prin Decizii de impunere și Decizii de calcul accesorii, comunicate contribuabilului în conformitate cu dispozițiile art. 44 din O:G. Nr. 92/2003, potrivit dovezilor de comunicare anexate. Acestea reprezintă acte administrativ – fiscale sau asimilate acestora potrivit art. 86 și art. 88 C.pr.fisc. și constituie și înștiințări de plată, de la data comunicării acestora, în condițiile în care se stabilesc sume de plată.
În ce privește prescripția invocată, întemeiată pe art. 91 C.pr.fisc., contestatoarea a solicitat respingerea ca inadmisibilă pe calea contestației la executare silită, raportat la împrejurarea că legea prevede calea specială de atac, respectiv a contestației administrative urmate de calea contenciosului administrativ de tip fiscal.
În drept, au fost invocate prevederile art. 205-206 C.pr.civ., O.G. nr. 92/2003.
La data de 08.06.2015, prin serviciul registratură, intimata a depus, în copie: adresă nr._/26.05.2015 (fila 18), somație nr._/30.03.20 (fila 19), titlu executoriu nr._/30.03.2015 (fila 20), dovadă de comunicare (fila 21), somație nr._/30.09.2010 (fila 22), titlu executoriu nr._/30.09.2010 (fila 23), extras sistem informatic (fila 24), anexă la decizia nr._/08.07.2013 (fila 25), anexă la decizia nr._/22.05.2013 (fila 26), anexa la decizia nr._/12.11.2013 (fila 27), anexă la decizia nr._/31.12.2013 (fila 28), decizie referitoare la obligațiile de plată accesorii (filele 30-32, 35-36), anexă la decizia nr._/01.07.2012 (fila 33), anexă la decizia nr._/31.12.2012 (fila 34), anunț colectiv nr._/21.10.2013 (fila 37), anunț colectiv nr._/03.12.2013 (fila 38), anunț colectiv nr._/17.07.2013 (fila 39), situație analitică debite plăți solduri (filele 41-42).
La data de 22.06.2015, prin serviciul registratură, contestatorul a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepțiilor procesuale și apărărilor de fond invocate de pârâtă, ca neîntemeiate.
La termenul din data de 17.07.2015, instanța a respins ca neîntemeiată excepția tardivității, pentru motivele arătate în încheierea de ședință de la acel termen.
La data de 04.09.2015, respectiv 07.09.2015, prin serviciul registratură, intimata a depus precizările solicitate de instanță, la care a atașat un set de înscrisuri (filele 87-101, 103-118).
La termenul din data de 07.09.2015, instanța a invocat excepția inadmisibilității capătului de cerere privind anularea deciziei nr._ și a dispus unirea acesteia cu fondul cauzei.
La data de 12.10.2015, respectiv 16.10.2015, prin serviciul registratură, intimata a depus note scrise, la care a atașat un set de înscrisuri (filele 139-165).
La data de 16.10.2015, prin serviciul registratură, Casa de Asigurări de Sănătate a Județului Prahova a depus precizările solicitate de instanță.
Instanța a încuviințat, pentru ambele părți, proba cu înscrisuri.
Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. 1 C.pr.civ., excepția inadmisibilității capătului de cerere având ca obiect anularea deciziei nr._/30.09.2010, față de fondul cauzei, o constată întemeiată pentru următoarele motive:
Potrivit art. 172 alin. 1 C.pr.fisc., persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor Codului de procedură fiscală de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii.
De asemenea, art. 172 alin. 4 C.pr.fisc. prevede că se poate face contestație și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.
Instanța reține că în prezenta cauză contestatorul a înțeles să solicite și anularea deciziei nr._/31.08.2010 în baza căreia a fost emis titlul executoriu nr._/30.09.2010 (fila 8).
Așa cum prevede art. 209 alin. 1 lit. a C.pr.fisc., contestațiile formulate împotriva deciziilor de impunere, a actelor administrative fiscale asimilate deciziilor de impunere, deciziilor pentru regularizarea situației emise în conformitate cu legislația în materie vamală, a măsurii de diminuare a pierderii fiscale stabilite prin dispoziție de măsuri, precum și împotriva deciziei de reverificare se soluționează de către structura specializată de soluționare a contestațiilor din cadrul direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice în a căror rază teritorială își au domiciliul fiscal contestatarii, pentru contestațiile care au ca obiect impozite, taxe, contribuții, datorie vamală, accesorii ale acestora, măsura de diminuare a pierderii fiscale, în cuantum de până la 5 milioane lei, precum și pentru contestațiile îndreptate împotriva deciziilor de reverificare, cu excepția celor emise de organele centrale de inspecție/control.
De asemenea, instanța reține că, potrivit art. 218 alin. 2 C.pr.fisc., deciziile emise în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar sau de către persoanele introduse în procedura de soluționare a contestației potrivit art. 212, la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în condițiile legii.
Astfel, având în vedere aceste dispoziții imperative, instanța apreciază că, pe calea contestației la executare formulate în temeiul art. 172 și următoarele C.pr.fisc., nu se poate dispune și anularea deciziei de impunere care a stat la baza emiterii titlului executoriu, pentru contestarea acestui act, contestatorul având deschisă procedura specială prevăzută de art. 209 C.pr.fisc.
Pe cale de consecință, reținând toate aceste considerente, instanța urmează să admită excepția inadmisibilității capătului de cerere având ca obiect anularea deciziei nr._/31.08.2010, motiv pentru care respinge capătul de cerere având ca obiect anularea deciziei nr._/31.08.2010, ca inadmisibil.
