Evacuare. Sentința nr. 19/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 19/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 19-11-2015 în dosarul nr. 21951/2015
Dosar nr._
RO M Â N I A
JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI
Sentința civilă nr._
Ședința publică de la 19.11.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE – P.-V. P.
GREFIER – N. S.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanții C. A. I. și C. S. M. și pe pârâta P. A. C., având ca obiect evacuare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns reclamanții, prin avocat cu delegație la dosar și pârâta, personal și asistată de avocat C. G., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind persoana care a formulat cerere de intervenție accesorie.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța pune în discuție admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție accesorie.
Reclamanții, prin avocat, solicită admiterea în principiu a cererii de intervenție, fiind îndeplinite disp. art. 63-64 C. p. c., apreciind că numita C. S. are un interes personal în formularea acestei cereri, fiind mama reclamanților din cauza de față, care nu dorește prelungirea contractului de închiriere.
Pârâta, prin avocat, solicită respingerea cererii de intervenție, ca inadmisibilă, întrucât, pentru valorificarea unui interes propriu, era necesară formularea unei cererei de intervenție în interes propriu, iar nu una accesorie, fiind doar o apărare în favoarea reclamanților, având în vedere și împrejurarea că reclamanții sunt nuzii proprietari ai imobilului.
Instanța, deliberând, admite în principiu cererea de intervenție accesorie formulată de numita C. S., având în vedere că, din cererea formulată, se desprinde ideea că nu nu ar exista un interes propriu, care să fie opozabil tuturor părților, ci doar pârâtei. De asemenea, formularea unei cereri de intervenție în interes propriu ar conduce la recunoașterea unui drept, însă persoana care a formulat cererea de intervenție nu solicită să se constate un de drept propriu, prin hotărâre judecătorească. Pe de altă parte, dacă există un interes propriu al unei persoane, care să nu se solicite a fi valorificat pe calea unei cereri de intervenție în interes propriu, acea persoană poate să își apere interesul pe baza cererii de intervenție accesorie în favoarea părții care nu îi lezează interesul, în baza principiului „cine poate mai mult, poate și mai puțin”.
Pârâta, prin apărător, invocă excepția netimbrării cererii de interenție accesorie, în temeiul art. 34 din OUG nr. 80/2013.
Reclamanții, prin avocat, solicită respingerea excepției invocate, având în vedere timbrarea cererii principale.
Instanța, deliberând, respinge excepția netimbrării cererii de intervenție accesorie, invocată de către pârâtă, având în vedere că disp. art. 34 din OUG nr.80/2013 impun timbrarea în condițiile în care se urmărește valorificarea unui drept, ceea ce nu este cazul în speța de față, apreciind că intervenția accesorie are valoarea unei apărări în favoarea unei părți, care nu putea fi formulată pe cale separată.
Instanța pune în discuție excepția lipsei calității procesuale active, invocată de pârâtă prin concluziile scrise depuse la dosar.
Pârâta, prin avocat, arată că excepția invocată este legată și de lipsa interesului, raportat la contractul de vânzare-cumpărare nr. 947/2010, prin care s-a transmis uzufructul către intervenientă, reclamanții nedeținând decât nuda proprietate asupra imobilului, împrejurare față de care apreciază că doar uzufructuarul poate formula acțiune în justiție având ca obiect evacuare și că nuzii proprietari ar fi putut formula o eventuală acțiune în revendicare.
De asemenea, precizează că a înțeles să invoce doar excepția lipsei calității procesuale active, în cadrul căreia sunt aspecte legate de interes, iar nu excepția lipsei de interes.
Reclamanții, prin apărător, solicită respingerea excepției, având în vedere calitatea acestora de proprietari ai imobilului, în care locuiește o persoană străină, fără a avea un titlu locativ, reclamanții având calitate procesuală activă în formularea prezentei acțiuni, calitate întărită și de cererea de intrevenție accesorie formulată de uzufructuar, având dreptul de a solicita evacuarea pârâtei din imobil.
