Întoarcere executare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 04-12-2015 în dosarul nr. 23263/2015
Document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
Sentința civilă nr._/2015
Ședința publică de la 04 Decembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE ROGOZ OANA RAMONA
Grefier I. V. I.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestator A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR și pe intimații Ș. O., B. M., C. V., P. V., P. I., D. A., având ca obiect contestație la executare DOSAR EXECUTARE 706/2015, SUSPENDAREA EXECUTĂRII SILITE
La apelul nominal făcut în ședința publică la prima strigare, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează faptul că intimata Ș. O. a depus îmtâmpinare la data de 27.11.2015, după care,
Instanța, în temeiul art 104 alin 13 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor, lasă dosarul la a doua strigare.
La a doua strigare, la apelul făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Instanta din oficiu verificand competenta, constată ca in baza art. 714 raportat la art. 651 C.p.c în forma în vigoare la data începerii executării silite, Judecătoria Sectorului 1 București, este competentă general, material si teritorial în soluționarea cauzei.
Instanța în temeiul art. 238 C.p.c estimează durata procesului la 2 luni.
Cu privire la probatoriu, deliberând, în baza art. 255 și art 258 C.p.c., instanța încuviințează la solicitarea ambelor părți, proba cu înscrisurile de la dosar, apreciind proba pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.
Constatând probatoriul complet administrat instanța declară cercetarea procesului încheiată, conform art. 244 Cod procedură civilă, și reține cauza în pronunțare, în temeiul art. 394 Cod procedură civilă.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 1 București la data de 11.08.2015, sub nr._, contestatoarea A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR(ANRP) a formulat, în contradictoriu cu intimații Ș. O., B. M., C. V., P. V., P. I. și D. A. contestație la executare în dosarul de executare nr. 706/2015 înregistrat la Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătorești D., C.& Asociații, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea executării silite, anularea Încheierii de învestire cu formulă executorie a titlului executoriu, pronunțată în dosarul nr._/299/2015 al Judecătoriei sectorului 1 București și suspendarea executării silite, în temeiul art. 700 alin. 1 și alin. 3 C.pr.civ., până la soluționarea prezentei cauze. De asemenea, contestatoarea a solicitat întoarcerea executării silite în ipoteza în care aceasta ar fi finalizată până la data judecării prezentei contestații la executare.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că prin somația emisă de S.C.P.E.J D., C. și Asociații în dosarul de executare nr. 706/2015 și înregistrată la A. Națională pentru Restituirea Proprietăților la data de 4.08.2015 a fost înștiințată că datorează debitorilor intimați suma de 155.751,4 lei din care suma de 120.199,92 lei cu titlu de debit și suma de 35.551,48 lei cu titlu de cheltuieli de executare, în temeiul titlului executoriu reprezentat de Decizia nr. 2194/25.09.2009 a ANRP.
Or, arată contestatoarea, procedura de executare silită a fost demarată împotriva unei persoane care nu mai are calitate de debitor începând cu data de 18.12.2014, dată la care a intrat în vigoare Legea nr. 164/2014 prin care a fost reglementată o nouă procedură cu privire la soluționarea dosarelor constituite în temeiul Legii nr. 290/2003 și de plată a acestora. Contestatoarea a menționat că, în temeiul art. 3 alin. 2 și art. 11 alin. 1 din Legea nr. 164/2014, sarcina plății revine în mod exclusiv Ministerului Finanțelor Publice, A. Națională pentru Restituirea Proprietăților neavând obligații privind plata despăgubirilor.
De asemenea, contestatoarea a arătat că, așa cum prevede art. 11 alin. 3 din Legea nr. 164/2014, orice procedură de executare silită se suspendă de drept, până la împlinirea termenelor la care devin scadente obligațiile de plată prevăzute în titlurile de plată emise conform art. 10 alin. 6 din același act normativ.
De asemenea, contestatoarea a mai învederat că onorariul de avocat în cuantum de 27.365 lei solicitat cu titlu de cheltuieli de executare este excesiv de mare raportat la munca îndeplinită, solicitând instanței cenzurarea acestuia.
