Exercitarea autorităţii părinteşti. Decizia nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 18-11-2015 în dosarul nr. 21855/2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
DECIZIE Nr._/2015
Ședința publică de la 18 Noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Pe rol judecarea cauzei Minori și familie privind pe
reclamant S. M. D. A. LA C.AV. P. M.
și pe pârât P. C., autoritate tutelară P. S. 1 BUCUREȘTI, având ca obiect
exercitarea autorității părintești
împotriva deciziei numărul
La apelul nominal făcut în ședința publică
lipsind:
- pârât - P. C.
- autoritate tutelară - P. S. 1 BUCUREȘTI
- reclamant - S. M. D. A. LA C.AV. P. M.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează
INSTANȚA
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei S. 1 Bucuresti la data de 24.06.2015, sub nr._, reclamantul Stînga M. a chemat in judecata pe parata P. C., solicitand instantei ca prin hotararea ce va pronunta sa dispuna exercitarea in mod exclusiv de catre acesta a autoritatii parintesti cu privire la minorul M.-A., nascut la data de 03.06.2013, obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea cererii, a aratat reclamantul ca prin sentinta civila nr._/25.11.2014 pronuntata de Judecatoria S. 1 Bucuresti in Dosarul nr._/299/2014 s-a dispus ca autoritatea parinteasca asupra minorului M.-A., nascut la data de 03.06.2013 din afara casatoriei, sa fie exercitata in comun de catre parinti, stabilindu-se domiciliul minorului la tata, luandu-se act de faptul ca partile vor contribui in mod egal la cheltuielile legate de cresterea si ingrjirea minorului.
A mentionat ca la acel moment partile hotarasera sa continue convietuirea, pentru a oferi fiului lor o familie armonioasa, insa discutiile si scandalurile care au avut loc, legate in principal de consumul de alcool al concubinei sale si de lipsa de implicare a acesteia in ingrijirea si educarea fiului lor, au condus la separare, la data de 04.05.2015 parata parasind domiciliul comun impreuna cu fiica acesteia din prima casatorie.
A mai aratat ca de atunci nu a mai reusit sa discute cu parata – desi a incercat acest lucru – ca aceasta nu s-a mai interesat de copil, nesunandu-l nici macar de ziua lui, astfel ca solicita modificarea hotararii judecatoresti anterioare, sub aspectul exercitarii autoritatii parintesti.
In drept cererea a fost intemeiata pe disp. art. 398, 505 alin. 2 cod civil, art. 148-151, 194 cod proc. civ.
Au fost anexate cererii inscrisuri.
La data de 15.09.2015 a depus reclamantul cerere completatoare, prin care a solicitat si obligarea paratei la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorului, urmand a se tine seama de faptul ca aceasta mai are doi copii dintr-o casatorie anterioara, unul in intretinerea sa si unul in custodia tatalui, acestuia din urma nedatorandu-i intretinere.
Parata nu a formulat intampinare in termen legal si nu s-a prezentat in instanta, inaintand la dosar, la data de 04.11.2015, o intampinare, prin care a aratat ca a fost nevoita sa plece din domiciliul comun, impreuna cu fiica sa, I., in urma unei batai primite de la reclamant, nefiind lasata nici macar sa isi imbratiseze copilul, ca nu are putere finaciara pentru a se deplasa in Bucuresti, acum avandu-l in ingrijire si pe fiul sau din prima casatorie, neavand niciun venit pentru a participa la intretinerea financiara a fiului partilor.
Sub aspectul probatoriului a fost administrata in cauza proba prin inscrisuri, proba testimoniala cu un martor, fiind audiata, la propunerea reclamantului, numita Inocan A..
A fost efectuata ancheta psihosociala in cauza de catre Autoritatea Tutelara Primaria S. 1 Bucuresti la locuinta reclamantului.
