Contestaţie la executare. Sentința nr. 3884/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3884/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 27-02-2015 în dosarul nr. 3884/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTi
Sentința civilă Nr. 3884/2015
Ședința publică de la 27 Februarie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE A. C.
GREFIER A. H.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestator . SEDIU ALES LA AV. CRAVEANU S. și pe intimatii C. L. S. 1 - DIRECȚIA GENERALĂ IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE S. 1, C. L. S. 1 BUCUREȘTI - PRIN PRIMAR, S. 1 BUCUREȘTI - PRIN PRIMAR, având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile și susținerile în fond au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 06.02.2015 parte integrantă din prezenta sentință, când instanta a amânat pronunțarea la data de 13.02.2015, 20.02.2015, 27.02.2015 când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instanțe la daata de 12.06.2014 sub nr. dosar nr._, contestatoarea S.C. T. I. S.R.L. a formulat contestație la executarea silita pornita in dosarul de executare nr._/14.05.2014 a Direcției Generale de Impozite și Taxe Locale S. 1 București, prin care, în contradictoriu cu intimații C. L. S. 1 București, S. 1 București și Direcția Generala Impozite și Taxe Locale S. 1 București, a solicitat anularea anularea executării înseși pornite în dosarul de executare nr._/14.05.2014 de către Direcția Generală Impozite și Taxe Locale a Consiliului L. S. 1 București, anularea titlului executoriu nr._/14.05.2014 emis de către Direcția Generală Impozite și Taxe Locale a Consiliului L. S. 1 București, precum și a tuturor actelor de executare, respectiv somația nr._/14.05.2014.
În motivarea contestației, petenta a aratat ca, în esență, intimata C. L. S. 1 București prin Direcția Generala Impozite si Taxe Locale a emis în dosarul de executare silita nr._/14.05.2014 împotriva contestatoarei titlul executoriu atacat pentru obligația de plata a sumei de 27.297,99 lei reprezentand impozit pe clădiri în suma de 2.457 lei și accesorii in suma de 24.840,99 lei.
A învederat ca titlul executoriu atacat este nelegal sub mai multe aspecte, după cum urmeaza:
Executarea silita este nelegala în contextul emiterii titlului executoriu pentru o suma care nu constituie o creanța certa.
In conformitate cu prevederile art 662 alin. (1) Cod pr.civ. executarea silita nu se poate face decat daca creanta este certa, lichida si exigibila, iar in conformitate cu prevederile aliniatului (2) al aceluiași articol, creanța este certa când existenta ei neîndoielnica rezulta din insusi titlul executoriu.
Având in vedere faptul ca titlul executoriu nu este reprezentat de o hotarare judecătoreasca care sa stabileasca in mod cert creanța, creanța este individualizata prin titlul de creanța care, potrivit normelor fiscale, se comunica persoanei obligate la plata, respectiv contribuabilului. In baza acestui titlu de crenta se emite titlul executoriu in vederea recuperării pe calea executării silite a creanței certe, lichide si exigibile.
Titlul executoriu atacat nu cuprinde nicio referire la titlul de creanța care ar individualiza obligația de plata a contestatoarei, contrar dispozițiilor ari. 141 din O.G. 92/2003 coroborat cu prevederile art 136.1 din H.G. 1050/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
A precizat ca suma de 28.951,72 lei cuprinsă în titlul executoriu nr._/05.12.2013 nu coincide cu suma creanței fiscale cuprinsă în Decizia de impunere diferență emisă nr._/29.10.2013 pentru suma de 29.070 lei și nici cu suma creanței fiscale cuprinsă în Decizia nr._/07.11.2013.
Mai mult, titlul executoriu atacat este întocmit cu nerespectarea dispozițiilor art.1 a Ordinului nr. 75/2009 privind aprobarea unor formulare tipizate pentru activitatea de colectare a impozitelor și taxelor locale, desfășurată de către organele fiscale locale, Anexa 44, nefiind indicat în cuprinsul acestuia care este documentul prin care s-a stabilit sau individualizat suma de plată respective care este tilul de creanța.
Suma cuprinsa în titlul executoriu ca reprezentând creanta fata de contestatoare nu coincide cu vreo suma cuprinsa in unul din titlurile de creanța, respectiv deciziile de impunere emise către societatea contestatoare.