Pentru toate aceste considerații, contestatoarea a solicitat admiterea contestației și anularea tuturor formelor de executare silită efectuate în dosarul de executare nr.706/2015, precum și suspendarea executării silite.
De asemenea, ca efect al admiterii contestației la executare, în ipoteza finalizării executării silite până la soluționarea acesteia, contestatoarea a solicitat instanței întoarcerea executării silite.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 711 și următoarele C.pr.civ., art. 700 alin. 1 și alin. 3 C.pr.civ., Legea nr. 9/1998, H.G. nr. 1277/2007, Legea nr. 164/2014.
În probațiune, contestatoarea a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri.
Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, în conformitate cu dispozițiile art. 30 din OUG nr. 80/2013.
Intimații au formulat Întâmpinare(f.85-90)prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a contestației la executare, arătând în esență, următoarele:
1.Dispozițiile Legii 164/2014 nu sunt aplicabile în cauză.
Astfel, arată intimații, ca aplicare a principiului neretroactivității legii, dispozițiile Legii 164/2014 nu sunt aplicabile situațiilor juridice născute înainte de .. Or Hotărârea reprezentând titlu executoriu în baza căruia s-a născut raportul juridic dintre părți a fost emisă la data de 20.12.2006, cu mult înaintea intrării în vigoare a Legii 164/2014.
Pe de altă parte, conform jurisprudenței CEDO(cauza P. împotriva României, Brumăresc vs. România, M. vs. România, S. și Rosemberg vs. România, Porteanu vs. România, Taub vs. România)dreptul de proprietate și creanțele asupra statului sunt garantate de Constituție în sensul că atâta timp cât există un drept de proprietate recunoscut potrivit legii sau creanțe asupra statului constatate prin acte administrative irevocabile sau prin hotărâri judecătorești potrivit legilor în vigoare, acestea nu mai pot fi plafonate ci urmează să fie executate ca atare.În lumina același jurisprudențe a Curții E.D.O, statul nu poate impune limitări ale executării silite și nu poate institui norme care să ducă la amânarea realizării creanței pe care o persoană o are împotriva sa, aceasta constituind o ingerință nepermisă și nerezonabilă în dreptul său la recunoașterea bunurilor prevăzut la art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția E.D.O. Complexitatea procedurii interne de executare silită sau a sistemului bugetar al statului nu poate scuti statul de obligația sa, în baza Convenției, de a garanta fiecărei persoane dreptul la executarea unei hotărâri judecătorești sau a unui titlu de creanță împotriva statului într-un interval rezonabil. Autoritățile nu pot invoca lipsa de fonduri sau a altor resurse pentru a justifica neexecutarea unei hotărâri judecătorești. De asemenea, a cere creditorilor să urmeze o nouă procedură judiciară pentru valorificarea aceluiași drept, constituie o sarcină excesivă de natură să contravină exigențelor instituite de art. 6 di Convenția E.D.O.
Cu privire la onorariul avocatului solicitat ca și cheltuială de executare silită, intimații au arătat că, pe de o parte, au dreptul de a beneficia de asistență juridică și în faza de executare silită iar pe de altă parte, că instanța nu poate interveni în relația dintre avocat și client și nu poate să cenzureze cuantumul acestuia.
Întâmpinarea nu a fost motivată în drept.
La solicitarea instanței, la data de 27.10.2015, Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătorești D., C.&Asociații, prin serviciul registratură, a depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, înscrisurile din dosarul de executare nr._ (filele 28-56).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt
La data de 15.07.2015, intimata Ș. O., în nume propriu dar și în calitate de reprezentant convențional al intimaților B. M., C. V., P. V., P. I. și D. A. a formulat cerere de executare silită a creanței în cuantum de 136.829,62 lei reprezentând cuantumul despăgubirilor stabilite prin titlul executoriu reprezentat de Decizia nr. 2194/25.09.2009 emisă de Vicepreședintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
Cererea a fost înregistrată la Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătorești D., C.&Asociații sub nr. 706/2015.
