Obligaţie de a face. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 10-06-2015 în dosarul nr. 11317/2015
Document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2015
Ședința publică de la 10.06.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ș. C. M.
GREFIER: B. I.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant B. F. M. și pe pârât S.C. B. COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A., având ca obiect acțiune în constatare CLAUZE ABUZIVE.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns părțile prin apărători
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Reclamantul prin apărător a invocat excepția necompetenței materiale și a solicitat declinarea competenței în favoarea Tribunalului București
Pârâta prin apărător a solicitat respingerea excepției necompetenței materiale, competentă fiind Judecătoria Sectorului 1 București, potrivit art. 94, lit. j C..
Instanța reține cauza spre soluționarea excepției necompetenței materiale.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr._/3/2014 reclamantul B. F. M. a chemat în judecată pârâta S.C. B. COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A. solicitând instanței a prin hotărârea ce o va pronunța să să se constate caracterul abuziv al prevederilor cuprinse în art.5 teza a doua, art.6, art. 7 și art.8 lit.a din Contractul de Credit Bancar pentru persoane fizice nr._/20.12.2007 dintre reclamant și pârâtă; Să se constate caracterul abuziv al prevederilor cuprinse în: art.2.6, art.2.10.a, 2.10.b, 2.11.a, 2.10.d, 3.8, 7.4.g, 7.4.h din Condițiile generale de creditare - anexa la contractul de credit bancar nr._ din 20.12.2007 dintre reclamant și pârâtă; Să se dispună înlăturarea clauzelor constatate ca și abuzive din Contractul de Credit Bancar pentru persoane fizice nr._/20.12.2007 dintre reclamant și pârâtă; Să se dispună restituirea sumelor plătite în baza acestor clauze abuzive și încasate de către S.C. B. COMERCIALĂ ROMÂNA S.A. de la data încheierii contractului de credit la cursul BNR din ziua plății (conform estimării reclamantului este vorba de o sumă de 7040,37 EURO, adică 7040,37 x 4,4106 lei = 31.052,25 lei la data de 01.10.2014) și să se stabilească pe cale judecătorească dobânda aferenta creditului la dobânda avută în vedere la facerea primului grafic de rambursare parte din contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr._/20.12.2007. De asemenea, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 192 și urm. Cod procedură civilă, Legea 193/2000, OUG 50/2010, Directiva 31/13/CEE a Consiliului din 5.04.1993 privind clauzele abuzive în contractele de credit și Directiva 2008/48; CE a Parlamentului European.
Pârâta B. Comercială Română SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată. Totodată a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului București, prescripția dreptului material la acțiune, excepția lipsei de obiect și de interes, excepția inadmisibilității capetelor 4 și 5 de cerere vizând restituirea sumelor încasate în temeiul clauzelor presupus abuzive.
Prin sentința civilă nr. 1425/23.03.2015 pronunțată în dosarul nr._/3/2014, Tribunalul București a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a dosarului în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, dosarul fiind înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 30.04.2015, sub nr._ .
La termenul din data de 10.06.2015, reclamantul a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 1 București.
Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. 1 C.pr.civ., excepția necompetenței materiale a instanței, față de fondul cererii de chemare în judecată, o constată întemeiată pentru următoarele motive:
Instanța reține că cererea de chemare în judecată formulată de către reclamant cuprinde mai multe capete de cerere, respectiv: constatarea caracterului abuziv al clauzelor prevăzute de art. 5 teza a doua, art.6, art. 7 și art.8 lit.a din Contractul de Credit Bancar pentru persoane fizice nr._/20.12.2007 dintre reclamant și pârâtă și de art.2.6, art.2.10.a, 2.10.b, 2.11.a, 2.10.d, 3.8, 7.4.g, 7.4.h din Condițiile generale de creditare.
Astfel, în prezenta cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 99 alin. 2 C.pr.civ., care prevede că, în cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeași cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecății printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt.