Prin Decizia nr._, înregistrata sub nr._/07.11.2013 referitoare la obligațiile de plata accesorii aferente obligațiilor fiscale individualizate prin Decizia de impunere diferența, s-a stabilit obligația de plata in sarcina contestatoarei de majorari si penalitati întârziere în suma de 24.287,99 lei. Aceasta suma a fost calculata raportat la diferența de impozit calculata prin Decizia de impunere diferența nr._/29.10.2013 prin care s-a stablllt o diferența la impozitul pe clădiri datorat pe anul 2010 in suma de 29.070,00 lei. Ulterior a mai fost emisa si Decizia nr._ referitoare la obligațiile de plata accesorii aferente obligațiilor fiscale înregistrata sub nr._/10.03.2014, emisa pentru suma de 579,03 lei.
Prin niciunul dintre aceste documente nu s-a stabilit o obligație de plata in suma de 28.951,72 lei cuprinsa în titlul executoriu atacat.
A mai învederat ca executarea silita este nelegala sub aspectul organelor de executare care efectueaza executarea silita.
A aratat ca executarea silita a titlurilor de creanța reprezentate de deciziile de impunere a diferenței de impozit si a accesoriilor trebuia efectuata de organele de executare a creanțelor bugetare ale localitatii de domiciliu fiscal al debitorului, in speța a contestatoarei, respectiv ale Municipiului A., in conformitate cu prevederile art 141 alin. (1) si 136 alin. (10) din OG 92/2003 Codul de procedura fiscala. În contextul acestor dispoziții legale, executarea silita pornita de C. L. S. 1 București prin Direcția Generala Impozite si Taxe Locale este nelegala.
A învederat ca deciziile menționate, respectiv cea de impunere diferența impozit nr._/29.10.2013 si decizia nr._, înregistrata sub nr._/07.11.2013 referitoare la obligațiile de plata accesorii, sunt contestate de petenta in conformitate cu procedura prealabila stabilita de art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 si art 205-207 din OG 92/2003 privind Codul de procedura fiscala.
In conformitate cu prevederile art. 85 alin. (1) lit b) din Codul de procedura fiscala, stabilirea impozitelor datorate de contribuabil se face prin decizie emisa de organul fiscal. Or, avand in vedere faptul ca intimata de ordinul 1 a individualizat obligația de plata a contestatoarei in ceea ce privește impozitul pe clădire si teren datorat pe anul 2010 prin Decizia de impunere anuala pe anul 2010 nr._/04.01.2010. Așadar, nu aparține contestatoarei culpa pentru eventuale aplicare greșita a cotei de impozitare.
Pe de alta parte, atat cota preferențiala de calcul a impozitului pe clădire, cat si cota pentru imobile nereevaluate a fost calculata prin deciziile de impunere emise in sarcina contestatoarei la nivele maximale, ori acest fapt trebuie sustinut prin hotarari ale Consiliului General al Municipiului București.
Contestatoarea a precizat că a solicitat pe calea contestatiei adresate organului emitent al actului de impunere si comunicarea acestor hotarari in vederea verificării cotei de impunere aplicabile la calculul impozitului datorat de contestatoare.
Pentru aceste motive, s-a solicitat admiterea contestatiei la executare silita si anularea actelor de executare silita întreprinse de autoritatea administrativ fiscala intimata de ordinul 1, pentru o creanța incerta si neexegibila pana la soluționarea in mod irevocabil a contestatiei împotriva titlurilor de creanța (decizii de impunere) care stau la baza emiterii titlului executoriu atacat.
În masura constatarii nelegalitatii deciziei de impunere a diferenței de impozit asupra carora acestea au fost calculate, contestatoarea a subliniat ca nu datoreaza nici majorari si penalitati de intarziere in temeiul principiului de drept accesorium sequitur principalem.
In sltuatia în care decizia privind diferența de impozit ar fi fost emisa in mod legal, iar sumele stabilite ca fiind datorii la buget prin acea decizie ar fi calculate in mod corect, de asemenea se apreciaza ca nu datoreaza daune moratorii pentru intarzierea la plata debitului principal, respectiv a diferenței de impozit, întrucât aceasta a fost calculata in data de 29.10.2013, data emiterii deciziei de impunere, iar contestatoarea nu avea posibilitatea achitarii sumei cuprinse in decizia respectiva, fara a avea la baza un act administrativ fiscal in temeiul caruia sa faca plata.