Prin Încheierea din 9.06.2015 pronunțată de Judecătoria sectorului 1 în dosarul nr._/300/2015, s-a dispus învestirea cu formulă executorie a titlului executoriu reprezentat de Hotărârea nr.1535 emisă de Comisia Județeană Tulcea pentru aplicarea Legii 9/1998, validată prin Decizia nr. 2194/25.09.2009 a emisă de Vicepreședintelui Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
Prin Încheierea din 3.08.2015, executorul judecătoresc a dispus încuviințarea executării silite în temeiul titlului executoriu menționat, pentru recuperarea de la debitoarea A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, a creanței în cuantum de 120.199,92 lei reprezentând cotele actualizate cu indicele prețurilor de consum cuvenite creditorilor care au formulat cerere de executare silită în temeiul titlului executoriu menționat, la care se adaugă cheltuielile de executare în cuantum de 35.551,48 lei, creanța totală pentru care s-a demarat procedura de executare silită fiind de 155.751,40 lei.
Prin adresa din 3.08.2015, executorul judecătoresc a dispus înființarea popririi asupra conturilor pe care le deține ANRP la terțul poprit Activitatea de Trezorerie și contabilitate Publică a municipiului București până la concurența sumei de 155.751,40 lei(creanța și cheltuielile de executare), prin somația emisă la aceeași dată fiind înștiințată și debitoarea contestatoare ANRP despre măsura dispusă.Adresa a fost comunicată debitoarei contestatoare la data de 4.08.2015, așa cum rezultă din dovada de comunicare aflată la fila 36 dosar. .
Prin adresa nr._ din 5.08.2015, terțul poprit a transmis executorului judecătoresc că a luat act de măsura dispusă și va proceda la consemnarea sumei pe măsura creării de disponibil, cuantumul sumelor ce pot fi indisponibilizate la data formularii răspunsului, conform comunicării instituției debitoare în accord cu dispoziiile OG 22/2002 fiind 0. De asemenea, prin aceeași adresă, terțul poprit înștiințează executorul judecătoresc de . din Legii 164/2014.
În drept
Cu privire la procedura aplicabilă prezentei cauze, instanța reține următoarele:
Noul Cod de procedura civila a intrat in vigoare la data de 15.02.2013 și conține el însuși norme tranzitorii cu caracter general, menite sa reglementeze orice succesiune viitoare de norme de procedura civila, ivita după . Noului Cod (art. 25 si urm. NCPC).
De asemenea, Legea 76/2012 conține norme tranzitorii speciale menite să rezolve conflictul rezultat din această succesiune de legi. În acest sens, dispozițiile art. 3 din Legea nr. 76/2012 reglementează legea aplicabila proceselor și executărilor silite în curs la data intrării in vigoare a Noului Cod de procedura civila.
De asemenea, conform art. 24 N.C.pr.civ:” Dispozițiile legii noi de procedura se aplica numai proceselor si executărilor silite începute după .”.
Scopul acestei norme generale de drept tranzitoriu – reluata in cuprinsul art. 3 din Legea nr. 76/2012, norma special edictata pentru conflictele de legi rezultate din . N.C.pr.civ– este acela de a fixa legea aplicabila întregii proceduri, în funcție de data începerii procesului, respectiv de data începerii executării silite; in acest fel, normele de competenta si de procedura propriu-zisa sunt pe deplin previzibile pentru toți participanții la proces, care pot estima, de la bun început, coordonatele esențiale înăuntrul cărora se va desfășura procesul.
In cazul executării silite, va fi aplicabilă legea in vigoare la data depunerii cererii de executare silita la executorul judecătoresc, concluzie care se impune, prin raportare la dispozițiile art. 622 alin. 2 NCPC, din care rezulta ca executarea silita începe odată cu sesizarea organului de executare.