În replică, apărătorul pârâtei învederează că nu a contestat dreptul de proprietate al reclamanților, ci doar faptul că aceștia nu sunt titularii dreptului de folosință, pentru a cerere evacuarea pârâtei.
Instanța, deliberând, constată că, în speță, sunt aplicabile disp. art. 36 teza a II-a C. p. c., fiind justificată calitatea procesuală activă a reclamanților, întrucât aceștia au un drept de proprietate asupra imobilului, chiar dacă acesta este limitat la nuda proprietate. Totodată, dacă pârâta justifică titlul locativ, este o chestiune de fond, care ar putea fi antamată, interesul de a formula acțiune conform art. 33 teza a II-a C. p. c. constând în necesitatea de a preîntâmpina pe viitor aspecte legate de exercitarea atributelor dreptului de proprietate.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, instanța, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul asupra fondului.
Reclamanții, prin avocat, solicită admiterea acțiunii, astfel cum a fost modificată, arătând, în esență, că pârâta locuiește în imobil, iar, după naționalizarea acestuia, reclamanții au încheiat contract cu mama pârâtei și că, în luna iulie 2014, autoarea pârâtei a fost notificată prin executor judecătoresc, cu privire la faptul că nu se mai dorește prelungirea contractului. De asemenea, solicită admiterea cererii de intervenție accesorie, cu mențiunea că s-a renunțat la valoarea lipsei de folosință și că nu sunt de acord decât cu plata chiriei fără acordarea unui termen de grație. Solicită cheltuieli de judecată, în cuantum de 5000 lei, onorariu de avocat.
Pârâta, prin avocat, solicită respingerea cererii de intervenție și a acțiunii principale, susținând că nuda proprietate nu presupune și dreptul de folosință, pe care îl are uzufructuarul, neputând fi formulată o acțiune în evacuare de către nudul proprietar, cu mențiunea că, în speță, s-au efectuat denersuri pentru ca reclamanții să primească ciria, chiar și în lipsa unui contract, însă aceștia au refuzat. Totodată, solicită aplicarea disp. art. 397 al. 3 C. p. c. cu privire la acordarea unui termen de grație pentru a primi o locuință de la stat. Fără cheltuieli de judecată. Cu privire la onorariul avocațial solicitat de reclamanți, pârâta, prin apărător apreciază că acesta este foarte mare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată sub nr._ la Judecătoria Sectorului 1 București, reclamanții C. A.-I. și C. Ș.-M. au solicitat evacuarea pârâtei P. V. din apartamentul nr. 6, situat în București, .. 12, ., pentru lipsa titlului, obligarea acesteia la plata contravalorii lipsei folosinței, calculată începând cu data de 01.01.2015 până la momentul eliberării efective, precum și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că sunt coproprietarii apartamentului, în baza contractului de vânzare-cumpărare aut. sub nr. 947/09.09.2010, iar mama lor, C. S., beneficiază de uzufructul viager.
Imobilul a fost naționalizat și ulterior retrocedat, familia reclamanților menținând în apartament pe pârâtă, în calitate de chiriaș, contractul de închiriere expirând la data de 31.12.2014.
La data de 15.07.2014, prin notificarea nr. 23, reclamanții au anunțat-o pe pârâtă cu privire la intenția de a nu mai prelungi contractul de închiriere ulterior date de 31.12.2014, punându-i în vedere să elibereze apartamentul.
Deoarece pârâta nu a dat curs notificării, reclamanții au notificat-o din nou, la data de 23.01.2015, însă nu au primit niciun răspuns, astfel încât, în prezent, aceasta ocupă apartamentul fără titlu.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1825, art. 1831-1832 C. civ. și art. 21 din Legea nr. 114/1996.