Mai mult, nu contestatoarei ii revine obligația de a calcul a eventualei diferente la impozitul datorat pe clădire, ci organului administrativ-fiscal, astfel incat nu poate fi sancționata pentru intarzierea in efectuarea plații unei datorii bugetare atata timp cat nu a avut un act administrativ-fiscal care sa stabileasca si sa individualizeze in sarcina societatii contestatoare obligația de plata.
Asa fiind, in masura in care decizia prin care se stabileste obligația de plata a diferenței de impozit a fost emisa la data de 29.10.2013 si comunicata contestatoarei la data de 04.11.2013, nu datoreaza majorari de intarziere de la data la care organul administrativ-fiscal ar fi trebuit sa cuprindă sumele respective de plata in decizia de impunere emisa pe anul 2010.
In drept: art. 172 st urm., art 148 alin. (2) lit a) din O.G. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, art 662 Cod pr.civ., art 141 din O.G. 92/2003 coroborat cu prevederile art 136.1 din H.G. 1050/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
În probatiune, contestatoarea a solicitat încuviințarea probei prin înscrisuri, atașând la dosar, în copie, un set de înscrisuri (f.3-7).
În data de 30.07.2015, intimata Direcției Generale de Impozite și Taxe Locale S. 1 București a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației la executare, ca neîntemeiata.
În apărare, intimata a aratat ca, în esență, potrivit dispozițiilor prevăzute de art. 255 din Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, impozitul pe clădiri se plătește anual, in doua rate egale, pana la 31 martie si 30 septembrie inclusiv.
A aratat ca S.C. T. I. S.R.L. figureaza in evidentele fiscale cu bunuri imobile, drept pentru care, in temeiul dispozițiilor legale enuntate, are obligația fiscala de a achita impozitul pentru bunurile detinute.
A susținut ca stabilirea majorarilor de întârziere aferente impozitului pe clădiri, stabilite in aceleași condiții ca impozitul pe clădiri, reprezintă măsura accesorie in raport cu debitul (obligația principala ajunsa la scadenta), conform principiului accesorium sequitur principale.
Astfel, prin decizia de impunere nr._/29.10.2013 au fost stabilite diferențe de plată aferenle impozitului pe clădiri aferente anului fiscal 2010, iar debitele nestinse din titlul de creanța reprezentat de decizia de impunere emisa pe diferența de cota au generat accesorii stabilite prin decizia de calcul accesorii nr._/_/07.11.2013.
Astfel decizia de calcul accesorii nr._/_/07.11.2013 impreuna cu decizia nr._/11.03.2014 emisa pentru anul fiscal 2014 si decizia de calcul accesorii nr._/_/10.03.2014, reprezintă titluri de creanța, potrivit art. 141 alin.(2) din Codul de procedura fiscala, în baza carora au fost emise actele de executare contestate in prezenta cauza.
Ca urmare a neachltaril la termenul de scadenta de către debitor a obligației fiscale de plata, compartimentul de specialitate din cadrul institutiei a declanșat procedura de executare silita împotriva S.C. T. I. S.R.L., prin emiterea titlului executoriu nr._/14.05.2014, in dosarul de executare silita nr._/14.05.2014. Astfel, a fost emisa somația nr._/14.05.2014, somație ce a fost comunicata la data de 23.05.2014 (potrivit confirmare primire).
Așadar, fata de aspectele invederate, intimata considera ca procedura de executare silita a fost declansata de organul fiscal in dosarul de executare nr._/14.05.2014, cu respectarea prevederilor legale aplicabile in materia executării silite a creanțelor fiscale.
In ceea ce privesc aspectele invocate de constestatoare cu privire la faptul ca executarea silita este nelegala deoarece titlul executoriu a fost emis pentru o suma care nu constituie o creanța certa, s-a învederat urmatoarele:
Prin decizia nr._/_/07.11.2013 au fost stabilite in sarcina contestatoarei obligații fiscale în cuantum de 24.287,99 lei reprezentând accesorii aferente obligației fiscale principale stabilite prin decizia de impunere emisa pe diferența pentru anul 2010 nr._/29.10.2013.
