Obligaţie de a face. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 28-10-2015 în dosarul nr. 19743/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
Dosar nr._
SENTINTA CIVILA NR._/2015
Ședința publică de la 28 Octombrie 2015
Instanta constituita din:
PREȘEDINTE D. R. A.
Grefier A. C. R.
Pe rol fiind pronuntarea in cauza civila privind pe reclamant N. O. D. A. LA S.C.A. P. ȘI ASOCIAȚII și pe pârât O. B. ROMÂNIA S.A., pârât O. F. SOLUTIONS B.V. PRIN MANDATAR O. B. ROMÂNIA S.A., având ca obiect acțiune în constatare CLAUZE ABUZIVE
Dezbaterile și susținerile în fond au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 23.09.2015, parte integrantă din prezenta sentință, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 28.10.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti, la data de 23.04.2015, sub nr._ reclamantul N. O. a chemat în judecată pe pârâtele O. B. ROMANIA SA si O. F. SOLUTIONS BV S.A., solicitând ca instanța:
1.să dispună constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale prevazute la art. 5.2 (dreptul bancii de a modifica unilateral dobanda) si art. 6.1 lit. b ( comision de acordare) din Contractul de credit nr. C2204/1000/_ din data de 29.05.2008;
2. sa se constatate nulitatea clauzelor mentionate la capatul 1.
3. sa se constate nulitatea actelor de modificare a ratei dobanzii si a graficelor de rambursare aferente acestor acte unilaterale;
4. sa se constate caracterul variabil al ratei dobanzii in functie de valoarea dobanzii de referinta LIBOR, inca de la momentul incheierii contractului de credit, cu consecinta determinarii unei marje a bancii ca diferenta dintre rata dobanzii la momentul incheierii creditului si valoarea indicelui LIBOR la acelasi moment;
5. sa fie obligati paratii sa restituie sumele platite nedatorat de catre reclamant, cu titlu de dobanda si de comision de acordare, in temeiul clauzelor contractuale abuzive, de la data incasarii acestora si pana la data incetarii perceperii lor;
6. sa fie obligati paratii la plata dobanzii legale pentru sumele achitate in plus, in mod nedatorat, de catre reclamant, cu titlu de dobanda si comision de acordare de la data platii, pana la restituirea lor efectiva;
7. sa fie obligati paratii sa emita un nou grafic de rambursare, in masura admiterii capatului 2 de cerere, sub sanctiunea de penalitati in cuantum de 1000 lei/zi de intarziere, pana la momentul executarii acestor obligatii.
8. sa fie obligati paratii sa achite contravaloarea cheltuielilor de judecata.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că intre părți s-a încheiat Contractul de credit nr. C2204/1000/_ din data de 29.05.2008. Invedereaza reclamantul ca art. 5.2 din Contract permite bancii modificarea în mod unilateral a dobanzii, fara a avea un motiv intemeiat specificat in contract ( politica bancii neputand fi considerata drept motiv intemeiat), nefiind mentionat un mecanism de modificare a ratei dobanzii verificabil de catre imprumutat sau de catre instanta.
Subliniaza reclamantul că absenta bunei-credinte a paratei este dovedita prin modalitatea in care banca a inteles sa foloseasca clauzele contractuale in sensul ca, desi principalul indicator de referinta pentru moneda in care a fost acordat creditul a suferit modificari semnificative in perioada 2008-2010, aceasta nu a dus la scaderea ratei dobanzii.
Referitor la art. 6.1 lit. b, respectiv comisionul de acordare, reclamantul il apreciaza ca abuziv avand in vedere ca prevederile contractuale nu permit consumatorului sa determine serviciile pentru care se acorda acest comision. De asemenea, clauzele nu au fost negociate direct cu consumatorul si creeaza un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.
Nulitatea clauzelor este sanctiunea ce intervine pentru clauzele constatate ca abuzive. Ca urmare a principiului resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis, fiind lovite de nulitate clauzele abuzive mentionate, apreciaza reclamantul ca si actele de modificare unilaterala a dobanzii si respectiv graficele de rambursare sunt lovite de nulitate. Tot ca urmare a stabilirii caracterul abuziv al clauzei referitoare la dobanda, reclamantul apreciaza ca intre parti trebuie aplicata formula de tipul: rata dobanzii este formata din LIBOR+marja bancii care trebuie sa fie fixa pe parcursul derularii contractului. De asemenea parata trebuie restituite sumele percepute in mod nelegal in baza prevederilor contractuale considerate abuzive si dobanzile aferente si trebuie emis un nou grafic de rambursare.
