Filiaţie. Sentința nr. 04/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 04/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 04-11-2015 în dosarul nr. 20426/2015
Document finalizat
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
Dosar nr._
Sentinta civila nr._
Ședința publică de la 04.11.2015
Instanta constituita din:
PREȘEDINTE :F. A. P.
GREFIER:L. S. D.
Pe rol judecarea cauzei de minori și familie privind reclamantul L. S. R. și pârâta S. E., având ca obiect filiație, modificare nume de familie.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc in sedinta publica din data de 28.10.2015, fiind consemnata in incheierea de sedinta de la acea data, care face corp comun cu prezenta hotarare, cand instanta, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru azi, 04.11.2015 cand a hotarat urmatoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de fată, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti la data de 15.01.2015, sub nr.unic_, reclamantul L. S. R. a solicitat instantei, în contradictoriu cu pârâta S. E. să constate că reclamantul este tatăl minorului S. V. I., născut la data de 10.11.2014, să dispună exercitarea autoritătii părintesti cu privire la minor în comun de către ambii părinti, să stabilească locuinta minorului în conformitate cu dispozitiile legale, să stabilească pensia de întretinere în conformitate cu dispozitiile legale, să dispună modificarea numelui de familie al minorului din „S.” în „L.” si, în consecintă, modificarea certificatului, precum si, în cazul în care se va stabili domiciliul minorului la mama, să dispună păstrarea legăturilor personale cu minorul, conform unui program de vizitare, gradual, după următorul program: până la împlinirea vârstei de 3 ani de către minor, în prima si a treia săptămână a fiecărei luni, sâmbăta de la ora 10.00 la ora 18.00; în fiecare săptămână, reclamantul va avea posibilitatea să petreacă timp cu minorul, eventual în prezenta mamei; în fiecare an, reclamantul va avea posibilitatea să petreacă timp cu minorul, separat sau în prezenta mamei, de C., de Paste, de ziua e nastere a copilului si de ziua de nastere a reclamantului; după împlinirea vârstei de 3 ani: în prima săptămână si a treia săptămînă a fiecărei luni, de vineri de la ora 18.00 până duminică la ora 18.00, la domiciliul reclamantului; în fiecare săptămână, reclamantul va avea posibilitatea să petreacă timp cu minorul, sa-l ducă sau să-l ia de la scoală sau să meargă la activităti extrascolare; în fiecare an, în vacanta de C., o săptămână. În anii pari, sărbătoarea Ajunului Crăciunului, respectiv 24 decembrie, va fi petrecută de copilul minor cu reclamantul si prima zi de C., respectiv 25 decembrie, cu mama acestuia. În anii impari, sărbătoarea Ajunului Crăciunului, respectiv 24 decembrie, va fi petrecută de copilul minor cu mama acestuia, iar prima zi de C., respectiv 25 decembrie cu reclamantul. În fiecare an, în vacanta de Pasti, 3 zile. În anii pari, prima zi de Pasti va fi petrecută cu reclamantul, iar a doua zi de Pasti cu pârâta. În anii impari, prima zi de Pasti va fi petrecută cu pârâta, iar a doua zi de Pasti cu reclamanta. În fiecare an, în vacanta de vară o lună. În fiecare an, ziua de nastere a reclamantului va fi petrecută împreună cu minorul. Sărbătorile precum ziua de nastere a copilului (10 noiembrie), ziua copilului (1 iunie), festivitătile scolare vor fi petrecute împreună cu ambii părinti sau vor fi organizate separat si vor fi serbate de două ori, în cazul în care aceasta este posibil.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a arătat că a avut o relatie sentimentală cu pârâta, din care, la data de 10.11.2014 s-a născut minorul S. I..