A învederat faptul ca decizia nr._/_/07.11.2013 nu a fost anulata si nici nu a fost dispusa, printr-o hotarare judecătoreasca, suspendarea executării acesteia, astfel ca, aceasta continua sa producă efecte.
Prin decizia nr._/_/10.03.2014 au fost stabilite in sarcina contestatoarei obligații fiscale în cuantum de 579,03 lei reprezentând accesorii aferente obligației fiscale principale stabilite prin decizia de impunere emisa pe diferența pentru anul 2010 nr._/29.10.2013.
A aratat ca decizia nr._/_/10.03.2014 nu a fost anulata si nici nu a fost dispusa, printr-o hotarare judecătoreasca, suspendarea executării acesteia, astfel ca, aceasta continua sa producă efecte.
Prin decizia de impunere nr._/11.03.2014, pentru semestrul I anul 2014, a fost stabilit in sarcina contestoarei obligații fiscale de plata in cuantum de 2.457,00 reprezentând impozit pe clădiri.
A precizat ca S.C. T. I. S.R.L. nu a contestat decizia de impunere nr,_/11.03.2014, potrivit art. 205 din Codul de procedura fiscala.
Astfel, in baza celor doua titluri de creanța mentionate a fost emis titlul executoriu nr._/14.05.2014 si somația nr._/14.05.2014.
Intimata considera ca creanțele fiscale inscrise in titlurile de creanța - decizia de calcul accesorii nr._/_/07.11.2013, decizia de impunere nr._/11.03.2014 si decizia de calcul accesorii_/_/10.03.2014 repreznta creanțe certe deoarece ele rezulta din insusi titlurile de creanța, creanțele sunt lichide deoarece prin titlurile de creanța mentionate a fost determinata catimea creanțelor.
In ceea ce privește exigibilitatea creanțelor, s-a învederat faptul ca decizia de impunere nr._/11.03.2014 nu este nici suspendata nici anulata, motiv pentru care creanțele inscrise în aceasta decizie sunt exigible.
In ceea ce privește deciziile de calcul accesorii nr._/_/07.11.2013 si nr._/_/10.03.2014 s-a învederat faptul ca atata timp cat aceste decizii nu sunt anulate si nici suspendate printr-o hotarare judecătoreasca, acestea continua sa isi producă efectele. In aceste condiții a fost emis titlul executoriu nr._/14.05.2014 si somația nr._/14.05.2014.
În ceea ce privesc aspectele învederate de contestatoare cu privire la faptul ca titlul executoriu nu cuprinde nici o referire la titlul de creanța care individualizeaza obligația fiscala, s-a învederar urmatoarele:
Potrivit art. 46 din Codul de procedura fiscala, lipsa unuia dintre elementele actului administrativ fiscal, referitoare la numele, prenumele și calitatea persoanei împuternicite a organului fiscal, numele și prenumele ori denumirea contribuabilului, a obiectului actului administrativ sau a semnăturii persoanei împuternicite a organului fiscal, cu exceppa prevăzută la art. 43 alin. (3). atrage nulitatea acestuia. Nulitatea se poate constata la cerere sau din oficiu. De asemenea, in conformitate cu dispozițiile prevăzute de art 145 alin. (2) din Codul de procedura fiscala, „somația cuprinde, pe lângă elementele prevăzute la art 43 alin. (2). următoarele: numărul dosarului de executare; suma pentru care se începe executarea silită; termenul în care cel somat urmează să plătească suma prevăzută în titlul executoriu, precum și indicarea consecințelor nerespectării acesteia.”
Astfel, s-a învederat faptul ca analizand, pe de o parte, textele legale incidente in cauza, iar pe de alta parte titlul executoriu nr._/14.05.2014, precum si somația nr._/14.05.2014, se poate observa ca acestea întrunesc in totalitate elementele constitutive impuse de legiuitor.
Mai mult, in conformitate cu Ordinul nr. 75/2009 al Ministrului Administrației si Internelor privind aprobarea formularelor tipizate pentru colectarea impozitelor, taxelor locale si a altor venituri ale bugetelor locale, titlul executoriu nr._/14.05.2014, precum si somația nr._/14.05.2014, întrunesc exigentele legale instituite prin actul normativ respectiv.