În drept, reclamantul a invocat prevederile art. 6 si 14 din Legea nr. 193/2000 .
În dovedire, au fost depuse la dosar inscrisuri (filele 23-167).
Parata a depus intampinare la data de 14.05.2014- fila 138 prin care a solicitat respingerea cererii de chemare in judecata, pentru urmatoarele considerente: se invoca in cauza texte de lege adoptate ulterior incheierii contractului de credit, iar analiza clauzelor contractuale trebuie facuta in functie de normele in vigoare la data conventiei; nu se poate retine reaua-credinta a bancii; imprumutul este cu dobanda variabila; clauza privind dobanda variabila nu este o clauza impusa consumatorilor si nu exista un dezechilibru semnificativ intre partile contractante; in privinta comisionului de acordare, parata arata ca acesta reprezinta o plata datorata, in temeiul contractului.
Pe parcursul judecarii cauzei au fost administrate proba cu inscrisuri si proba cu interogatoriul reclamantului.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Între reclamant, in calitate de imprumutat si parata O. B. ROMANIA SA, in calitate de imprumutator, a fost incheiat Contractul de credit nr. C2204/1000/_ din data de 29.05.2008 prin care a fost acordata reclamantului suma de_ CHF, pe o perioada de 300 de luni, cu o rata anuala a dobanzii de 6,99% an (conform art. 5.2 din contract, rata dobanzii era una variabila si nu fixa). Ulterior, intre partile litigante (reclamant pe de-o parte si paratele O. B. ROMANIA SA si O. F. SOLUTIONS BV S.A.), au fost semnate Actele aditionale nr. 1,3,4 la Contractul de credit (filele 33-39) prin care s-a convenit suspendarea partiala a ratelor lunare la credit, precum si asupra modului de calcul al dobanzii lunare.
În drept, referitor la primul capat de cerere, instanta retine ca prin Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive in contractele comerciantilor cu consumatorii, lege care a transpus conținutul Directivei Consiliului 93/13/CEE din 5 aprilie 1993, s-a stabilit în mod expres competența instanței de judecată de a constata caracterul abuziv al clauzelor din aceste contracte. Interpretând această directivă, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit în cauza Oceano Grupo Editorial S.A. versus Rocio Murciano Quintero (C – 240/98) că protecția conferita consumatorului de acest act normativ permite judecătorului național sa aprecieze din oficiu caracterul abuziv al unei clauze contractuale, în măsura în care este învestit cu formularea unei cereri întemeiate pe ea.
Întrucât un asemenea examen presupune existența în prealabil a unui contract semnat de către cele două părți care și-a produs integral sau parțial efectele, este neîndoielnic că executarea pentru un anumit interval de timp a obligațiilor asumate de către consumator nu poate împiedica verificarea conținutului său de către instanța de judecată.
Ca atare, faptul că aceste contracte au fost executate ca atare sau partial de consumatori nu echivaleaza cu acceptarea în integralitate a conținutului acestora, din moment ce ele contin clauze abuzive . Rațiunea acestui act normativ consista in poziția de inferioritate economica, juridica si tehnica a consumatorului în raport cu comerciantul, inferioritate care se manifesta atât în ceea ce privește puterea de negociere, cât și în ceea ce privește nivelul de informare.
Această situație îl pune pe consumator în postura de a adera la condițiile redactate în prealabil de către comerciant fără a avea puterea de a influența conținutul lor.
Legea interzice profesionistilor sa includa in contractele lor profesionale clauze abuzive. Conform art. 6 din Legea 193/2000 privind clauzele abuzive in contractele comerciantilor cu consumatorii, clauzele abuzive sunt fara efect pentru consumator, iar contractul va continua sa fie executat de parti doar daca, prin eliminarea acestor clauze abuzive, contractul nu se impune a fi anulat sau reziliat. Art. 4 si art. 13-14 din aceeasi Lege 193/2000 permit judecatorului sa intervina in contract, pentru a-l revizui sau reconstrui, dupa ce, in prealabil, a constatat caracterul abuziv al unora dintre clauzele contractului, aplicând sanctiunea nulitatii absolute a acestor clauze.