Prin cererea formulată la data de 04.03.2015 (f. 22), reiterată la data de 08.04.2015 (f. 44-45), reclamanții au precizat că înțeleg să renunțe la cererea privind obligarea pârâtei la plata contravalorii lipsei de folosință.
La data de 11.06.2015, numita P. C. a depus la dosar o cerere prin care a învederat că mama sa, pârâta P. V., a decedat la data de 13.01.2015, anexând copie de pe certificatul de deces (f. 61).
La termenul din data de 11.06.2015, în ședință publică, reclamanții au depus la dosar o cerere prin care au arătat că solicită evacuarea din apartament a moștenitoarei defunctei, P. C., instanța luând act de cererea modificatoare, în condițiile art. 204 alin. 1 C. proc. civ. și dispunând introducerea în cauză, în calitate de pârâtă, a acestei persoane.
Pârâta P. C. nu a formulat întâmpinare, însă, la data de 05.10.2015, a depus la dosar Concluzii scrise, prin care a solicitat repunerea pe rol a cauzei și a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, motivând, în esență, că aceștia dețin doar nuda proprietate a apartamentului, iar persoana care ar avea calitatea de a solicita evacuarea este C. S., care beneficiază de uzufructul viager.
Prin încheierea din data de 08.10.2015, instanța, în baza art. 400, raportat la art. 247 alin. 1 C. proc. civ., a repus cauza pe rol, pentru a pune în discuție excepția invocată.
La data de 26.10.2015 a fost depusă la dosar cerere de intervenție accesorie din partea numitei C. S., prin care aceasta a arătat că înțelege să intervină în favoarea reclamanților, solicitând evacuarea pârâtei din imobil.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 61 alin. 1 și 3, art. 63, art. 64 și art. 223 alin. 3 C. proc. civ.
Prin încheierea de dezbateri din data de 19.11.2015, instanța a constatat admisibilă în principiu cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta C. S. și a respins, ca neîntemeiată, excepția netimbrării cererii de intervenție invocată de către pârâtă în ședința publică de la acel termen.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active, invocată de către pârâtă, prin aceeași încheiere, instanța a constatat că sunt aplicabile dispozițiile art. 36 teza a II-a C. proc. civ.
În dovedirea cererii, instanța a încuviințat, pentru reclamanți, administrarea probei cu înscrisuri.
Analizând probatoriul administrat, instanța constată următoarele:
Prin contractul de vânzare-cumpărare aut. sub nr. 947/09.09.2010 de BNP ”D. A. M.” (f. 8-11), reclamanții C. A.-I. și C. Ș.-M. au dobândit nuda proprietate asupra apartamentului nr. 6, situat în București, .. 12, ., iar intervenienta accesorie C. S. a dobândit dreptul de uzufruct viager.
În apartamentul sus-menționat a locuit, în baza contractului de închiriere nr._/11.09.2013 (f. 12-13), P. V., până la data de 31.12.2014, când contractul a expirat, iar ulterior, până la data decesului, 13.01.2015, aceasta a continuat să locuiască în apartament fără însă a mai beneficia de un titlu locativ, având în vedere că, încă din data de 15.07.2014, a fost notificată de către intervenienta C. S., prin intermediul executorului judecătoresc (f. 14), că nu se mai intenționează încheierea unui contract de închiriere ulterior date de 31.12.2014, a expirării celui în vigoare.
Prin aceeași notificare, intervenienta a cerut chiriașei să evacueze imobilul la data expirării termenului contractual, iar solicitarea a fost reiterată la data de 23.01.2015 prin avocat, în numele reclamanților și ai intervenientei, prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, semnată de fiica fostei chiriașe (f. 16, verso).
Ulterior, decesului fostului locatar, în apartament a continuat să locuiască fiica acesteia, pârâta P. C., fără a deține însă un titlu locativ, aspecte necontestate de către aceasta.
