Contestaţie la executare. Sentința nr. 29/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 29/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 29-10-2015 în dosarul nr. 19960/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința din publică de la 29.10.2015
Instanța constituită din
Președinte – A. BUȘULESCU
Grefier – A. M.
Pe rol soluționarea cauzei civile formulate de contestatoarea C. NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE „C.F.R.” S.A. în contradictoriu cu intimata V. F., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța încuviințează cererea de repunere pe rol, formulată de către contestatoare, sens în care dispune repunerea cauzei pe rol.
În baza art. 258 rap. la art. 255 Cod procedură civilă, instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind proba ca fiind pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.
În baza art. 394 din Codul de procedură civilă, instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 19.02.2015, sub nr._, contestatoarea C. NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE „C.F.R.” S.A. a chemat în judecată pe intimata V. F., formulând contestație la executarea silită împotriva actelor de executare efectuate de Biroul Executorului Judecătoresc P. C. în dosarul de executare nr. 621/2015, solicitând instanței anularea actelor de executare întocmite, desființarea popririi înființate pentru suma de 14.448,948 lei, anularea încheierii privind stabilirea cheltuielilor de executare emisă în acest dosar de executare, anularea raportului de expertiză întocmit de expert, precum și întoarcerea executării silite, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea contestației, contestatoarea a arătat că, prin cererea înregistrată la Biroul Executorului Judecătoresc P. C., intimata a solicitat punerea în executare silită a titlului executoriu reprezentat de Sentința civilă nr. 7378/02.09.2013 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._/3/2012, prin care contestatoarea a fost obligată la plata către intimată a unor drepturi salariale, formându-se dosarul de executare nr. 621/2014. Contestatoarea a precizat că titlul executoriu reprezentat de Sentința civilă nr. 7378/02.09.2013 a fost modificat de Curtea de Apel București prin Decizia nr. 456/05.02.2015, în sensul că au fost respinse pretențiile privind diferențe de drepturi salariale ulterioare datei de 31.12.2010. Aceasta a menționat că expertul a calculat debitul urmărit silit, luând în calcul și diferențe de drepturi salariale ulterioare datei de 31.10.2010, adică și drepturile aferente anului 2011, ignorând astfel cele dispuse de Curtea de Apel București prin Decizia nr. 456/05.02.2015.
În drept, contestația la executare a fost întemeiată pe prevederile art. 711 și următoarele, art. 722 alin. 1 Cod procedură civilă, art. 39 din Legea 188/2000.
Contestația la executare a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 455,68 lei + 50 lei (filele 10-11).
La data de 18.03.2015, intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației la executare, ca rămasă fără obiect, precum și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
La solicitarea instanței, Biroul Executorului Judecătoresc P. C. a depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, dosarul de executare nr. 621/2015.
În baza art. 255 alin. 1 și art. 258 Cod procedură civilă, instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind proba pertinentă și concludentă pentru soluționarea cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
În fapt, prin cererea înregistrată la data de 26.09.2014 la Biroul Executorului Judecătoresc P. C. (fila 36), intimata V. F. a solicitat punerea în executare silită a titlului executoriu reprezentat de 7387/02.09.2013 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._/3/2012, prin care contestatoarea a fost obligată la plata către intimată a unor drepturi salariale aferente perioadei 2008-2010, formându-se dosarul de executare nr. 1031/2015 (filele 40-44).
Executarea silită împotriva contestatoarei a fost încuviințată prin Încheierea din data de 26.09.2014 pronunțată de B.E.J. P. C. (fila 39).
În vederea executării silite a fost dispusă efectuarea unei expertize contabile în vederea calculării cuantumului exact al creanței, fiind întocmit în acest sens raportul de expertiză contabilă (filele 49-50) în urma căruia creanța a fost stabilită la suma totală netă de 5712 lei.
Prin Încheierea din data de 26.01.2015 privind stabilirea cheltuielilor de executare (fila 56), executorul judecătoresc a stabilit cheltuieli de executare în cuantum total de 1301,688 lei, compusă din: 708,288 lei (onorariu executor judecătoresc cu TVA), 293,4 lei (cheltuieli de executare silită), 150 lei (onorariul de expert) și 150 lei (onorariul avocațial).
De asemenea, prin adresele emise la data de 26.01.2015 către terții popriți, executorul judecătoresc a dispus înființarea popririi asupra veniturilor debitoarei până la concurența sumei totale de 4446,47 lei, din care suma de 3428 lei reprezentând debit și suma de 1018, 47 reprezentând cheltuieli de executare (filele 54-55).
Aceasta fiind situația de fapt, instanța reține că, potrivit art. 712 alin. 1 Cod procedură civilă, împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. Contestația la executare este o cale specială de atac aplicabilă în faza executării silite prin care se poate obține anularea actelor de executare efectuate cu încălcarea dispozițiilor legale.
Pentru a interveni anularea actelor de executare silită este necesar să fie îndeplinite următoarele condiții, prevăzute de art. 711 alin. (1)coroborat cu art. 175 Cod procedură civilă: 1. să existe nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare; 2. să se fi produs o vătămare a unui drept sau interes legitim; 3. această vătămare să nu poată fi înlăturată decât prin desființarea actului.