Conform art. 4 alin.1 din Legea nr.193/2000, sunt clauze abuzive acele clauze care nu au fost negociate cu consumatorul si care creeaza intre parti un dezechilbru semnificativ al prestatiilor, contrar cerintelor bunei-credinte.
Contractele de credit bancar sunt in general contracte pre-formulate, de adeziune, in care banca, în calitate de societate dominanta, isi impune vointa, interesul si strategia, iar vointa clientului se rezuma la a semna sa nu contractul; singura optiune este de a alege intre diferite tipuri standard de contracte, optiune care este si ea controlata de banca, intrucât banca este cea care stabileste scoringul/ratingul clientului, elemente in functie de care, dupa analiza dosarului (pentru care banca incaseaza un comision consistent), banca indica clientului tipul de credit in care se incadreaza conform ratingului;
Legat de interpretarea și aplicarea unor dispoziții din Directiva 93/13/CEE, pe calea procedurii întrebării preliminare (la care au recurs și unele instanțele din România ca instanțe de trimitere), cea mai recentă soluție este Hotărârea din 30 aprilie 2014, pronunțată în cauza Kasler contra O. Ungaria.
Examinarea clauzelor abuzive se realizeaza asadar din perspectiva unor condiții precum caracterul nenegociabil, contrar bunei-credințe, existența unui dezechilibru semnificativ în detrimentul consumatorului.
Sunt trei elemente esentiale pe care CEJ le-a reținut: 1) judecătorul național trebuie să califice în ce măsură o clauză intră în sfera de obiect (principal) al contractului; 2) judecătorul național trebuie să evalueze dacă o clauză este redactată clar si inteligibil; 3) în măsura în care o clauză este declarată abuzivă, judecătorul național poate să o înlocuiască cu o dispoziție de drept național cu caracter supletiv. De asemenea, conform hotărârii CEJ, pentru a aprecia în ce masură o clauză referitoare la prețul contractului este clară si inteligibilă și, deci, iese a priori din sfera evaluării naturii abuzive a clauzei, în raport cu cele trei criterii menționate, instanța națională nu trebuie să se raporteze doar la redactarea gramaticală a clauzei, ci interesează înțelegerea fundamentului ei economic de către un consumator mediu avizat.
În ceea ce priveste problema centrală a clasificării clauzei în litigiu drept abuzivă, trebuie constatat că, prin trimiterea pe care o face la notiunile de bună‑credintă si de dezechilibru semnificativ între drepturile si obligatiile părtilor, articolul 3 din Directiva 93/13 nu oferă decât o definitie abstractă a factorilor care conferă caracter abuziv unei clauze contractuale care nu a fost negociată individual (A se vedea Hotărârea Pannon GSM) si Hotărârea din 1 aprilie 2004, Freiburger Kommunalbauten .
Prestatiile partilor trebuie sa fie proportionale si coerente; echilibrul contractual este o cerinta a obligatiilor contractuale implicite de buna credinta si echitate.
Analizand clauzele contractuale in speta, instanta constata ca prin contractul de credit s-a prevăzut posibilitatea institutiei bancare de a modifica in mod unilateral dobanda agreata.
Astfel, conform art. 5.2, „Dobanda este variabila in conformitate cu politica Bancii; dobanda curenta poate fi modificata in mod unilateral de catre Banca, luand in considerare valoarea dobanzii de referinta pentru fiecare valuta (EURIBOR, LIBOR, RUBOR), fara a exista consimtamantul clientului. Noul procent de dobanda se va aplica la soldul creditului ramas de rambursat incepand cu data de aplicare stabilita de Banca. Modificarea dobanzii va duce la recalcularea dobanzii datorate.
Chiar daca la o analiza prima faciae aceasta posibilitate era conditionata de respectarea unui criteriu obiectiv de modificare a dobânzii, elementele avute în vedere la determinarea dobânzii, respectiv valoarea dobanzii de referinta pentru fiecare valuta, au o formulare extrem de generala, iar in realitate permit bancii sa revizuiasca dobanda fara respectarea unui indicator stabilit pe piata. Nu este prevăzut un criteriu/un procent ce se va aplica la indicele international de referinta. In consecinta, in raport de momentul încheierii contractelor de credit, clauza respectiva nu a fost redactata ., astfel incat sa fie neechivoca si previzibila. Imprejurarea că ulterior, pe parcursul derulării contractului, a intrat în vigoare OUG nr.50/2010 care a adus unele precizări privind contractele de credit, nu valideaza clauza contractuala respectiva prin efectul legii, deoarece validitatea se apreciaza in raport de momentul încheierii convenției. Nu se poate sustine nici că o atare clauza ar putea fi validata prin aceea ca modalitatea de determinare a nivelului dobanzilor reiese din graficul de rambursare, care constituie parte integrantă a contractului de credit, chiar in eventualitatea in care acesta a fost semnat de către client, deoarece o clauză trebuie să fie clară prin ea însăși, iar nu prin coroborarea cu alte clauze sau cu alte elemente extrinseci, cum ar fi graficul de rambursare.
