Întoarcere executare. Sentința nr. 9955/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, prin cererea înregistrată la Biroul Executorului Judecătoresc P. N. D. paratul a solicitat punerea în executare silită a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.954/07.06.2011 pronunțată de Tribunalul Bacau-Sectia Civila in dosarul nr._, definitivă și executorie de drept, executarea silită fiind realizată integral asupra sumei de 7.349 lei.

De asemenea, reclamanta mai arata ca, dupa pronuntarea instantei de fond, la data de 08.12.2011, a platit voluntar paratului prin intermendiul ofertei reale urmate de consemnatiune suma de 4.256 lei debit principal iar la data de 19.01.2012 suma de 851 lei reprezentand cheltuieli de executare, in dosarul nr.3607/O/2011 al B.E.J. B. E..

Se mai arata ca in total a fost achitata paratului suma de 12.456 lei, compusa din suma de 9.839 lei debit pricipal si suma de 2.617 lei cheltuieli de executare.

S-a mai susținut că, prin decizia civilă nr.1698/23.11.2011 a Curții de Apel Bacau a fost modificata in parte sentinta pronuntata de instanta de fond iar ca urmare a acestei modificari, paratul este indreptatit sa primeasca numai suma de 507 lei, motiv pentru care acesta trebuie sa restituie diferenta in suma de 11.848 lei, compusa din suma de 9.332 lei debit principal si suma de 2.516 lei cheltuieli de executare.

În drept au fost invocate dispozițiile art.404² alin. 3 C.Proc.Civ.

În dovedirea celor susținute, reclamanta a depus la dosarul cauzei înscrisuri.

Cererea a fost legal timbrata cu taxa de timbru in suma de 300 lei.

Paratul nu a depus intampinare.

La solicitarea instantei au fost atasate dosarul de executare nr.771/2011 al B.E.J. P. N. D. si dosarul nr.3607/O/2011 al B.E.J. B. E..

La termenul de judecata din data de 02.03.2015, instanta a dispus disjungerea cererii avand ca obiect intoarcerea executarii cu privire la dosarul nr.3607/O/2011 al B.E.J. B. E. si formarea unui nou dosar.

Dosarul nou format a fost inregistrat sub nr._ .

La termenul de judecata din data de 25.05.2015, instanta a invocat din oficiu exceptia necompetentei teritoriale a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti asupra careia a ramas in pronuntare.

Analizând materialul probator, prin prisma acestei excepții, instanța reține următoarele:

In primul rand, instanta retine ca in speta sunt aplicabile dispozitiile din vechiul cod de procedura civila, avand in vedere data platii efectuate de reclamanta prin oferta reala urmata de consemnatiune.

Prin sentința civilă nr.954/07.06.2011 pronunțată de Tribunalul Bacau-Sectia Civila in dosarul nr._, reclamanta din prezenta cauza a fost obligata sa plateasca paratului din prezenta cauza anumite drepturi banesti.

Dupa pronuntarea sentinței civile nr.954/07.06.2011, reclamanta a procedat la efectuarea unei oferte reale urmate de consemnatiune, in vederea stingerii obligatiei prevazute in titlul executoriu, sens in care s-a adresat B.E.J. B. E., formandu-se dosarul nr.3607/O/2011 al B.E.J. B. E..

In speta, instanta retine ca nu a fost vorba despre o executare silita, ci despre o plata voluntara, realizata de reclamanta prin procedura ofertei reale urmate de consemnatiune.

Insa, instanta retine ca, asa cum a stabilit si Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia nr.6725/01.11.2012, pronuntata in dosarul nr._/299/2012, in speța dedusă judecății, analizând și calificând obiectul cererii de chemare în judecată și, în consecință, natura litigiului, suma de bani pe care reclamanta solicită a fi restituită de către pârât a fost plătită de aceasta în executarea unei hotărâri judecătorești, astfel că suntem în prezența unei cereri de întoarcere a executării silite, întemeiată pe dispozițiile art.404 indice 2 alin. (3) C. proc. civ.

Instituția întoarcerii executării este reglementată în C. proc. civ., cartea a V-a "Despre executarea silită", cap. I "Dispoziții generale", secțiunea VI indice 1" "Întoarcerea executării", ce constituie, deci, sediul materiei.

Este de observat că, prin art.379 indice 1 C. proc. civ., se prevede expres și imperativ că "în cazul în care s-a desființat titlul executoriu, toate actele de executare efectuate în baza acestuia sunt desființate de drept. Dispozițiile art.404 indice 1- 404 indice 3 sunt aplicabile".

În consecință, din însăși reglementarea instituției întoarcerii executării, constând în repunerea părților în situația anterioară, în cadrul executării silite, rezultă, fără echivoc, că legiuitorul a avut în vedere ca acestei instituții juridice, ce reprezintă de fapt o situație "simetric inversă executării săvârșite", să îi fie incidente reglementările statuate în privința contestației la executare.

Că este așa rezultă chiar din dispozițiile art.404 indice 1 alin. (1) C. proc. civ.: "În toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia."

Or, întoarcerea executării și repunerea părților în situația anterioară este chiar obiectul cererii de chemare în judecată cu care reclamanta a învestit instanța în prezentul litigiu, neprezentând relevanță că nu se solicită restituirea unor sume obținute de pârât prin executarea silită, ci a sumelor care au fost achitate de bună-voie de către reclamantă, prin procedura ofertei reale urmate de consemnatiune, întrucât textul invocat nu numai că nu face această distincție, dar prevede posibilitatea unei astfel de acțiuni "în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu".