Astfel, reclamantul a sustinut că a cunoscut-o pe pârâtă la data de 19.01.2014, când a venit în Bucuresti pentru a realiza coloana sonoră a unui film documentar si au locuit împreună pentru o scurtă perioadă de timp. La scurt timp după aceasta, respectiv la data de 14.03.2014 a aflat că pârâta este însărcinată, hotărând împreună să păstreze acest copil. În considerarea întemeierii unei familii, reclamantul a arătat că s-a mutat din Cluj în Bucuresti, însă, datorită tensionării relatiilor dintre cei doi, la începutul lunii iunie 2014 s-a întors la Cluj. După o scurtă perioadă de timp, la data de 1 iulie 2014, relamantul s-a mutat din nou în Bucuresti, unde a locuit împreună cu părintii pârâtei. Reclamantul a mai arătat că la începutul lunii august 2014, s-a angajat în Bucuresti si s-a mutat din casa părintilor pârâtei, păstrând legătura cu medicul ginecolog al acesteia, care îl tinea la curent cu starea de sănătate a acesteia si a copilului. De asemenea, reclamantul a mai sustinut că înainte cu două săptămâni de a naste, pârâta a fost de acord ca acesta să declare copilul, în calitate de tată, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat.
În drept, reclamantul a invocat dispozitiile art.84, art.100, art.397, art.400, art.401, art.402, art.415 si urm., art.483-486, art.492, art.493, art.496, art.499, art.503, art.505 Codul civil.
În dovedirea cererii, reclamantul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, martori, interogatoriu, exepertiza medico-legală, ancheta psiho-socială.
Actiunea a fost legal timbrată cu suma de 100 de lei, potrivit art.15 lit.e) din OUG nr.80/2013, conform chitantei nr._/29.01.2015 (fila 13).
Pârâta a depus întâmpinare, prin care a solicitat instantei să se stabilească filiatia minorului S. I. fată de reclamant, să se dispună exercitarea autoritătii părintesti în comun, de către ambii părinti, să se stabileasca domiciliul minorului la mamă si stabilirea unui program de vizită pentru reclamant, în următoarele conditii: până la momentul la care minorul va merge la scoală, programul de vizită să se desfăsoare în prima si a treia săptămână a fiecărei luni, sâmbătă de la ora 10.00 la ora 18.00, în prezenta mamei; în fiecare an, reclamantul va putea petrece cu minorul sărbătoarea Crăciunului doar în prezenta mamei, iar în mod execptional, numai cu acordul pârâtei, reclamantul ar putea să petreacă sărbătoarea singur cu minorul, pe care îl va lua de la domiciliul mamei la ora 10.00 și îl va aduce înapoi la ora 18.00, în aceeasi zi; cu ocazia zile de nastere a reclamantului, acesta va putea petrece ziua singur cu minorul, doar după împlinirea varstei de 5 ani de către minor, pe care îl va lua de la domiciliul la ora 10.00 si îl va aduce înapoi la ora 18.00, în aceeasi zi.
După împlinirea vârstei la care minorul va merge la scoală, pârâta a propus următorul program: în prima si a treia săptămână a fiecărei luni, de vineri ora 18.00 până duminică la ora 18.00, la domiciliul reclamantului, acesta trebuind să îl ia personal pe minor de la domiciliul mamei si să îl aducă personal la domiciliul acesteia; orice altă întrevedere dintre reclamant si minor, în afara programului propus de mama să aibă loc numai cu acordul acesteia; în fiecare an, în perioada vacantei de C., minorul va petrece 3 zile cu reclamantul; în anii pari, ajunul Crăciunului (24 Decembrie) va fi petrecut cu reclamantul; în anii impari, ajunul Crăciunului (24 Decembrie) va fi petrecut cu pârâta, iar prima zi de C. cu reclamantul. În toate cazurile, reclamantul trebuie să îl ia personal pe minor de la domiciliul mamei si să îl aducă personal înapoi. În fiecare an, în vacanta de Pasti, minorul va petrece 3 zile cu reclamantul; în anii pari, prima zi de Pasti va fi petrecută cu reclamantul si a doua zi de Pasti va fi petrecută cu pârâta; în anii impari, prima zi de Pasti va fi petrecută cu pârâta si a doua zi de Pasti cu reclamantul. În toate cazurile, reclamantul trebuie să îl ia personal pe minor de la domiciliul mamei si să îl aducă personal înapoi. În fiecare an, în vacanta de vară, fiul meu va petrece două săptămâni cu reclamantul. În ceea ce priveste ziua de nastere a reclamantului, acesta o va petrece cu minorul, doar cu acordul pârâtei, în functie de programul scolar al acestuia si numai dacă acest eveniment nu îi dereglează programul scolar. Ziua de nastere a minorului va fi petrecută împreună cu ambii părinti ai nu va fi sărbătorită de două ori; 1 iunie (ziua copilului) nu va fi petrecută cu reclamantul si nu va fi sărbătorită de două ori; festivitătile scolare vor fi petrecute cu ambii părinti, în cadrul institutiilor scolare, potrivit evenimentului respectiv.