Practic, toate riscurile contractului sunt in sarcina consumatorului. Toate pierderile, inclusiv cele care nu sunt din vina clientilor (criza, impreviziune) sunt suportate de client. Dobânda este variabila in functie de vointa bancii sau de fluctuatiile pietei financiare, intrucât printr-o clauza abuziva banca si-a asigurat variatia dobânzii in functie de acest element exterior vointei clientului, dar pe care banca il aplica si il interpreteaza dupa cum are interes.
Prin urmare, clauza relativa la dobânda este sub efectul prezumtiei de clauza abuziva, deoarece nu este clar exprimata in contract, ci se arata ca banca poate, totusi, sa modifice in mod unilateral dobânda, in functie de conjunctura economica. Prezumtia de clauza abuziva poate fi inlaturata doar prin dovada scrisa, facuta de banca, a caracterului negociat al contractului, si nu doar a unuia sau altuia dintre detaliile contractului, iar daca un comerciant pretinde ca o clauza standard preformulata a fost negociata direct cu consumatorul, este in sarcina sa prezinte probe in acest sens, ceea ce in speta nu s-a realizat.
F. de aceste aspecte, instanta retine ca art. 5.2 din Contractul dedus judecatii referitor la posibilitatea modificarii unilaterale a dobanzii de catre banca contine clauze abuzive ce urmeaza a fi inlaturate.
Referitor la caracterul abuziv al clauzei mentionate la art. 6.1 lit b din Contract, se retine ca acesta prevede perceperea de catre Banca a unui comision de acordare de 1.50% perceput o singura data la valoarea creditului acordat; comisionul de acordare se retine, in valuta creditului, de catre Banca, din creditul acordat in momentul utilizarii creditului.
Respectiva clauză contractuală nu a fost negociată între părți, fiind parte într-un contract preformulat. Acest fapt, prin el însuși, nu este suficient pentru a demonstra că respectiva clauză este abuzivă.Cu toate acestea, instanta constata ca intre parti exista un dezechilibru semnificativ între drepturi și obligații și că exigențele bunei-credințe nu sunt respectate. În cazul reclamantului sunt stabilite două tipuri de comisioane, respectiv un comision fix pentru analiza documentației de credit și un comision de acordare a creditului, calculat ca un procent din valoarea creditului acordat. Or, acordarea creditului se face în baza analizei documentelor depuse de consumator și nu se justifică plata a două comisioane (unul în sumă fixă și unul calculat sub forma unui procent din valoarea creditului) pentru același scop.
Pentru aceste considerente instanta va constata caracterul abuziv al acestei clauze.
Sanctiunea ce intervine in cazul constatarii absolute a caracterului abuziv al unor clauze contractuale este nulitatea abosulta. Motiv pentru care instanta va dispune inlaturarea art. 5.2 si art. 6.1 lit. b din Contractul de credit dedus judecatii.
In ceea ce priveste petitul 3 de cerere, instanta constata ca reclamantul a solicitat anularea actelor de modificare unilaterala a dobanzii si a graficelor de rambursare aferente acestor acte unilaterale, insa, din datele spetei, precum si din raspunsul la intampinare formulat de reclamant, rezulta ca rata dobanzii nu s-a modificat niciodata, ramanand la acelasi nivel de la momentul incheierii contractului si pana in prezent, respectiv la 6.99%. Prin urmare, neexistand acte de modificare unilaterala a dobanzii si grafice de rambursare aferente, cererea de anulare a acestora este neintemeiata.