Având in vedere textele de lege enuntate, s-a învederat faptul ca lipsa numărului titlului de creanța din titlu executoriu contestat nu reprezintă un motiv de nulitate a actelor de executare contestate in prezenta cauza. F. de aceste aspecte considera ca motivele aratate de contestatoare cu privire In faptul ca titlul executoriu nr._/14.05.2014 este nelegal deoarece nu cuprinde nici o referire la titlul de creanța care individualizeaza obligația fiscala, sunt neîntemeiate.
In ceea ce privesc aspectele aspectele invocate de contestatoare cu privire la faptul suma cuprinsa în titlu executoriu nu coincide cu suma din titlurile de creanța, s-a aratat ca debitele evidentiate în titlul executoriu nr._/14.05.2014 si somația nr._/14.05.2014 sunt evidentlate în titlurile de creanța - decizia de impunere nr._/11.03.2014, decizia de calcul accesorii nr._/_/07.11.2013 si decizia de calcul accesorii nr._/10.03.2014.
A precizat ca la rubrica „debit” din actele de executare contestate este trecuta suma de 2.457,0 lei, care este identica cu obligația fiscala aferenta semestrului I 2014 inscrisa in titlul de creanța - decizia de impunere nr._/11.03.2014,
În ceea ce privește suma înscrisa la rubrica accesorii din actele de executare contestate se observa faptul ca acest debit il reprezita însumarea obligațiilor fiscale înscrise in titlurile de creanța - decizia de calcul accesorii nr._/_/07.11.2013 si decizia de calcul accesorii nr._/10.03,2014.
Astfel, potrivit art. 119 alin.1 coroborat cu art. 136 alin. (1) din Codul de procedura fiscala, republicat cu modificările si completările ulterioare pentru neachitarea la termenul de scadenta de către debitor a obligațiilor de plata, (...) organul fiscal competent a declanșat executarea silita împotriva S.C. T. I. S.R.L., (in dosarul de executare nr._/14.05.2014), prin emiterea somației nr._/14.05.2014 si a titlului executoriu nr._/14.05.2014 pentru suma de 27.297,99 lei.
În drept, intimata a invocat prevederile art. 205-208 din Codul de procedură civilă, Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicat, cu modificaile si completările ulterioare, Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, Ordinul nr. 75/2009 al Ministrului Administrației si Internelor privind aprobarea formularelor tipizate pentru colectarea impozitelor, taxelor locale si a altor venituri ale bugetelor locale.
În data de 24.11.2014, contestatoarea a formulat raspuns la intampinare, prin care a aratat ca nelegalitatea executarii silite rezultă din incalcarea mai multor dispoziții legale imperative incalcate cu ocazia intocmirii titlului executoriu atacat.
Astfel, potrivit art. 141 alin. (1) si 136 alin. (10) din OG 92/2003- Codul de procedura fiscala referitor la competenta organelor de executare a creanțelor bugetare, aceasta revenind organelor de executare din localitatea de domiciliu fiscal al debitorului, in speța a contestatoarei, respectiv ale Municipiului A.. În contextul acestor dispoziții legale, executarea silita pornita de C. L. S. 1 București prin Direcția Generala Impozite si Taxe Locale este nelegala.
Ținând seama de prevederile art. 141 alin.(l) din O.G. 92/2003, coroborat cu prevederile art. 1 din Ordinul nr. 75/2009, Anexa 44 raportat la dispozițiile art. 43 alin. (2) lit. d) si f) din OG 92/2003, coroborat cu prevederile art. 662 alin. (1) si (2) Cod pr.civ. și art.136.1 din H.G. nr.1050/2004, titlul executoriu trebuia emis pentru fiecare categorie de creanța in parte (impozit si accesorii) si pentru creanțele certe stabilite prin titlurile de creanța. Or, suma accesoriilor din titlul de creanța este de 24.867,02 lei, iar cea cuprinsa in titlul executoriu este de 24.840,99 lei.
Mai mult, titlul executoriu atacat este întocmit cu nerespectarea dispozițiilor art.l a Ordinului nr. 75/2009 privind aprobarea unor formulare tipizate pentru activitatea de colectare a impozitelor și taxelor locale, desfășurată de către organele fiscale locale, Anexa 44, nefiind indicat în cuprinsul acestuia care este documentul prin care s-a stabilit sau individualizat suma de plată respective care este tilul de creanță.