De asemenea, pârâta a mai solicitat să se stabilească pensia de întretinere potrivit dispozitiilor legale, să nu se modifice numele de familie al minorului, si, prin urmare, nici certificatul de nastere în privinta modificării rubricii „numele de familie al copilului”.
În acelasi timp, pârâta a mai arătat că este de acord cu modificarea certificatului de nastere al minorului, în sensul ca la rubrica „datele părintilor„ să fie mentionat ca si tată, reclamantul.
În motivarea întâmpinării, pârâta a arătat că a avut o relatie cu reclamantul care însă nu a putut duce la întemeierea unei familii. Cu toate acestea, pârâta a mentionat că relatia care a existat între ea si reclamant nu trebuie să afecteze relatia dintre părinti si copil, motiv pentru care, dacă reclamantul îsi doreste o relatie personală cu minorul, este de acord cu dezvoltarea acestei legături, însă având în vedere vârsta fragedă a minorului, cu anumite limite, după un program gradual.
Pârâta a mai mentionat că programul de vizită propus de aceasta respectă întru totul nevoile unui copil de numai 4 luni, care are nevoie să I se respecte orele de odihnă si masă, pentru a fi sănătos si a se dezvolta armonios.
Cu privire la numele de familie al minorului, pârâta a mai mentionat că acesta a fost stabilit ca fiind acela de „S.”.
În sustinerea întâmpinării, pârâta a solicitat administrarea următoarele mijloace de probă: înscrisuri, declaratiile martorilor I. B. si S. G., interogatoriul reclamantului, ancheta psihosocială.
În drept, pârâta a invocat dispozitiile art.205 si urm. C.proc.civ., art.263, art.450 alin.1, art.483, art. 486, art.496 și urm. Cod civil.
Sub aspectul probatoriului, prin încheierea din data de 03.06.2015, instanta a încuviintat pentru ambele părti proba cu înscrisuri, proba testimonială, limitând la câte unul numărul martorilor, precum si interogatoriile reciproce ale părtilor.
La solicitarea instantei, la dosar a fost depus referatul de anchetă socială nr._/301din data de 31 august 2015, întocmit de Consiliul Local al Municipiului Cluj – N.- Serviciul de autoritate tutelară, în urma constatărilor efectuate la locuinta reclamantului, aflat în Cluj-N., ., .-59) si referatul de anchetă psihosocială nr. S.2.3./1608/16.10.2015, întocmit de Primăria Sectorului 4 Bucuresti, Directia Juridică- Serviciul de Autoritate Tutelară, în urma constatărilor efectuate la domiciliul pârâtei, aflat în Bucuresti, ., sector 4 (filele 80-81).
Analizând întregul material probator administrat, instanța reține următoarele:
În fapt, din sustinerile părtilor exprimate în fata instantei, reiese faptul că cei doi au avut o relatie de scurtă durată, care a început în luna ianuarie 2014, când reclamantul a venit de la Cluj în Bucuresti.
Din relatia celor doi, s-a născut la data de 10 noiembrie 2014, în afara căsătoriei, minorul S. V. I., aspect ce rezultă din răspunsul la întrebarea numărul 1 din interogatoriul luat pârâtei, la propunerea reclamantului (fiele 60-61)
Astfel, în luna martie 2014, reclamantul a aflat de la pârâtă că aceasta este însărcinată, motiv pentru care cei doi au decis împreună să păstreze copilul. În acest sens, reclamantul, la propunerea pârâtei s-a mutat în apartamentul acesteia din Bucuresti, astfel cum rezultă din răspunsurile la întrebările numărul 1 si 3 din interogatoriul luat reclamantului. (filele 62-63)
Pe parcursul sarcinii, între cei doi au intervenit neîntelegeri, motiv pentru care s-au separat, iar pârâta nu a fost de acord ca reclamantul să recunoască copilul la registrul de stare civilă, aspect ce rezultă din răspunsul la întrebarea numărul 5 din interogatoriul luat pârâtei. (fila 60)
În ceea ce priveste capătul de cerere privind recunoasterea copilului din afara căsătoriei, instanta retine dispozitiile art.415 alin.2 C.civ, potrivit cărora copilul conceput si născut în afara căsătoriei poate fi recunoscut de către tatăl său.