Capatul 4 de cerere este de asemenea neintemeiat. Astfel, instanta constata ca dobanda a fost stabilita prin vointa partilor si in acord cu legislatia in vigoare in acel moment. Imprumutatul a fost informat in mod concret si precis asupra conditiilor si caracteristicilor esentiale ale produselor si serviciilor oferite de subscrisa si in cunostinta de cauza a semnat contractul de credit bancar . Modificarea contractului nu poate fi realizată decât prin acordul părților, prin negocierea clauzelor contractuale, instanta neputandu-se substitui vointei partilor; stabilirea unui anumit criteriu de calcul al dobanzii, cu indicarea unei anumite marje a bancii, nu este atributul instantei de judecata, aceasta solicitare urmand a fi respinsa ca neintemeiata. Potrivit art. 969 C.civ. convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante principiu din care rezultă obligativitatea contractului legal încheiat, de la care părțile nu se pot sustrage și faptul că obligativitatea privește în primul rând părțile contractante. A considera altfel ar aduce atingere dispozițiilor art. 969 C.civ.
Referitor la restituirea sumelor platite in mod nedatorat cu titlu de dobanda, instanta, constatand ca reclamantul nu a platit in mod nedatorat vreo suma de bani cu titlu de dobanda, ci numai dobanda de 6,99% stabilita prin contractual valabil incheiat, apreciaza capatul de cerere ca neintemeiat, parata nu avand ce anume sa restituie. De asemenea, retinand caracterul accesoriu al dobanzii solicitate pentru dobanda platitia in plus, prin capatul 6 de cerere, fata de solutia de neacordarii vreunei sume de bani cu titlu de dobanda excedentara, fata de principiul accesoium sequitur principale, instanta va respinge si cererea de acordare a dobanzilor calculate la dobanda perceputa in plus.
Cu toate acestea, retinand nulitatea clauzei ce priveste comisionul de acordare, instanta constata ca reclamantul este indreptatit la restituirea sumei incasate de catre banca cu acest titlu la data de 06.04.2008, motiv pentru care va dispune obligarea paratei la plata catre reclamant a sumei de 2250 ( contravaloarea comisionului de acordare), avand in vedere necesitatea repunerii partilor in situatia anterioara, fundamentate pe instituita platii nedatorate. De asemenea, intrucat a fost retinuta reaua-credinta in perceperea comisionul de acordare, pe langa taxa de analiza, parata este obligata si la plata dobanzii legale de la momentul incasarii comsionului de acordare si pana la restiturea lui efectiva, fata de dispozitiile art. 994 Cod civ.
Avand in vedere respingerea capatului 2 de cerere si caracterul accesoriu al art. capatului 7 de cerere fata de capatul 2 de cerere al prezentei cereri de chemare in judecata, instanta va respinge ca neintemeiata cererea de emitere a unui nou grafic de rambursare, sub sanctiunea de penalitati in cuantum de 1000 de lei/zi de intarziere pana la momentul executarii acestor obligatii
Retinand admiterea in parte a actiunii, fata de dispozitiile art. 453 alin. 2 Cod proc civ, instanta va obliga parata la plata catre reclamant a sumei de 700 lei,cu titlu de onorariu avocatial, proportional cu capetele de cerere admise. Va lua act de solicitarea paratei de acordare a cheltuielilor pe cale separata, fata de principiul disponibilitatii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulata de reclamant N. O. domiciliat in sector 3, București, SPLAIUL UNIRII, nr. 223, . cu pârât O. B. ROMÂNIA S.A. cu sediul in sector 1, București, . - 68 si pârât O. F. SOLUTIONS B.V. PRIN MANDATAR O. B. ROMÂNIA S.A. cu sediul in sector 1, București, . - 68
Constată că art. 5.2 si art. 6.1 lit. b din Contractul de credit nr. C2204/1000/_/29.05.2008 încheiat între reclamant și pârâtă constituie clauze abuzive.
Dispune înlăturarea clauzelor abuzive menționate mai sus, cu menținerea celorlalte dispoziții din contract.
Obliga parata la restituirea catre reclamant a sumei de 2250 lei cu titlu de comision de acordare credit, precum si la plata dobanzii legale aferente acestei sume de la data de 06.04.2008 pana la plata efectiva a sumei de 2250 lei.
Respinge în rest acțiunea, ca neîntemeiată.
Obliga parata la plata catre reclamant a sumei de 700 lei, reprezentand onorariu avocat, proportional cu cererea admisa.
Ia act ca parata a solicitat cheltuieli de judecata pe cale separata.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 28.10.2015.
Președinte, Grefier,
Red., dact. A.D.R./10.02.2016
Teh. ACR/5 ex.
| ← Succesiune. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... → |
|---|