Prin urmare,cum cererea de executare silită a fost formulată la data de 18.01.2015, procedura aplicabilă în cauză este cea reglementată de Noul Cod de procedură civilă-Legea 134/2010, cu modificările aduse prin Legea 138/2014.
Potrivit art. 712 alin. 1 C.pr.civ., împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare, se poate face contestație la executare în termen de către cei interesați sau vătămați prin executare.
De asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii. A. 3 statuează că după începerea executării silite, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale.
Potrivit art.714 C.pr.civ: Dacă prin lege nu se prevede altfel, contestația privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când: 1. contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care îl contestă; 2. cel interesat a primit comunicarea, ori, după caz, înștiințarea privind înființarea popririi.
Instanța reține, sub un prim aspect, că prezenta contestație la executare, înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 1 București la data de 11.08.2015 a fost formulată în termenul legal de 15 zile prevăzut de dispozițiile legale anterior redate, având în vedere că înștiințarea privind măsura popririi a fost comunicată ANRP împreună cu încheierea de încuviințare a executării silite, titlul executoriu, Încheierea de învestire cu formula executorie și încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare la data de 4.08.2015, așa cum rezultă din dovada de comunicare aflată la fila 63 dosarul cauzei.
Din perspectiva incidenței dispozițiilor Legii 164/2014, care constituie motivul de drept invocat de contestatoare în susținerea contestației la executare, instanța reține următoarele:
Prin Legea 164/2014, intrată în vigoare la data de 18.12.2014 a fost reglementată o nouă procedură cu privire la soluționarea dosarelor constituite în temeiul Legii nr. 290/2003 și de plată a acestora.
Astfel, conform art. 3 alin.2 din Legea 164/2014:„dispozițiile prezentei legi referitoare la plata despăgubirilor se aplică cererilor soluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru care nu s-a efectuat plata, cererilor nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, precum și cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești, având ca obiect acordarea de despăgubiri în baza Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și a Legii nr. 290/2003, cu modificările și completările ulterioare.
Prin urmare, în speță, nefiind efectuată, decât parțial, plata pentru un titlu executoriu emis anterior intrării în vigoare a legii, ne aflăm în ipoteza reglementată de art.3 alin.2 teza 1 din leg, instanța înlăturând astfel apărarea intimatei că dispozițiile Legii 164/2014 nu sunt aplicabile în speță din perspectiva tezei a III-a a dispozițiilor art. 3 alin 2.
De asemenea, instanța reține că legiuitorul a stabilit, tot prin art. 3 alin 2 și sfera raporturilor juridice cărora li se aplică legea, sferă în care sunt incluse și toate cererile soluționate până la data intrării în vigoare a legii, în sensul stabilirii cuantumului despăgubirilor, instanța nefiind competentă în prezentul cadru procesual să analizeze conformitate dispozițiilor legii cu principiile constituționale, prin urmare, instanța va înlătura și apărarea intimatei privind neaplicarea retroactivă a legii cu privire la cererile soluționate anterior intrării în vigoare a acesteia.
Instanța reține că la data formulării cererii de executare silită, respectiv 15.07.2015, contestatoarea ANRP nu mai avea calitatea de debitor pentru a plăti suma stabilită prin actul administrativ ce constituie titlu executoriu, această calitate aparținând Ministerului Finanțelor Publice.
Prin urmare, deși titlul executoriu reprezentat de Hotărârea nr.1535 emisă de Comisia Județeană Tulcea pentru aplicarea Legii 9/1998, validată prin Decizia nr. 2194/25.09.2009 a emisă de Vicepreședintelui Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților a fost emis cu mult înainte de . Legii 164/2015, cererea de executare silită a fost formulată ulterior intrării în vigoare a Legii 164/2014, or, simpla naștere a dreptului la despăgubire anterior intrării în vigoare a Legii 164/2014 nu poate legitima o executare silită efectuată după . legii întrucât orice act de executare silită nu poate fi efectuat decât împotriva persoanei care are calitatea de debitor și nu împotriva unei persoane care nu mai are calitatea de debitor.