Contestatoarea a invocat prevederile art. 136 alin.3 si 4 din H.G. 1050/2004, referitoare la obligativitatea comunicării unei instiintari de plata prealabile demararii executării silite, act premergător executării silite, deci anterior emiterii somației, primul act de executare silita.
În data de 20.01.2015, intimații C. L. S. 1, prin primar, și Sectorul 1 București, prin primar, au introdus întâmpinare, prin care au invocat excepția lipsei capacitatii procesuale de folosinta a Consiliului L. al Sectorului 1 și a Sectorului 1 București, prin primar, precum și excepția lipsei calitatii procesuale pasive a acestor intimați.
În susținerea excepției lipsei capacitatii procesuale de folosinta, intimații au invocat prevederile art.21, art.77 și art.78 din Legea nr.215/2001.
În sprijinul excepției lipsei calitatii procesuale pasive, s-a aratat ca, în esență, are calitate de intimat doar autoritatea emitenta a somației nr._/14.05.2014 si a Deciziilor nr._ si nr._, respectiv Direcția Generala Impozite si Taxe Locale S. 1, care funcționeaza ca un serviciu public de interes local cu personalitate juridica, conform art.2 din H.C.L. al Sectorului 1 nr.63 din 07.10.1999, cu atribuții privind stabilirea, constatarea, urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale pe raza administrativ-teritoriala a Sectorului 1.
S-a aratat ca Direcția Generala Impozite si Taxe Locale S. 1, care se afla in subordinea Consiliului L. al Sectorului 1, are patrimoniu propriu.
Pe fond, intimații au aratat ca titlul executoriu contestat a fost emis in baza deciziilor de impunere comunicate debitorului-contestator.
Au aratat ca potrivit Deciziei nr. XIV din 05.02.2007 dată în Recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial nr. 733/_, "posibilitatea contestării titlului executoriu fiscal pe calea contestației la executare subzistă numai în măsura în care actul ce constituie titlu de creanță fiscală nu poate fi atacat pe calea contenciosului administrativ-fiscal".
Conform art. 110 alin. 3 Cod procedură fiscală "titlul de creanță este actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite", deci, în speță titul de creanță fiscală îl constituie deciziile de impunere amintite mai sus.
Potrivit art. 141 alin. 2 Cod procedură fiscală "titlul de creanță devine executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege", iar raportat la capitolul temen de plată prevăzut în decizia de impunere și la data comunicării deciziei de impunere către debitor, rezultă termenul de plată (până la data de 5 ale lunii următoare când data primirii este cuprinsă în intervalul 01-15 din lună), reprezentând în același timp momentul în care titlul de creanță - decizia de impunere - a devenit titlu executoriu.
Coroborând cele două texte de lege citate mai sus cu prevederile Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție dată în recursul în interesul legii din care am citat, rezultă că atâta timp cât decizia de impunere nu a fost contestată în termenul de 30 de zile indicat în aceasta la organul fiscal competent și, în caz de respingere a contestației respective, la instanța de judecată de contencios administrativ, intimatații consideră în fata instanței investite sa solutioneze contestația la executare nu mai pot fi invocate aspecte de fond ale acetui titlu de creanța fiscala.
În drept, intimatații au invocat prevederile art.205 C.pr.civila.
În probațiune, intimații au solicitat incuviințarea probei prin înscrisuri.
La solicitarea instanței, in data de 03.02.2015 C. L. S. 1 București a depus si dosarul de executare.
În data de 05.02.2015, contestatoarea a formulat raspuns la întampinarea formulata de intimații C. L. S. 1 și S. 1 București, prin care, în esență, a reiterat argumentele dezvoltate pe larg în cuprinsul contestației la executare, respectiv în primul raspuns la întampinare.
În cauza, instanța a administrat proba prin înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține urmatoarele:
Analizând prioritar excepția lipsei calității procesuale pasive, având în vedere faptul că executarea silita nu a fost demarata de intimatul C. L. al Sectorului 1 București și nici de intimatul S. 1 București, ci de intimata Direcția Generala Impozite si Taxe Locale S. 1, instanța apreciază că în prezenta cauză calitatea procesuala pasiva are doar intimata Direcția Generala Impozite si Taxe Locale S. 1.