Recunoasterea de paternitate este posibilă fată de orice copil care, la momentul recunoasterii, nu are stabilită filiatia fată de un alt bărbat, în conditiile strict prevăzute de lege.
Astfel cum rezultă din sustinerea reclamantului, recunoscută de către pârâtă prin răspunsul la întrebarea numărul 1 din interogatoriul luat acesteia, din relatia celor doi s-a născut minorul S. V. I., pe care reclamantul a vrut să îl recunoască încă din perioada sarcinii, dorind să se implice în viata acestuia, aspect ce reiese din declaratia martorului B. I. C.. (fila 65)
Prin urmare, văzând îndeplinite conditiile prevzute de lege, instanta va lua act de recunoasterea paternitătii copilului S. V. I., născut la data de 10.11.2014, de către reclamantul L. S. R..
În consecintă, va dispune efectuarea cuvenitelor mentiuni în actul de nastere al minorului S. V. I., inregistrat sub nr._/20.11.2014 la Bucuresti-Sectorul 1, in sensul completarii rubricii privitoare la tată cu numele reclamantului- L. si a prenumelui- S. R..
În ceea ce priveste capătul de cerere referitor la modificarea numelui minorului, instanta retine că potrivit dispozitiilor art.450 alin.1 C.civ, copilul din afara căsătoriei ia numele de familie al aceluia dintre părinti fată de care filiatia a fost mai întâi stabilită, iar potrivit alin.2 al aceluiasi articol, în cazul în care filiatia este ulterior stabilită si fată de celălalt părinte, copilul, prin acordul părintilor, poate lua numele de familie al părintelui fată de care si-a stabilit filiatia ulterior sau numele reunite ale acestora. Teza finala a lineatului 2 prevede ca „in lipsa acordului parintilor se aplica dispozitiile art. 449 alin. 3”, respectiv În lipsa acordului părintilor, instanta de tutelă hotărăste si comunică de îndată hotărârea rămasă definitivă la serviciul public comunitar local de evidentă a persoanelor unde a fost înregistrată nasterea.
Pentru a analiza temeinicia cererii reclamantului, instanta va avea in vedere ca principiul interesului superior al copilului este cel care trebuie sa prevaleze in toate demersurile si deciziile care privesc copiii, intreprinse de autoritatile publice si organismele private autorizate, precum si in cauzele solutionate de instantele judecatoresti, astfel cum prevede art. 2 alin. 2 si 3 din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului.
Potrivit art. 8 alin. 1 din Legea nr. 272/2004, copilul are dreptul la stabilirea si pastrarea identitatii sale. La alin. 4 al art. 8 se prevede dreptul copilului de a-si pastra cetatenia, numele si relatiile de familie, in conditiile prevazute de lege, fara nicio ingerinta.
Instanta retine că nu există acordul părintilor în ceea ce priveste modificarea numelui de familie al minorului, nici în sensul luării numelui de familie al tatălui de către minor, nici în sensul luării numelor reunite ale celor doi părinti, pârâta opunându-se acestui lucru atât prin întâmpinare, cât si în fata instantei, în cadrul dezbaterilor asupra fondului cauzei.
De asemenea, instanta retine că minorul a luat la nastere numele mamei, acela de „S.”, nume cu care este înregistrat în evidentele oficiului de stare civilă. Între minor si tatăl său nu s-a dezvoltat până la momentul de fată o relatie firească si nu se poate anticipa modul în care se vor dezvolta aceste relatii pe viitor.
În ciuda vârstei fragede a minorului, care în prezent nu este constient de identitatea sa, instanța consideră că, în contextul stabilirii locuinței la pârâtă, în viitor, diferența de nume dintre aceasta și copil ar putea da naștere unor situații stânjenitoare pentru minor care ar trebui să explice în celor din colectivul din care va face parte de ce mama sa poartă alt nume decât al său.
In plus, prin mentinerea numelui mamei nu se aduce atingere niciunui drept al minorului care decurge din legatura de filiatie fata de tata stabilita prin hotarare judecatoreasca, respectiv dreptul la intretinere, dreptul la mostenire.