Analizând materialul probator administrat in cauza, instanța reține următoarele:
Din relația din afara casatoriei a părților în cauză a rezultat minorul Stînga M.-A., nascut la data de 03.06.2013, din certificatul de naștere al acestuia rezultand ca are stabilita filiația - din afara căsătoriei - față de ambii părinți.
Prin sentinta civila nr._/25.11.2014 pronuntata in Dosarul nr._/299/2014, Judecatoria S. 1 Bucuresti a admis cererea reclamantului astfel cum a fost restransa, dispunand ca autoritatea parinteasca cu privire la minor sa fie exercitata in comun de catre parinti, stabilind locuinta minorului la tata si luand act de intelegerea partilor in sensul ca acestea vor contribui in mod egal la cheltuielile legate de cresterea si ingrijirea minorului.
Asa cum rezulta din sustinerile partilor si din depozitia martorei audiata in cauza, partile au continuat sa locuiasca impreuna cu fiul lor minor si cu o fiica a paratei dintr-o alta casatorie, ocupandu-se impreuna de acestia, pana in luna mai a acestui an, cand parata a plecat din domiciliul comun impreuna cu fiica sa, nedovendind parata ca plecarea sa s-a datorat comportamentului reclamantului; martora a aratat ca nu are cunostinta ca reclamantul sa ii fi cerut sa plece sau sa o fi dat afara din casa, ea nevazandu-l vreodata pe reclamant sa fie violent.
A relatat martora ca in perioada conveituirii partilor parata se ocupa putin de copil, fiind situatii in care il lasa singur in casa pentru a merge sa bea la carciuma din curtea casei lor, de mai multe ori vazandu-l pe copil lovit, pentru ca era nesupravegheat.
A mai aratat ca dupa plecarea paratei, aceasta nu a mai venit sa-l vada pe copil si nu a mai sunat.
Apreciaza instanta ca se impune o precizare, si anume aceea ca in prezenta cauza se vor analiza aspectele si situatiile de fapt intervenite dupa data ramanerii definitive a hotararii pronuntate la 25.11.2014, prin care s-a luat practic act de intelegerea intervenita intre parti in sensul exercitarii in comun a autoritatii parintesti, stabilirii locuintei minorului la tata si contributiei in comun a parintilor la cheltuielile legate de cresterea minorului, in conditiile in care acestia hotarasera sa continue convietuirea.
Aceasta pentru ca art. 403 din noul cod civil stipuleaza ca „în cazul schimbării împrejurărilor, instanța de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinți sau a unui alt membru de familie, a copilului, a instituției publice specializate pentru protecția copilului sau a procurorului”.
In ce priveste capatul de cerere privitor la exercitarea in in mod exclusiv de catre mama a autoritatii parintesti, se retine ca reclamantul a invocat in sustinerea cererii sale de acordare a custodiei exclusive dezinteresul manifestat de parata cu privire la copil, atat in perioada convieturii – cand parata consuma bauturi alcoolice, lasand deseori copilul nesupravegheat – cat si ulterior plecarii acesteia de acasa.
În lumina definiției pe care codul civil o dă autorității părintești, aceasta reprezintă mijlocul juridic de ocrotire a minorului prin exercitarea drepturilor și îndeplinirea îndatoririlor cu privire la persoana și bunurile minorului de către părinți, prin noul Cod civil fiind instituită o prezumție legală relativă de autoritate părintească comună, care poate fi răsturnată doar printr-o argumentație și probațiune extrem de serioasă.
Art. 36 alin. 7 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului face o enumerare a ceea ce ar constitui motive intemeiate, care sa determine instanta sa sa decida ca autoritatea parinteasca sa se exercite de catre un singur parinte, stipuland ca se considera astfel de motive: alcoolismul, boala psihică, dependența de droguri a celuilalt părinte, violența față de copil sau față de celălalt părinte, condamnările pentru infracțiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracțiuni cu privire la viața sexuală, infracțiuni de violență, precum și orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorității părintești.