D. pentru care, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a intimaților C. L. al Sectorului 1, prin primar, și Sectorului 1 București, prin primar, invocată de intimați și, pe cale de consecință, va respinge contestația la executare formulată în contradictoriu cu intimații C. L. al Sectorului 1, prin primar, și Sectorului 1 București, prin primar, ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.
Pe fond, în data de 07.11.2013, Direcția Generala Impozite si Taxe Locale S. 1 a emis Decizia nr._ referitoare la obligațiile de plata accesorii aferente obligațiilor fiscale, prin care a stabilit în sarcina contestatoarei S.C. T. I. S.R.L. obligația de a plati suma de 24.287,99 lei, reprezentând majorari de interziere aferente impozitului pe cladiri în cuantum de 14.535,00 lei, calculate pentru perioada 31.03.2010 – 07.11.2013 (f.5-6).
În data de 20.02.2014, Direcția Generala Impozite si Taxe Locale S. 1 a emis Decizia de impunere pentru stabilirea impozitului pe cladiri, în cazul persoanelor juridice, pentru anul 2014, prin care a stabilit în sarcina contribuabilului T. I. S.R.L. obligația de plata a sumei de 4.914,00 lei, reprezentând impozit pe imobilul situat în București, ., nr.72-74, . 1 (f.25).
În data de 10.03.2014, Direcția Generala Impozite si Taxe Locale S. 1 a emis Decizia nr._ referitoare la obligațiile de plata accesorii aferente obligațiilor fiscale, prin care a stabilit în sarcina contestatoarei S.C. T. I. S.R.L. obligația de a plati suma de 579,03 lei, reprezentând majorari de intarziere aferente debitului principal în cuantum de 28.951,72 lei, calculate pentru perioada 07.11.2013 – 31.12.2013 (f.7).
În data de 14.05.2014, prin emiterea titlului executoriu nr._/14.05.2014, intimata Direcția Generala Impozite și Taxe Locale S. 1, a început executarea silita împotriva debitorului T. I. S.R.L., pentru recuperarea sumei de 27.297,99 lei, compusă din impozit pe clădiri în cuantum de 2.457 lei, scadent la data de 31.03.2014, accesorii aferente impozitului pe cladiri în cuantum total de 24.840,99 lei, ce au fost calculate pana la data de 31.12.2013 (f.3).
D. pentru care, Direcția Generala Impozite și Taxe Locale S. 1 a procedat la emiterea și comunicare somației nr._ din 14.05.2014, prin care s-a adus la cunoștina debitorului obligația de a plati în termen de 30 de zile sumele menționate în titlul executoriu nr._/14.05.2014 (f.4).
Astfel, analizând legalitatea și temeinicia actelor de executare contestate, prin prisma motivelor formulate de către contestatoare, a dispozițiilor legale incidente, instanța constată că prezenta contestație la executare a formulată în mod neîntemeiat, pentru considerentele ce urmează:
Având în vedere faptul ca, pe de o parte, prin titlurile de creanța constând în Decizia nr._/07.11.2013 (f.5-6), Decizia de impunere pentru stabilirea impozitului pe cladiri, în cazul persoanelor juridice, pentru anul 2014 întocmita in data de 20.02.2014 (f.25) și Decizia nr._/31.12.2013, toate emise de Direcția Generala Impozite și Taxe Locale S. 1, s-a stabilit în sarcina debitoarei obligația de a plati suma totala de 27.323,99 lei, din care accesorii aferente impozitului pe cladiri în suma de 24.866,99 lei, calculate de la data de 31.03.2010 pana la data de 31.12.2013 si impozit pe cladiri aferent semestrului I al anului 2014 în suma de 2.457,00 lei, iar, pe de alta parte, că titlul executoriu nr._/14.05.2014 a fost emis în considerarea restului ramas de plata din sumele sus menționate, și anume pentru recuperarea impozitului pe cladiri pentru anul 2014 în cuantum de 2.457 lei și a accesoriilor în valoare totala de 24.840 lei, instanța va înlătura argumentul contestatoarei în sensul ca executarea silita s-a demarat în lipsa unei creanțe certe sau că suma cuprinsa în titlul executoriu nu ar coincide cu vreo suma cuprinsa in cele 3 decizii de impunere.