Având în vedere argumentele expuse, instanta consideră că este în interesul superior al copilului să îsi păstreze numele de familie dobândit la nastere si, în consecintă, va respinge capătul de cerere formulată de reclamant ca minorul sa poarte numele parintelui fata de care si-a stabilit ulterior filiatia, acela de L., ca neîntemeiată.
În ceea ce priveste capătul de cerere referitor la exercitarea autoritătii părintesti, instanta retine că ambele parti au solicitat exercitarea autoritătii părintesti în comun de către ambii părinti.
Astfel, instanta retine dispozitiile art.505 alin.1 C.civ., potrivit cărora, în cazul copilului din afara căsătoriei a cărui filiatie a fost stabilită concomitent sau, după caz, succesiv fată de ambii părinti, autoritatea părintească se exercită în comun si în mod egal de către părinti, dacă acestia convietuiesc. Potrivit alineatului 2 al aceluiasi articol, dacă părintii copilului din afara căsătoriei nu convietuiesc, modul de exercitare al autoritătii părintesti se stabileste de către instanta de tutelă, fiind aplicabile prin asemănare dispozitiile privitoare la divort. În acelasi timp, alineatul 3 al aceluiasi articol stipulează că instanta sesizată cu o cerere privind stabilirea filiatiei, este obligată să dispună asupra modului de exercitare a autoritătii părintesti, fiind aplicabile prin asemănare dispozitiile privitoare la divort.
Analizând acest aspect, instanța va avea în vedere dispozițiile art. 397 C. civ. și art. 398 C.civ. Astfel, regula în materia autorității părintești o reprezintă exercitarea ei în comun, intenția legiuitorului fiind de a menține implicarea ambilor părinți în deciziile care îi privesc pe minori. Instanța poate decide altfel doar pentru motive temeinice care au în vedere interesul superior al copilului. Articolul 2 din Legea 272/2004 oferă criterii relevante pentru aprecierea acestui interes: opinia copilului, capacitatea părintelui de a se îngriji de minor, menținerea relațiiilor personale cu cei față de care este atașat minorul, situația copilului, nevoia de educație, securitate și dezvoltare armonioasă.
De asemenea, art. 36 alin. (7) din Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului prevede că se consideră motive întemeiate pentru ca instanta să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte: alcoolismul, boala psihică, dependenta de droguri a celuilalt părinte, violenta fată de copil sau fată de celălalt părinte, condamnările pentru infractiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infractiuni cu privire la viata sexuală, infractiuni de violentă, precum si orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autoritătii părintesti.
Din materialul probator administrat în cauză nu rezultă motive pentru ca vreunul dintre părinti să fie înlăturat de la exercitiul autoritătii părintesti. Astfel, cu toate că datorită vârstei fragede, minorul nu îsi poate exprima opinia si este dependent de mama sa, din susținerile părților a rezultat că si tatăl a încercat să se intereseze de acesta. Situația minorului nu prezintă elemente de abuz, pârâta si părintii acesteia ocupându-se de el în mod adecvat vârstei pe care o are. Este adevărat că de la nasterea copilului reclamantul nu l-a vizitat de foarte multe ori si nu a contribuit din punct de vedere financiar la nevoile acestuia, dar interesul său de a menține contactul cu acesta rezultă atât din sustinerile sale exprimate în fata instantei, cât si din declarația martorului B. I. C. (fila 65). De asemenea, din răspunsul la întrebarea numărul 12 din interogatoriul luat pârâtei, la propunerea reclamantului, rezultă că cei doi sunt de acord în sensul că este în interesul copilului lor ca acesta să crească alături de ambii părinti.
Prin urmare, instanta, constatând că este în interesul superior al copilului ca autoritatea părintească să fie exercitată în comun de către ambii părinti, va admite capătul de cerere formulat de reclamant si va dispune ca autoritatea părintească să fie exercitată în comun de către reclamant si pârâtă.
În ceea ce priveste capătul de cerere privind stabilirea locuintei minorului, instanta retine că reclamantul a solicitat ca acesta să fie stabilit în acord cu dispozitiile legale, în timp ce pârâta a solicitat ca acesta să fie stabilit la mamă.