Deși schimbarea totală a modalității de obținere a sumelor stabilite cu titlu de despăgubiri, are ca si consecință necesitatea întreprinderii de către creditor a unui nou demers pentru obținerea plății acestor despăgubiri, instanța nu poate legitima o executare silită demarată împotriva unei persoane care nu mai avea calitatea de debitor, reținând totodată că legiuitorul a reglementat prin Legea 164/2014 o procedură prin care s-a urmărit să se accelereze plata acestor sume.
Astfel,conform art.10 și 11 Legea 164/2014 : „(1) Plata despăgubirilor stabilite prin actele administrative prevăzute la art. 9 lit. a) și b) se efectuează în ordinea cronologică a emiterii acestora, în tranșe anuale egale, eșalonat, pe o perioadă de 5 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2015.
(2) Plata despăgubirilor stabilite prin actele administrative prevăzute la art. 9 lit. c) și d) se efectuează în ordinea cronologică a emiterii acestora, în tranșe anuale egale, eșalonat, pe o perioadă de 5 ani, începând cu anul următor emiterii deciziilor de validare.
(3) Plata sumelor de bani stabilite prin hotărâri judecătorești, rămase definitive și irevocabile sau, în cazul proceselor începute după data de 15 februarie 2013, rămase definitive, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se efectuează în tranșe anuale egale, eșalonat, pe o perioadă de 5 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2015.
(4) Sumele neplătite, aferente hotărârilor judecătorești prevăzute la alin. (3) și actelor administrative prevăzute la art. 9 lit. a) și b), se actualizează cu indicele de creștere a prețurilor de consum pentru perioada de la momentul rămânerii irevocabile/definitive, respectiv al emiterii acestora, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, și constituie obligații de plată, în tranșe, în condițiile prezentei legi. Actualizarea sumei se face prin decizie a președintelui Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
(5) Sumele aferente actelor administrative prevăzute la art. 9 lit. c) se actualizează prin decizia de validare cu indicele de creștere a prețurilor de consum, pentru perioada de la momentul emiterii hotărârilor până la data intrării în vigoare a prezentei legi, și constituie obligații de plată, în tranșe, în condițiile prezentei legi.
(6) Pentru fiecare tranșă anuală, A. Națională pentru Restituirea Proprietăților emite un titlu de plată. Titlul de plată, în original, se comunică, în cel mult 5 zile de la emitere, Ministerului Finanțelor Publice și persoanelor îndreptățite.
(7) Cuantumul unei tranșe anuale nu poate fi mai mic de 20.000 lei. În cazul în care suma ce trebuie plătită este mai mică decât 20.000 lei, aceasta va fi achitată integral, într-o singură tranșă.
Art. 11. - (1) Plata sumelor stabilite prin titlurile de plată se efectuează de către Ministerul Finanțelor Publice, în termen de cel mult 180 de zile de la data emiterii acestora.
(2) Procedura de plată se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice, până la data de 31 decembrie 2014, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) Orice procedură de executare silită se suspendă de drept, până la împlinirea termenelor la care devin scadente obligațiile de plată prevăzute în titlurile de plată emise conform art. 10 alin. (6).
Cu privire la apărările invocate de intimați privind aplicarea cu prioritate a prevederilor Convenției E.D.O, instanța reține faptul că, în condițiile în care legea impune limite rezonabile și justificate privind exercitarea unui drept fundamental, așa cum este cazul în speță, dreptul respectiv nu este anihilat și aceasta nu are ca efect încălcarea drepturilor recunoscute de art. 6 din Convenția E.D.O și art. 1 din Protocolul 1, reținând în acest sens și concluziile Hotărârii CEDO în cauza A. și alții împotriva României.
Motivat de aceste considerente instanța va dispune anularea actelor de executare silită efectuate în dosarul de executare silită nr.706/2015, inclusiv a Încheierii de încuviințare a executării silite emisă de executorul judecătoresc.
