Întoarcere executare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 29-09-2015 în dosarul nr. 17253/2015
document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ NR._/2015
Ședința publică de la 29 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: R. I. V.
Grefier: C. I. C.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatorul C. C. și pe intimata ., având ca obiect contestație la executare - suspendare executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata, prin avocat cu delegație la dosar, lipsă fiind contestatorul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că, prin serviciul registratură, contestatorul a depus concluzii scrise, după care:
Instanța acordă cuvântul reprezentantului intimatei asupra excepției tardivității formulată prin întâmpinare.
Intimata, prin avocat, solicită admiterea excepției, cu precizarea că prezenta contestație la executare a fost formulată cu mai mult de 15 zile de la comunicarea actelor de executare.
Instanța urmează a respinge ca neîntemeiată excepția tardivității invocată de intimată prin întâmpinare, având în vedere că somația emisă de B. M. și Partenerii a fost comunicată la data de 10.06.2014, conform dovezii aflată la fila 45 dosar, însă la o altă adresă decât cea menționată în cartea de identitate a contestatorului. În ce privește adresa de înființare a popririi, în raport de care a fost formulată prezenta contestație la executare, a fost adusă la cunoștința debitorului contestator la data de 27.01.2015, iar contestația a fost formulată la data de 10.02.2015, în termenul prevăzut de lege. În acest sens, instanța reține că, deși s-a solicitat în repetate rânduri executorului judecătoresc să transmită dovezile de comunicare, acestea nu au fost atașate la dosarul cauzei, neexistând nicio dovadă că înscrisurile contestate ar fi fost comunicate la o dată anterioară către contestator.
Totodată, instanța invocă, din oficiu, excepția netimbrării capătului de cerere având ca obiect întoarcerea executării silite.
Intimata, prin avocat, solicită admiterea excepției invocată din oficiu.
Instanța admite excepția netimbrării capătului de cerere având ca obiect întoarcerea executării silite, urmând a anula ca netimbrat capătul de cerere având ca obiect întoarcerea executării silite. Pentru a decide astfel, instanța reține că, deși contestatorului i s-a adus la cunoștință obligația de a completa taxa judiciară de timbru aferentă cererii de întoarcere a executării silite cu suma de 300 lei, conform art. 10 din OUG nr. 80/2013 (f. 13), acesta nu s-a conformat dispozițiilor instanței și nu a achitat taxa menționată. Instanța reține că acesta a depus o cerere de renunțare la judecata cererii având ca obiect întoarcere executare, însă nu se poate dispune cu privire la această cerere câtă vreme instanța nu a fost legal învestită din punct de vedere al timbrajului, cererea de renunțare urmând a fi avută în vedere în ceea ce privește suspendarea executării silite.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acorda cuvântul pentru propunerea de probe.
Intimata, prin apărător, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
În baza art. 255 alin. 1 și art. 258 Cod procedură civilă, instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind proba pertinentă și concludentă pentru soluționarea cauzei.
Constatând probatoriul complet administrat, în temeiul art. 244 Cod procedură civilă, instanța declară cercetarea procesului încheiată și, în temeiul art. 392 Cod procedură civilă, deschide dezbaterile asupra fondului cauzei și acordă cuvântul apărătorului intimatei pentru susținerea cererilor formulate.
Intimata, prin avocat, solicită respingerea contestației la executare, ca neîntemeiată, cu precizarea că termenul de prescripție invocat de contestator în ceea ce privește dreptul de a cere executarea silită, nu s-a împlinit. Totodată, arată că înțelege să își rezerve dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
În temeiul art. 394 Cod procedură civilă, instanța declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 18.05.2015 sub nr._, contestatorul C. C. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul O. P. S.A., anularea actelor de executare emise de B.E.J.A. M. și Partenerii în dosarul de executare nr. 4024/2013, suspendarea executării silite, întoarcerea executării silite, precum și obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii s-a arătat, în esență, că titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr._/12.08.2010 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._ a fost pus în executare cu încălcarea dispozițiilor legale referitoare la prescripția dreptului de a obține executarea silită, respectiv la mai mult de trei ani de la data rămânerii definitive a sentinței civile menționate.
În drept acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 453, 665, 703, 711, 714, 718 C.proc.civ..
În dovedirea susținerilor, contestatorul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 1.000 lei (fila 10).
La data de 18.03.2015, intimatul a depus întâmpinare (filele 22-24) prin care a invocat excepția netimbrării contestației la executare și excepția tardivității formulării contestației la executare. Cu privire la fondul cauzei a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată.
Intimatul a susținut că titlul executoriu în baza căruia s-a efectuat executarea silită este reprezentat de o hotărâre judecătorească și, potrivit dispozițiilor Noului Cod de procedură civilă, a devenit definitivă la data expirării termenului de formulare a recursului. Având în vedere că intimatul a transmis executorului judecătoresc cererea de executare silită cu respectarea termenului de trei ani prevăzut de lege, intimatul a susținut că nu a intervenit prescripția dreptului de a cere executarea silită, motiv pentru care a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată.