Instanta retine dispozitiile art.496 alin.1 C.civ., potrivit cărora regula este că locuinta copilului minor este la părintii săi. Potrivit alin.2 al aceluiasi articol, în situatia în care părintii nu locuiesc împreună, acestia vor stabili, de comun acord, locuinta minorului, iar potrivit alin.3, în caz de neîntelegere între părinti, instanta de tutelă hotărăste, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială si ascultându-i pe părinti si pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani.
Având în vedere dispozitiile legale enuntate, instanta va analiza cererea prin prisma interesului superior al copilului. Criterii în vederea evaluării interesului superior al copilului sunt oferite art. 21 din Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului: disponibilitatea fiecărui părinte de a-l implica pe celalalt parinte in deciziile legate de copil; disponibilitatea fiecăruia dintre părinți de a permite celuilalt mentinerea relațiilor personale; situația locativă din ultimii 3 ani a fiecărui părinte; istoricul cu privire la violența părintilor asupra copilului sau asupra altor persoane; distanta dintre locuinta fiecarui parinte si institutia care ofera educatie copilului.
În ceea ce priveste relatiile dintre părinti si copii, instanta retine că pârâta a sustinut prin întâmpinare că va respecta dreptul reclamantului de a veghea asupra creșterii și educării minorului. Instanța observă că pârâta are timp pentru a se ocupa de copil, fiind în concediu pentru cresterea copilului. De asemenea, din raportul de anchetă psihosocială întocmit în urma constatărilor efectuate la domiciliul pârâtei, instanta retine că pârâta locuieste cu părintii săi, în imobilul proprietatea acestora din urmă, în Bucuresti, care o ajută la îngrijirea minorului V.-I.. (filele 80-81)
În acelasi timp, din raportul de anchetă psihosocială întocmit în urma constatărilor efectuate la domiciliul reclamantului, instanta retine că acesta locuieste cu chirie în municipiul Cluj (filele 58-59).
Având în vedere vârsta fragedă a minorului, care implică dependenta de mama sa, lipsa unor relatii apropiate între reclamant si fiul său, precum si distanta relativ considerabilă a domiciliului reclamantului fată de locuinta actuală a pârâtei, instanta retine că este în interesul superior al copilului să stabilească locuinta minorului la mama.
Fată de capătul de cerere referitor la obligarea la plata cheltuielilor de creștere și educare a minorului, instanta retine că ambele părti au solicitat ca acestea să fie stabilite în acord cu dispozitiile legale.
Instanta retine că în cauză sunt incidente prevederile art. 499 Cod Civ. potrivit cărora tatăl si mama sunt obligati în solidar să dea întretinere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum si educatia, învătătura si pregătirea sa profesională.
Astfel, având în vedere că locuința minorului a fost stabilită la mamă, instanța urmează să stabilească în sarcina reclamantului pensia de întreținere pentru minor, raportat la nevoia acestuia și la posibilitățile tatălui, potrivit art. 529 alin. 1 si 2 din Codul Civil.
Fată de faptul că din adeverinta de venit eliberată de Administratia Judeteană a Finantelor Publice A., rezultă că reclamantul nu realizează venituri impozabile, instanta va stabili obligatia de întretinere la cuantumul de o pătrime din salariul minim pe economie, respective o pătrime din suma de 950 lei.
Prin urmare, îl va obliga pe reclamant la plata unei pensii de întretinere în cunatum de 237, 5 lei, lunar, începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv 15.01.2015 si până la majoratul beneficarului.
În ceea ce privește capătul de cerere de stabilire a unui program de vizită, instanța reține că ambele părti, prin cererea de chemare în judecată si prin întâmpinare, au propus un program de vizitare.
Potrivit art. 496 alin. 5 C. civ. părintele la care copilul nu locuieste în mod statornic are dreptul de a avea legături personale cu minorul,la locuinta acestuia.
De asemenea, instanta retine că în cauză sunt incidente prevederile art. 19 alin. 1 din Legea nr. 272/2004, potrivit cărora „copilul care a fost separat de unul dintre părinti printr-o măsură dispusă în conditiile legii are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu ambii părinti, cu exceptia situatiei în care acest lucru contravine interesului superior al copilului.”