În ceea ce privește primul capăt de cerere, respectiv constatarea caracterului abuziv al clauzelor din contractul de credit, instanța reține că art. 2.10 litera d din Condițiile generale de creditare prevede că „Pe parcursul derulării creditului, banca poate modifica dobânda de referință revizuibilă semestrial, fără consimțământul împrumutatului ”, reclamantul solicitând în cererea de chemare în judecată să se constate caracterul abuziv a mențiunii „ fără consimțământul împrumutatului”. Aceeași mențiune fiind inclusă și în art. 2.10 litera a.
Analizând atât motivarea în fapt a cererii de chemare în judecată, cât și prevederile art. 2.10 d și art. 2.10 a, instanța apreciază că această clauză contractuală nu are nicio componentă pecuniară, neputându-se considera că dobândește un conținut economic pentru simplul motiv că a fost inserată într-un contract de credit bancar, care în sine are, desigur, natură patrimonială.
Totodată, instanța apreciază că această clauză contractuală nu este evaluabilă prin ea însăși, având în vedere că nu cuprinde o valoare pecuniară în sine, ci doar permite pârâtei să acționeze în anumite moduri, fără însă a putea fi evaluate în bani, cel puțin anterior aplicării lor.
Reclamanta a solicitat în capătul accesoriu de cerere ca instanța să dispună restituirea sumelor plătite în baza acestor clauze abuzive și încasate de S.C. B. C. R. S.A. și ca instanța să stabilească dobânda aferentă creditului la dobânda avută în vedere la facerea primului grafic de rambursare.
Pe cale de consecință, analiza competenței materiale trebuie efectuată prin raportare la capătul principal al cererii de chemare în judecată prin care se solicită constatarea caracterului abuziv al prevederilor contractuale care obligă clientul la suportarea modificării dobânzii contractului fără consimțământul acestuia.
În ceea ce privește capetele de cerere care sunt accesorii constatării caracterului abuziv al clauzelor, instanța constată că acestea vor urma soarta capătului principal de cerere.
Conform art. 95 C.pr.civ., tribunalul este instanță de drept comun pentru soluționarea cererilor în primă instanță, judecătoria având o competență limitată, conform prevederilor art. 94 pct. 1 lit. a-k C.pr.civ. Instanța reține că cererea având ca obiect constatarea caracterului abuziv al unor clauze neevaluabile în bani nu se încadrează în prevederile art. 94 pct.1 lit. a-k C.pr.civ. și, prin urmare, nu este de competența judecătoriei, ci a tribunalului.
Prin urmare, instanța constată că cererea formulată de reclamant se încadrează în ipoteza prevăzută de art. 99 alin. 2 C.pr.civ., întrucât cererea cuprinde mai multe capete principale, dintre care unele sunt de competența tribunalului, instanță mai mare în grad decât judecătoria.
Astfel, având în vedere că o parte dintre capetele cererii de chemare în judecată sunt neevaluabile în bani, iar toate capetele de cerere sunt întemeiate pe titluri și cauze comune (contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr._/21.12.2007), respectiv că art. 94 C.pr.civ. nu prevede competența judecătoriei pentru soluționarea tuturor capetelor de cerere, instanța apreciază întemeiată excepția invocată din oficiu, urmând să o admită și să decline competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.
Instanța va constata ivit conflictul negativ de competență și va înainta dosarul Curții de Apel București pentru soluționarea conflictului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 1 București, invocată de reclamant.
Declină competența de soluționare a cauzei având ca obiect acțiune în constatare-clauze abuzive, formulată de reclamantul B. F. M., cu domiciliul în București, ., nr. 1, .. 2, ., în contradictoriu cu pârâta S.C. B. COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A., cu sediul în 1, București, ȘOS. BUCUREȘTI PLOIEȘTI, ., . favoarea Tribunalului București.
Constată ivit conflictul negativ de competență și înaintează dosarul Curții de Apel București pentru soluționarea conflictului.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.06.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
03 Iulie 2015
RED./TEH. Ș.C./B.I.
4 EX.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... → |
|---|