În acest context, instanta apreciază că în cauza dedusă judecății este pe deplin aplicabilă Decizia nr.5 din 12 martie 2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în recurs în interesul legii, publicată în M. Of., Partea I nr.251/13.04.2012, prin care s-a stabilit că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.404 indice 2 alin. (3) C. proc. civ., instanța judecătorească, competentă, potrivit legii, să soluționeze cererea de întoarcere a executării silite prin restabilirea situației anterioare este instanța de executare, respectiv judecătoria, această decizie fiind obligatorie pentru instanțe conform dispozițiilor art.330 ind. 7 alin. (4) C. proc. civ.

Prin prisma considerentelor deciziei menționate, instanța apreciază că și competenta teritorială a soluționării cererii de întoarcere a executării silite revine de asemenea instanței executare, respectiv judecătoriei în a cărei circumscripție s-a efectuat executarea silită, potrivit disp. art.373 alin.2 C.proc.civ.

Astfel, în aplicarea art.404 indice 2 alin.3 C.proc.civ., cel interesat solicită restabilirea situației anterioare nu pe cale accesorie, ci pe calea unui proces distinct. Or, în condițiile in care sediul materiei este cuprins în Cartea a V-a „Despre executarea silită", Secțiunea VI¹-a „întoarcerea executării", rezultă că natura juridică a întoarcerii executării, astfel cum a fost definită atât în doctrină cat și în practica judiciară, „ de executare silită în sens invers", determină și instanța competentă pentru soluționarea ei în acest caz, atât din punct de vedere material, cât și din punct de vedere teritorial, și anume instanta de executare, judecătoria în circumscripția căreia s-a făcut executarea silită, așa cum rezulta din dispozițiile art.373 alin.2 C.proc.civ.

S-a reținut în considerentele deciziei menționate că cererea de întoarcere a executări silite, pe cale separată, este o cerere ce ține în exclusivitate de faza procesuală a executării, subsecventă fazei procesuale de soluționare irevocabilă a fondului litigiului, iar întoarcerea executării silite își are sorgintea în executarea anterioară a unui titlu executoriu ce a fost ulterior desființat, cu alte cuvinte, fundamentul juridic al instituției întoarcerii executării și, implicit, caracterul de „contestație specială la executare" derivând din chiar executarea anterioară a unui titlu executoriu ce a fost ulterior desființat, neavând nicio relevanță materia juridică în care s-a pronunțat hotărârea desființată.

De asemenea, instanța supremă a subliniat faptul că stabilirea unei proceduri judiciare contradictorii pentru soluționarea întoarcerii executării, reglementată subsecvent contestației la executare, impune aplicarea procedurii de soluționare prevăzute pentru contestația la executare, institutia-cadru, generală, in raport cu procedura specială a întoarcerii executării care poate fi definită, astfel, ca o „contestatie speciala la executare".

In consecinta, instanta apreciaza ca, in prezenta cauza, caracterul cererii de „contestatie speciala la executare", atrage incidenta dispozitiilor legale aplicabile contestatiei la executare nu doar in ceea ce priveste competenta materiala a instantei, ci si in ceea ce priveste competenta teritoriala.

Intoarcerea executarii silite reprezinta o modalitate de „reluare a drumului executarii”, o „contestatie speciala la executare", iar in materia contestatiei la executare este instituita competenta materiala si teritoriala a judecătoriei în circumscriptia careia se face executarea, in afara cazurilor in care legea dispune altfel (art. 373 alin.(2) C.proc.civ.).

Instanța retine ca, in speta, reclamanta a procedat la efectuarea unei oferte reale urmate de consemnatiune, in vederea stingerii obligatiei prevazute in titlul executoriu, sens in care s-a adresat B.E.J. B. E., cu sediul in localitatea Moinesti, formandu-se dosarul nr.3607/O/2011 iar plata s-a efectuat la CEC BANK S.A. Moinesti (f.78), recipisa de plata afandu-se la sediul B.E.J. B. E. (f.72).

Potrivit dispozițiilor art.373 al. 2 și 3 din Codul de procedura civila: „Instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, judecă contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.”

Astfel, pentru toate considerentele expuse mai sus, instanța reține că instanța de executare este Judecătoria Moinești, în circumscripția căreia s-a efectuat plata sumei prevazute in titlului executoriu, iar competența pentru prezenta cerere de întoarcere executare silită, aparține, prin raportare la decizia nr.5/2012 privind recursul în interesul legii pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, Judecătoriei Moinești.

Având în vedere prevederile legale menționate mai sus și față de dispozițiile art.159 alin.1 pct.3 din vechiul cod de procedura civila, instanța apreciază că Judecătoria Sectorului 1 București nu este competentă în cauză, motiv pentru care va admite excepția necompetenței teritoriale a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, invocata din oficiu și va declina competenta de solutionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Moinești, careia i se va inainta dosarul.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite exceptia necompetentei teritoriale a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.

Declina competenta de solutionare a cauzei privind pe reclamanta S.C. O. P. S.A., cu sediul in Bucuresti, ., sector 1, ”P. City’’, inregistrata la ORC Bucuresti sub nr.J_, CUI-_, cu sediul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedura la S.C.A. D. ȘI ASOCIATII, cu sediul in sector 1, București, . nr.59, .> in contradictoriu cu paratul P. L. I., avand domiciliul in comuna PODURI, PROHOZESTI, .. D 2, ., județul BACĂU, CNP_, in favoarea Judecatoriei Moinesti, careia i se va inainta dosarul.