Analizând contestația la executare raportat la motivele invocate de către contestatoare, instanța reține că aceasta este neîntemeiată, prin raportare la următoarele motive:
Referitor la susținerea conform căreia cuantumul creanței nu este cel calculat în dosarul de executare, instanța reține că aceasta este neîntemeiată, având în vedere că, în speță, contestatoarea nu a indicat nici măcar un mod de calcul propriu ori prezentând erorile efectuate în calculul avut în vedere de expertul contabil. Astfel, simpla afirmație a existenței unui cuantum inferior al creanței, fără a arăta care este modul de calcul ce trebuie avut în vedere și care anume au fost erorile strecurate în întocmirea raportului de expertiză contabilă, nu echivalează cu dovedirea susținerilor din cererea de chemare în judecată, deși îi incumba sarcina probei conform art. 249 Cod procedură civilă.
În ceea ce privește motivul invocat de contestatoare în sensul că executorul judecătoresc nu a avut în vedere modificarea titlului executoriu prin Decizia civilă nr. 456/05.02.2015 pronunțată de Curtea de Apel București, instanța reține că acesta este neîntemeiat.
Potrivit raportului de expertiză în specialitatea contabilitate (filele 49-50), debitul calculat de expert pentru perioada noiembrie 2009-decembrie 2011 a fost în cuantum total de 5712 lei.
În urma pronunțării deciziei instanței de recurs, executorul judecătoresc a diminuat suma urmărită de la 5712 lei, la suma de 3428 lei, prin scăderea debitului în cuantum de 2284 lei, aferent perioadei ianuarie-decembrie 2011, perioadă înlăturată prin decizia instanței de recurs (fila 51).
Astfel, instanța constată că executorul judecătoresc a emis adresa de înființare a popririi în conformitate cu dispozițiile Deciziei civile nr. 456/05.02.2015 pronunțate de Curtea de Apel București, pentru debitul principal în cuantum de 3428 lei, aferent perioadei 11._, cu excluderea perioadei ulterioare datei de 31.12.2010.
De altfel, din Încheierea din data de 27.02.2015 privind eliberarea sumelor rezultate din executarea silită (fila 63), se poate observa că suma recuperată de la debitoare și eliberată creditorului în dosarul de executare nr. 621/2014 a fost de 3428 lei.
În privința legalității Încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare, instanța stabilește că, în conformitate cu art. 670 alin. 2 Cod procedură civilă, cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, iar sumele datorate ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii. Categoria cheltuielilor de executare cuprinde taxele de timbru necesare declanșării executării silite, onorariul executorului judecătoresc, stabilit potrivit legii, onorariul avocatului în faza de executare silită, onorariul expertului, al traducătorului și al interpretului, cheltuielile efectuate cu ocazia publicității procedurii de executare silită și cu efectuarea altor acte de executare silită, cheltuielile de transport, precum și alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfășurării executării silite.
Dispozițiile legale enunțate prevăd expres că aceste sume pot fi cenzurate de instanța de executare, pe calea contestației la executare formulate de partea interesată și ținând seama de probele administrate de aceasta, dispozițiile art. 451 alin. 2 și 3 aplicându-se în mod corespunzător.
Astfel, cuantumul cheltuielilor de executare poate fi cenzurat de instanța de judecată, care trebuie să verifice dacă cheltuielile stabilite prin încheierea executorului judecătoresc au fost necesare pentru efectuarea executării, dacă sunt reale și dacă nu sunt disproporționate față de cuantumul creanței și volumul de muncă efectuată de cei implicați în executare. Chiar dacă debitorul este în culpă pentru faptul că nu a executat de bună-voie creanța cuprinsă într-un titlu executoriu, aceasta nu înseamnă că creditorul său poate efectua cheltuieli de executare exagerate, știind că le va recupera în temeiul art. 669 alin. 2 Cod procedură civilă.
Sumele plătite cu titlul de onorariu pentru executorul judecătoresc reprezintă cheltuieli de executare și, față de dispozițiile art. 39 alin. 1 din Legea nr. 188/2000, în cazul obligațiilor având ca obiect plata unor sume de bani, onorariul executorului nu poate depăși un anumit plafon determinat în funcție de cuantumul obligației de plată a cărei executare se urmărește.
Instanța constată că, în speță, cuantumul onorariului executorului judecătoresc a fost stabilit cu respectarea dispozițiilor O.M.J. nr. 2550/2006, respectând valoarea de maxim 10% din valoarea creanței, stabilită de art. 39 alin. 1 lit. a din Legea nr. 188/2000 și din Ordinul Ministrului Justiției nr. 2550/2006, astfel cum a fost modificat prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 2561/2012.
Pentru toate aceste considerente, instanța va respinge ca neîntemeiată contestația la executare. Având în vedere această soluție, instanța va respinge și cererea de întoarcere a executării silite, ca neîntemeiată.
În temeiul art. 453 Cod procedură civilă, reținând culpa procesuală a contestatoarei, instanța va dispune obligarea contestatoarei la plata către intimată a sumei de 400 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul avocațial (fila 34).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca neîntemeiată, contestația la executare formulată de contestatoarea C. NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE „C.F.R.” S.A., cu sediul ales la Sucursala Regională București, în Piața Gării de Nord, nr. 1-3, sector 1, București, în contradictoriu cu intimata V. F., cu domiciliul ales la Cabinet de Avocat B. E., în ., ., ., București.
Respinge, ca neîntemeiată, cererea de întoarcere a executării silite.
Obligă contestatoarea la plata către intimat a sumei de 400 lei cu titlul de cheltuieli de judecată, constând în onorariul avocațial.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 29.10.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. Bușulescu A. M.
Operator de date cu caracter personal nr. 4904
Red. A.B./ Dact. A.B., A.M.
4 ex./ 04.12.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1157/2015. Judecătoria... → |
|---|