Ținând cont de dispozițiile art.141 alin.(1¹), alin.(4) și art.43 alin.2 din O.G. nr.92/2003, instanța constata ca organul de executare avea obligația de a începe executarea silita în baza unui titlu de creanță devenit titlu executoriu, prin emiterea unui titlu executoriu în care trebuiau înscrise, printre altele, toate creanțele fiscale neachitate la scadenta, precum și accesoriile acestora, indicând cuantumul și natura sumelor datorate și neachitate, iar nu să individualizeze titlu de creanță.
Prin urmare, faptul ca titlul executoriu atacat nu cuprinde nicio referire la titlul de creanța care ar individualiza obligația de plata a contestatoarei, nu este contrar dispozițiilor ari. 141 din O.G. 92/2003 coroborat cu prevederile art 136.1 din Normele de aplicare ale Codului de procedura fiscala aprobate prin H.G. 1050/2004.
Având în vedere faptul ca la dosarul cauzei nu a fost depus titlul executoriu nr._/05.12.2013, precum și împrejurarea ca executarea silita nu s-a demarat pentru recuperarea sumei de 28.951,72 lei, instanța va inlatura ca nerelevante argumentele contestatoarei sub acest aspect.
Văzând ca intimata a început executarea silită în vederea recuperarii unor creanțe datorate bugetului local, precum și împrejurarea că T. I. S.R.L. are bunuri urmaribile în București, S. 1, în temeiul art.136¹ alin.(1) și (2) din O.G. nr.92/2003 raportat la art.35 din același act normativ, instanța constata ca executarea silita nu putea fi începuta decât de compertimentul de specialitate din cadrul Primariei Sectorului 1 București.
Prin urmare, având în vedere natura creanțelor datorate de contestatoare, în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art.136 alin.10 din O.G. nr.92/2003.
Tinând cont de faptul ca titlurile de creanță nu au fost anulate pana la data pronunțării prezentei hotarari, precum și faptul că, în speță, contestația formulata împotriva acestor decizii de impuneri în condițiile art.205 și urm. C.pr.fiscala nu are efect suspensiv de executare, instanța nu va ține seama de motivele invocate sub acest aspect.
Ca atare, în ipoteza în care titlul executoriu va fi desființat de instanța de contencios administrativ, debitorul va avea posibilitatea formularii unei cereri de întoarcere a executarii silite.
Analizând cuprinsul fiecarui titlu de creanță, instanța reține că, anterior începerii executarii silite, organul fiscal a înștiințat debitorul asupra obligației de a achita sumele menționate în titlul de creanță, respectând astfel dispozițiile art.136 alin.3 din H.G. nr.1050/2004.
Cât privește eventualele erori privind modul de calcul al impozitului pe cladiri și, implicit, accesoriile acestuia, vazand ca aceste motive de nelegalitate privesc modul de stabilire a creanței fiscale, care pot fi analizate doar pe calea contenciosului administrativ, instanța va înlătura aceste argumente ca inadmsibile.
Față de cele mai sus reținute, văzând că titlurile de creanțe au fost comunicate contestatoarei, instanța va respinge în rest contestația la executare, ca neîntemeiata.
Pentru aceste considerente,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a intimaților C. L. al Sectorului 1, prin primar și Sectorului 1 București, prin primar invocată de intimați.
Respinge contestația la executare formulată în contradictoriu cu intimații C. L. al Sectorului 1, prin primar, și Sectorului 1 București, prin primar, ambii cu sediul în Bucucurești, ..9-13, sector 1, ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.
Respinge în rest contestația la executare privind pe contestator . cu sediul in jud. A., mun. A., P-ța Spitalului, . sediu ales la AV. CRAVEANU S. în jud A., mun. A., .. 33-35, . intimatii DIRECȚIA GENERALĂ IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE S. 1 cu sediul în București, sector 1, .. 13, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27.02.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.C.A./tehn. C.A/H.A.
6 ex./20 iulie 2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 4002/2015. Judecătoria SECTORUL 1... | Pretenţii. Sentința nr. 8482/2015. Judecătoria SECTORUL 1... → |
|---|