Desi enumerarea nu se vrea a fi una limitativa, este cert ca un parinte va fi inlaturat de la exercitarea autoritatii parintesti atunci cand se face vinovat de fapte grave, care ar putea reprezenta un risc pentru copil.
Or, motivele invocate si dovedite de catre reclamant ( consumul excesiv de alcool, dezinteresul manifestat de catre parata, faptul ca reclamantul nu poate lua legatura cu aceasta pentru a discuta problemele privitoare la copil, in conditiile in care aceasta s-a si mutat in V., sunt de natura sa formeye convingerea instantei ca este in interesul minorului ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata in mod exclusiv de catre tata, motiv pentru care va admite sub acest aspect cererea reclamantului.
Cu privire la capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata unei pensii de întretinere, instanta retine faptul că ambii părinti au aceleasi drepturi si obligatii fată de minor.
Astfel, asa cum prevede art. 487 C. Civ, părintii sunt obligati să crescă copilul îngrijind de sănătatea si dezvoltarea lui fizică, de educarea, învătătura si pregatirea profesională a acestuia, potrivit cu însusirile lui. Obligatia legală de întretinere este stabilită prin dispozitiile art. 499 C. civ. conform căruia parintii sunt obligați în solidar să dea întreținere copiilor lor minori, asigurându-le acestora cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea profesională.
Avand in vedere ca minorul are stabilita locuinta la tata prin sentinta civila nr._/25.11.2014, prin aceasta hotarare stablindu-se ca partile vor contribui in mod egal la cheltuielile legate de cresterea si ingrijirea minorului, retinand ca a incetat convietuirea partilor incepand din luna mai 2015, este necesar ca si parata sa contribuie la cheltuielile ocazionate de întretinerea fiului sau minor ( reclamantul fiind cel care asigura întreținerea zilnică a copilului pentru acordarea unui nivel de trai decent. Astfel, în baza art. 499 alin. 1 C civ., instata va dispune obligarea pârâtei la plata unei pensii de întretinere.
În ceea ce priveste cuantumul pensei, art. 527 cod civil stabilește că întreținerea este datorată potrivit cu mijloacele celui ce urmează a o plăti, urmand a se tine seama si de starea de nevoie a creditorului obligatiei de intretinere – a minorului – iar potrivit alin. 2 al art. 529 NCC, când întreținerea este datorată de părinte ea se stabilește până la jumatate din venitul sau lunar net pentru trei sau mai multi copii.
Nu au fost dovedite in cauza veniturile obtinute de catre parata, aceasta sustinand ca nu obtine venituri dar nefacand dovada faptului ca nu ar fi apta de munca, imprejurare fata de care se va stabili pensia de intretinere datorata minorului M.-A. prin raportare la venitul minim pe economie, luand in considerare faptul ca aceasta mai are doi copii minori in intretinere.
In consecinta, va fi obligata parata la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorului M. –A. de 175 lei lunar, incepand cu data de 24.06.2015 ( aceea a introducerii actiunii) si pana la ajungerea copilului la varsta majoratului sau pana la noi dispozitii.
Se va lua act de faptul ca reclamantul va solicita cheltuieli de judecata pe cale separata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea astfel cum a fost completata…
..
…----////////
///
Dispune ca autoritatea parinteasca cu privire la minorul Stînga M.-A., nascut la data de 03.06.2013, sa fie exercitata in mod exclusiv de catre tata, reclamantul Stînga M..
Dispune obligarea paratei la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorului de 175 lei lunar, incepand cu data de 24.06.2015 si pana la ajungerea copilului la varsta majoratului sau pana la noi dispozitii.
Ia act de faptul ca reclamantul va solicita cheltuieli de judecata pe cale separata.
Cu drept de apel in termen de 30 de zile de la comunicare; cererea se depune la Judecatoria S. 1 Bucuresti.
Pronuntata in sedinta publica azi, 18.11.2015.
| ← Stabilire program vizitare minor. Hotărâre din 04-11-2015,... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... → |
|---|