Instanța reține că cererea de evacuare a oricărei persoane care locuiește fără titlu în apartamentul ce face obiectul cauzei poate fi făcută atât de către reclamanți, în calitate de nuzi proprietari, în apărarea dreptului lor de proprietate, reglementat de art. 555 alin. 1 C. civ., cât și de către intervenienta accesorie, în calitate de uzufructuar.
De altfel, din poziția procesuală a intervenientei rezultă, în mod neechivoc, voința în sensul evacuării pârâtei din apartamentul pe care nu îl poate folosi, potrivit dreptului său, voință exprimată anterior și în ceea ce o privește pe mama pârâtei, prin notificarea nr. 23/15.07.2014.
Astfel, chiar dacă reclamanții nu beneficiază de folosința apartamentului, în timpul vieții intervenientei-uzufructuar, o atare posibilitate nu este nici exclusă, cu acordul acesteia, pe de o parte, iar, pe de altă parte, aceștia, în calitate de nuzi proprietari, pot acționa în justiție pe orice persoană care exercită atributul folosinței fără titlu, în vederea asigurării folosinței pentru uzufructuar, în prezent, precum și pentru ei înșiși, în viitor.
În plus, interesul nudului proprietar de a acționa în justiție pe orice persoană care folosește bunul fără titlu este dat și de faptul că, potrivit art. 735 alin. 1 C. civ., cheltuielile și sarcinile proprietății sunt în sarcina sa, iar, în lipsa posibilității de a solicita evacuarea persoanelor care folosesc bunul fără drept, nudul proprietar ar fi nevoit să suporte cheltuielile bunului, fără ca aceste cheltuieli să fie făcute în considerarea uzufructului, ceea ce ar fi o sarcina excesivă și complet nejustificată.
Prin urmare, instanța va admite atât cererea principală, cât și cererea de intervenție accesorie și, în baza art. 555 alin. 1, coroborat cu art. 703 C. proc. civ., va dispune evacuarea pârâtei din apartamentul nr. 6, situat în București, .. 12, ., pentru lipsa titlului locativ.
În ceea ce privește cererea pârâtei, de acordare a unui termen în vederea evacuării, instanța constată, pe de o parte, că reclamanții nu au fost de acord cu solicitarea pârâtei, iar, pe de altă parte, instanța observă că pârâta nu a precizat un termen clar, necesar în vederea evacuării, condiționând eliberarea imobilului de punerea la dispoziție a unei locuințe de către stat, precum și că aceasta avea cunoștință de intenția reclamanților și a intervenientei de a nu mai prelungi contractul de închiriere al mamei sale încă de la data primirii notificării din 23.01.2015, semnând dovada de primire.
De asemenea, fiind incidente dispozițiile art. 453 alin. 1 C. proc. civ. și reținând culpa procesuală a pârâtei, instanța o va obliga pe aceasta la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial, redus conform art. 451 alin. 2 C. proc. civ., având în vedere că pricina nu a prezentat o complexitate deosebită, astfel încât să fie necesară prestarea unui volum de muncă ridicat și, deci, costisitor, de către avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea, modificată, privind pe reclamanții C. A. I., CNP_ și C. S. M., CNP_, ambii cu domiciliul ales la Cabinet avocat „V. M.”, din București, ., ., . și pe pârâta P. A. C., domiciliată în București, .. 12, ., sector 1, CNP_.
Admite cererea de intervenție accesorie formulată de C. S., CNP_, domiciliată în București, .. 3, ., sector 5.
Dispune evacuarea pârâtei din apartamentul nr. 6, din imobilul situat în București, .. 12, ., aparținând reclamanților, pentru lipsa titlului locativ.
Obligă pe pârâtă la plata către reclamanți a sumei de 1.000 lei, cheltuieli de judecată – onorariu avocațial, cu aplicarea art. 451 alin. 2 C. proc. civ.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 19.11.2015.
P., GREFIER,
Red. PVP
Tehnored. PVP/NS
6 ex./15.02.2016
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1... | Întoarcere executare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... → |
|---|