În drept, intimatul a indicat dispozițiile art. 705 și art. 715 alin. 3 C.proc.civ.
În susținerea apărărilor formulate, intimatul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
La data de 02.04.2015, contestatorul a depus răspuns la întâmpinare (fila 29), solicitând respingerea excepțiilor invocate și reiterând susținerile din cuprinsul cererii introductive. Totodată, contestatorul a solicitat instanței să ia act că renunță la judecata cererii având ca obiect suspendarea executării silite.
Cererea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București în baza sentinței civile nr. 1013/22.04.2015 pronunțată de Judecătoria Târgu Cărbunești în dosarul nr._ prin care instanța a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.
În ceea ce privește excepțiile invocate prin întâmpinare, în ședința publică din data de 29.09.2015 instanța a respins ca neîntemeiată excepția tardivității și a admis excepția netimbrării cu privire la cererea având ca obiect întoarcerea executării silite.
În baza art. 255 alin. 1 și art. 258 C.proc.civ., instanța a încuviințat pentru contestator și pentru intimat proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind proba pertinentă și concludentă pentru soluționarea cauzei.
La solicitarea instanței, B. M. și Partenerii a comunicat, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, actele din dosarul de executare nr. 4024/2013 (filele 37-59).
Analizând actele cauzei civile de față, instanța reține următoarele:
In fapt, prin_/12.08.2010 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._ (filele 54-58) a fost admisă contestația la executare formulată de intimat și s-a dispus întoarcerea executării silite în contradictoriu cu contestatorul din prezenta cauză.
La data de 10.10.2013, intimatul a formulat cerere de executare silită transmisă B. M. și Partenerii la data de 18.11.2013 (fila 57), executorul judecătoresc dispunând, prin încheierea din data de 25.11.2013 (fila 51) înregistrarea cererii și constituirea dosarului de executare silită nr. 4024/2013 în care a fost emisă somație în vederea executării debitului de 22.499,25 lei și 1.515,85 lei reprezentând cheltuieli de executare (fila 46).
În drept, în ceea ce privește contestația la executare, se reține că aceasta este o cale specială de atac aplicabilă în faza executării silite prin care se poate obține anularea actelor de executare efectuate cu încălcarea dispozițiilor legale. Pentru a interveni anularea actelor de executare silită este necesar să fie îndeplinite următoarele condiții, prevăzute de art. 712 alin. (1)coroborat cu art. 175 C.proc.civ.: 1. să existe nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare; 2. să se fi produs o vătămare a unui drept sau interes legitim; 3. această vătămare să nu poată fi înlăturată decât prin desființarea actului.
Analizând contestația la executare formulată raportat la motivele invocate de către contestator instanța reține următoarele:
In urma pronunțării titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr._/12.08.2010 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._ a luat naștere obligația contestatorului de a achita intimatului suma de 22.499,25 lei.
In ceea ce privește prescrierea dreptului de a obține executarea silită, trebuie avute în vedere dispozițiile art. 6 alin. (4) C.civ., potrivit cărora prescripțiile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit. Astfel, având în vedere că titlul executoriu constă într-o hotărâre judecătorească pronunțată înainte de data intrării în vigoare a Noului Cod de procedură civilă la 15.02.2013, vor fi aplicabile dispozițiile din codul de procedură civilă din 1865 referitoare la prescripția executării silite și momentul la care aceasta a dobândit caracter executoriu.
In acest sens, se reține că sentința civilă nr._/12.08.2010 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._ era supusă numai căii de atac a recursului, fiind astfel o hotărâre definitivă conform art. 377 alin. (1) pct. 1 C.proc.civ., data pronunțării sentinței (12.08.2010) fiind data la care s-a născut dreptul intimatului de a cere executarea silită, iar nu data pronunțării soluției în calea de atac a recursului, conform art. 634 alin. (2) N.C.proc.civ., cum în mod neîntemeiat susține intimatul prin întâmpinare.
Conform art. 405 alin. (1) teza I C.proc.civ., ,,Dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel’’, iar alineatul (3) stabilește că orice titlu executoriu își pierde puterea executorie prin împlinirea termenului de prescripție.
Având în vedere că dreptul intimatului de a cere executarea silită s-a născut la data pronunțării sentinței ce constituie titlu executoriu, contrar susținerilor neîntemeiate ale acestuia din întâmpinare, termenul de prescripție de 3 ani s-a împlinit la data de 12.08.2013, împlinirea termenului ducând la lipsirea titlului de caracterul său executoriu. Prin urmare, la data sesizării executorului judecătoresc cu cererea de executare silită (18.11.2013), titlul pronunțat în favoarea intimatului nu mai avea caracter executoriu, intimatul nemaiavând dreptul de a solicita executarea silită a sentinței civile nr._/12.08.2010.