Analizând actele și lucrările dosarului, pe fondul cauzei, instanța reține următoarele:
Instanța reține că, în dosarul de executare nr._/40/_ /__, intimata a emis, împotriva contestatorului, titlul executoriu nr._/30.03.2015 (fila 6), având ca obiect plata sumei totale de 1.727 lei reprezentând contribuții de asigurări sociale de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente. De asemenea, la aceeași dată a fost emisă și somația nr._/30.03.2015 (fila 5).
Instanța constată că debitul de 1.727 lei provine din deciziile accesorii nr._/22.05.2013 (filele 145-146), nr._/31.12.2012 (filele 160-161), nr._/01.07.2012 (filele 157-158), nr._/08.07.2013 (filele 148-149, 151-152), nr._/12.11.2013 (filele 163-164) și nr._/31.12.2013 (filele 154-155).
Potrivit art. 141 alin. 2 C.pr.fisc., titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege.
Verificând legalitatea executării silite începută împotriva contestatorului, instanța reține că art. 45 C.pr.fisc. impune o condiție de opozabilitate a actului administrativ, acesta producând efecte cel mai devreme din momentul în care este comunicat contribuabilului. Astfel, intimata avea obligația de a comunica decizia de impunere și deciziile accesorii, condiție prealabilă începerii executării silite. În acest sens, instanța reține că nu este suficientă comunicarea somației și a titlului executoriu care cuprinde un inventar al deciziilor de impunere și al debitelor stabilite în baza acestora pentru ca actele de impunere să fie opozabile contestatorului.
Instanța constată că art. 44 C.pr.fisc. reglementează procedura de comunicare a actelor administrative, prevăzând două modalități alternative de comunicare, astfel: prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin mijloace electronice (pentru actele administrative fiscale emise în formă electronică ori de câte ori contribuabilul a optat pentru această modalitate de emitere și de comunicare), respectiv prin publicitate dacă niciuna dintre modalitățile anterioare de comunicare nu este posibilă.
Analizând înscrisurile depuse la dosar, instanța constată că intimata a procedat la comunicarea deciziilor accesorii anterior menționate prin anunț colectiv (filele 150, 153, 156, 159, 162 și 165), indicând, totodată, că nu se află în posesia altor dovezi de comunicare în afară de cele depuse la dosar (fila 53). Astfel, instanța reține că intimata nu a făcut dovada că a încercat, în prealabil, comunicarea deciziilor accesorii prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, așa cum prevede art. 45 C.pr.fisc., ci a efectuat comunicarea acestora direct prin anunț colectiv.
Pe cale de consecință, reținând că, în lipsa unei comunicări legale, deciziile accesorii nr._/22.05.2013, nr._/31.12.2012, nr._/01.07.2012, nr._/08.07.2013, nr._/12.11.2013 și nr._/31.12.2013 nu au devenit executorii, iar emiterea unei somații de plată, care marchează momentul începerii executării silite, respectiv emiterea unui titlu executoriu în care acestea sunt cuprinse, sunt la rândul lor nelegale.
De altfel, așa cum rezultă din adresa nr._/14.10.2015 a Casei de Asigurări de Sănătate a Județului Prahova (filele 130-131), în temeiul art. 90 C.pr.fisc., în urma reanalizării situației de fapt fiscale a contestatorului, s-a decis anularea obligațiilor stabilite în sarcina acestuia și transmise la ANAF în format electronic pentru a putea fi recuperate prin executare silită. Astfel, debitul principal, în baza căruia intimata a procedat la calcularea accesoriilor, nu mai există în evidențele Casei de Asigurări de Sănătate a Județului Prahova, motiv pentru care emiterea deciziilor de plată nu este legală.
Reținând toate argumentele expuse, instanța constată că este întemeiată contestația formulată, urmând a o admite în parte și a anula titlul executoriu nr._/30.03.2015 emis de intimată în dosarul de executare nr._/40/_ /_.
În ceea ce privește plata cheltuielilor de judecată, instanța reține că, potrivit art. 453 C.pr.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Așa cum rezultă din art. 451 C.pr.civ., cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbru judiciar, onorarii avocați sau experți, sume cuvenite martorilor pentru deplasare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului.
Așa cum rezultă din dispozițiile art. 45 alin. 1 lit. f din O.U.G. nr. 80/2013, sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parțial sau proporțional, la cererea petiționarului când contestația la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă. Astfel, având în vedere că partea contestatoare are posibilitatea de a solicita restituirea taxei de timbru în condițiile O.U.G. nr. 80/2013, instanța apreciază că nu se impune obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată constând în taxă judiciară de timbru, motiv pentru care va respinge cererea contestatorului de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE :
Admite excepția inadmisibilității capătului de cerere având ca obiect anularea deciziei nr._/30.09.2010.
Respinge capătul de cerere având ca obiect anularea deciziei nr._/30.09.2010, ca inadmisibil.
Admite în parte cererea formulată de contestatorul S. D., cu domiciliul în București, .. 26, ., ., CNP_, în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București – Administrația Finanțelor Publice Sector 1, cu sediul în București, ., sector 2.
Dispune anularea titlului executoriu nr._/30.03.2015 emis de intimată în dosarul de executare nr._/40/_ /_.
Respinge cererea contestatorului de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la data comunicării, cerere care se depune la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19.10.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
S. B. A. M.
Red./Thred: SB
4 ex./29.10.2015
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 19/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1... → |
|---|