Cu privire la Încheierea de învestire cu formulă executorie pronunțată la data de 9.06.2015 de Judecătoria sectorului 1 București, în dosarul nr._/299/2015, instanța reține că deși este o procedură necontencioasă, învestirea cu formulă executorie se pronunță în contradictoriu cu un debitor, instanța fiind obligată, chiar și în cadrul acestei proceduri, să verifice calitatea de debitor al persoanei indicate de creditor ca având această calitate întrucât nu s-ar putea învesti cu formulă executorie un titlu în contradictoriu cu o persoană străină de raportul juridic obligațional. În speță, cum calitatea de debitor al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietății nu rezultă expres din titlul executoriu ci este conferită de lege, instanța avea obligația să verifice dacă, conform legii, aceasta mai are calitatea de debitor. Pronunțând o Încheiere de învestire cu formulă executorie în contradictoriu cu A. Națională pentru Restituirea Proprietății la o dată la care aceasta nu mai avea calitatea de debitor, instanța a pronunțat o Încheiere nelegală care se impune a fi anulată, motiv pentru care instanța va dispune în acest sens.
În ceea ce privește cererea de suspendare a actelor de executare și a executării silite, instanța reține că, potrivit art. 701 alin. 1 C.pr.civ., executarea silită se suspendă în cazurile în care aceasta este prevăzută de lege ori este dispusă de instanță.
Conform art. 719 alin 1 C.pr.civ: „ Până la soluționarea contestației la executare(…) la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competenta poate suspenda executarea„
Prin urmare, suspendarea executării silite este o măsură care se poate dispune numai până la soluționarea de către instanță a contestației la executare și având în vedere că prin prezenta hotărâre instanța a soluționat contestația la executare, rezultă că cererea de suspendare a executării silite, a rămasă fără obiect, instanța urmând să o respingă ca atare.
În ceea ce privește cererea de întoarcere a executării silite, instanța reține, din economia dispozițiilor art.723 și art. 724 C.pr.civ că această măsură constă în restabilirea situației anterioare executării silite. Întrucât din actele dosarului de executare silită nu rezultă că a fost virată în contul executorului judecătoresc vreo sumă de bani ca urmare a înființării măsurii popririi, rezultă să cererea de întoarcere a executării silite este lipsită de obiect, urmând a fi respinsă ca atare.
În temeiul dispozițiilor art.453 alin 1 C.pr.civ, reținând culpa procesuală a intimaților, instanța va admite cererea contestatoarei și va obliga intimații la plata sumei de 53,32 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând valoarea cheltuielilor avansate de către contestatoare pentru xerocopierea înscrisurilor din dosarul de executare, conform dispozițiilor art. 717 alin 2 C.pr.civ, așa cum rezultă din extrasul de cont de la fila 72 dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite contestația la executare formulată de contestatoarul A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR cu sediul în sector 1, București, Calea Floreasca, nr. 202 în contradictoriu cu intimații Ș. O. cu domiciliul în C., ., nr. 54, ., ., B. M. cu domiciliul în C., ., ., ., C. V. cu domiciliul în C., ., nr. 63, ., ., J. C., P. V. cu domiciliul în com. M. K., ., J. C., P. I. cu sediul în sector 5, București, Calea Ferentari, nr. 144 și D. A. cu domiciliul în com. Unirea, ..
Dispune anularea executării silite efectuate în dosarul de executare silită nr. 706/2015 de catre SCPEJ D., C. și Asociații și a Încheierii de învestire cu formulă executorie din 9.06.2015 pronunțată în dosarul nr._/299/2015 al Judecătoriei sectorului 1 București.
Respinge cererea de suspendare a executării silite ca rămasă fără obiect.
Respinge ca neîntemeiată cererea de întoarcere a executării silite.
Obligă intimații la plata către contestatoare a sumei de 53,32 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Ia act că intimații nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 4.12.2015.
P., GREFIER,
Ramona Oana RogozIonuț V. I.
Red/tehnored/RRO/IIV/8.02.2016/9 ex.
← Evacuare. Sentința nr. 19/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI | Pretenţii. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1... → |
---|