Nu pot fi primite nici susținerile intimatului cu privire la împrejurarea că a formulat cererea de executare silită în termen de 3 ani de la data pronunțării deciziei prin care a fost soluționat recursul promovat împotriva hotărârii judecătorești ce constituie titlu executoriu.
În acest sens, instanța reține că procedura executării silite începe în baza unei cereri de executare silită formulată de către creditor și depusă în original la sediul executorului judecătoresc împotriva debitorului. Prin urmare, unicul moment obiectiv la care instanța se poate raporta pentru a stabili data formulării cererii de executare silită (depusă personal la biroul executorului judecătoresc de către creditor) este determinat prin raportare la data înscrisă și atestată de către executorul judecătoresc în cuprinsul ștampilei aplicate pe cererea creditorului ca viză de intrare și nu data înscrisă de însuși creditor în cuprinsul cererii.
Or, potrivit înscrisurilor comunicate de către B. M. și Partenerii, cererea intimatului a fost depusă la executorul judecătoresc la data de 18.11.2013, deci la mai mult de 3 ani de la data pronunțării sentinței civile ce constituie titlu executoriu (12.08.2010).
In consecință, având în vedere dispozițiile art. 632 alin. (1) C.proc.civ. conform căruia executarea silită se va efectua numai în temeiul unui titlu executoriu, în temeiul art. 720 alin. (1) C.proc.civ., instanța va admite contestația la executare și va dispune anularea executării silite înseși și, respectiv, anularea tuturor actelor de executare silită efectuate în dosarul de executare nr. 4024/2013 al B. M. și Partenerii cu privire la debitorul C. C..
În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect suspendarea executării silite, instanța urmează a lua act de renunțarea la judecată formulată de către contestator prin răspunsul la întâmpinare.
În temeiul art. 717 alin. (2) coroborat cu art. 453 alin. (1) C.proc.civ., va dispune obligarea intimatului O. P. S.A. să achite către B. M. SI PARTENERII suma de 34,72 lei, reprezentând costul copiei dosarului de executare nr. 4024/2013 (fila 39). Cu privire la împrejurarea că executorul judecătoresc a transmis mai multe copii ale dosarului de executare, solicitând de fiecare dată plata contravalorii operațiunilor de copiere, instanța reține că aceste solicitări sunt neîntemeiate, câtă vreme transmiterea dosarului nu a fost solicitată de instanță. Dimpotrivă, instanța a solicitat executorului judecătoresc să transmită doar dovezile de comunicare, iar executorul nu a comunicat aceste dovezi.
În ceea ce privește capătul de cerere referitor la cheltuielile de judecată, în temeiul art. 453 alin. 1 C.proc.civ., instanța va dispune obligarea intimatului, ca parte căzută în pretenții, să achite contestatorului cheltuieli de judecată în cuantum de 2.795 lei, reprezentând onorariu de avocat și cheltuieli de deplasare, achitate conform chitanței nr. 402/01.06.2015 (f. 47) și bonului fiscal nr. 84/02.07.2015 (f. 48).
Având în vedere soluția ce va fi pronunțată în cauză și dispozițiile art. 45 alin. (1) lit. f) din OUG nr. 80/2013 conform căruia sumele achitate cu titlul de taxe judiciare de timbru se restituie la cerere când contestația la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă, va dispune restituirea către contestator a taxelor judiciare de timbru în cuantum 1.000 lei (fila 10), după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
In baza art. 720 alin. (4) C.proc.civ., prezenta hotărâre va fi comunicată executorului judecătoresc, după rămânerea sa definitivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția netimbrării capătului de cerere având ca obiect întoarcerea executării silite.
Anulează ca netimbrat capătul de cerere având ca obiect întoarcerea executării silite.
Respinge ca neîntemeiată excepția tardivității invocată de intimată prin întâmpinare.
Ia act de renunțarea la judecata capătului de cerere având ca obiect suspendarea executării silite.
Admite cererea principală privind pe contestatorul C. C. și pe intimata ..
Anulează actele de executare efectuate în dosarul de executare nr. 4024/2013 al B. M. și Partenerii.
Obligă intimatul să achite către B. M. și Partenerii suma de 34,72 lei, reprezentând costul fotocopierii dosarului de executare nr. 4024/2013.
Obligă intimatul la plata către contestator a sumei de 2.795 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Dispune restituirea către contestator a taxelor judiciare de timbru în cuantum de 1.000 lei, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Sectorului 1 București.
Cu drept de recurs în termen de 30 zile de la comunicare în ceea ce privește cererea de renunțare la judecată, cererea de recurs urmând a fi depusă la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29.09.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
R. I. V. C. I. C.
Red./Thred.R.I.V./C.I.C./21.10.2015
| ← Acţiune în constatare. Încheierea nr. 09/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 30/2015. Judecătoria... → |
|---|