Instanta constată că interesul superior al minorului V.-I. include necesitatea derulării unei relatiei personale cu tatăl său, întrucât este esential pentru o crestere si dezvoltare normală din punct de vedere psihic si emotional ca acesta să beneficieze de sprijinul si protectia pe care tatăl i-o poate oferi, chiar dacă părintii nu locuiesc împreună.
Cu toate acestea, instanta consideră că nu se poate admite un program de vizitare gradual, întrucât nu se poate anticipa evolutia relatiilor dintre tată si fiu si nici dacă acesta va fi prezent în viata minorului, astfel încât, după împlinirea vârstei de 3 ani să poată să petreacă un timp mai îndelungat la domiciliul reclamantului
În acelasi timp, instanta retine că reclamntul nu a dovedit că dispune în Bucuresti de un spatiu propice găzduirii copilului.
Prin urmare, instanta va stabili in favoarea reclamantului un program de vizitare in cadrul caruia sa isi exercite dreptul de a avea legaturi personale cu minorul dupa cum urmeaza: in primul si al treilea sfarsit de saptamana din fiecare luna, sambata si duminica, intre orele 10,00 – 18,00, la domiciliul minorului sau . de comun acord de catre parti, in prezenta mamei; de sarbatorile Craciunului si Pastelui si de ziua de nastere a minorului, intre orele 10,00 – 18,00, la domiciliul minorului sau . de comun acord de catre parti, in prezenta mamei.
In situatia in care relatia tata-copil se va dezvolta in timp in limitele firesti, oricare dintre parti va putea solicta modificarea acestui program de vizitare, pentru ca el sa corespunda atat intereselor minorului cat si dreptului parintelui separat de copil de a avea legaturi personale cu acesta, in conditiile in care nu vor reusi sa stabileasca prin buna invoiala un astfel de program.
Fată de cele expuse, instanta va admite în parte cererea de chemare în judecată formulata de reclamantul L. S. R., în contradictoriu cu pârâta S. E..
Va lua act că părtile vor solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite in parte cererea formulată de reclamantul L. S. R., cu domiciliul ales la CI L. U. in Bucuresti, .. 1, . în contradictoriu cu pârâta S. E., cu domiciliul ales la av. I. G. G. in Bucuresti, .. 123, .
Ia act de recunoasterea paternitatii minorului S. V.-I., nascut la data de 10.11.2014, de catre reclamantul L. S. R..
Dispune efectuarea cuvenitelor mentiuni in actul de nastere al minorului S. V.-I., inregistrat sub nr._/20.11.2014 la Bucuresti-Sectorul 1, in sensul completarii rubricii privitoare la tată cu numele si prenumele reclamantului, L. S. R..
Respinge cererea reclamantului de modificare a numelui minorului, ca neintemeiata.
Dispune ca autoritatea parinteasca cu privire la minorul S. V.-I., nascut la data de 10.11.2014, sa fie exercitata in comun de catre parinti.
Stabileste locuinta minorului la mama, parata S. E..
Dispune obligarea reclamantului la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorului de 237,5 lei lunar, incepand cu data de 15.01.2015 si pana la majoratul beneficiarului.
Stabileste in favoarea reclamantului program de vizitare in cadrul caruia sa isi exercite dreptul de a avea legaturi personale cu minorul dupa cum urmeaza: in primul si al treilea sfarsit de saptamana din fiecare luna, sambata si duminica, intre orele 10,00 – 18,00, la domiciliul minorului sau . de comun acord de catre parti, in prezenta mamei; de sarbatorile Craciunului si Pastelui si de ziua de nastere a minorului, intre orele 10,00 – 18,00, la domiciliul minorului sau . de comun acord de catre parti, in prezenta mamei.
Ia act de faptul ca partile vor solicita cheltuieli de judecata pe cale separata.
Cu drept de apel in termen de 30 de zile de la comunicare; cererea se depune la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti.
Pronuntata in sedinta publica azi, 04.11.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
Prezenta hotarare se comunica catre reclamantul L. S. R., cu domiciliul ales la CI L. U. in Bucuresti, .. 1, ., . si pârâta S. E., cu domiciliul ales la av. I. G. G. in Bucuresti, .. 123, ., azi, 17.11.2015
Red. PFA, thred. PFA, LSD
4 ex./17.11.2015
| ← Ordin de protecţie. Hotărâre din 02-12-2015, Judecătoria... | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... → |
|---|
