Pretenţii. Hotărâre din 08-10-2015, Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 08-10-2015 în dosarul nr. 18086/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
DOSAR NR._
Î N C H E I E R E
Ședința din publică de la 01.10.2015
Instanța constituită din
Președinte – A. BUȘULESCU
Grefier – A. M.
Pe rol soluționarea cauzei civile formulate de reclamanta N. E. în contradictoriu cu pârâta A. E. LIMITED LONDRA, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns reclamanta, prin avocat, și pârâta, prin avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Pârâta, prin avocat, depune la înscrisuri, reprezentând traducere legalizată, în copie certificată.
Reclamanta, prin avocat, depune cerere, prin care sunt solicitate toate transcrierile și CD-urile complete. De asemenea, solicită părții adverse de a preciza de există și alte convorbiri, față de transcrierile convorbirilor depuse la dosarul cauzei, întrucât odată cu întâmpinarea au fost depuse transcrieri ale convorbirilor, însă pe sărite. La termenul anterior au fost depuse alte transcrieri, sens în care apreciază că nu sunt toate convorbirile întrucât pe CD figurează niște indicativi, față de care se impune a se preciza dacă mai există alte înregistrări sau nu.
Pârâta, prin avocat, la interpelarea instanței, arată că au fost depuse toate înregistrările deținute. Cu privire la existența unor alte convorbiri, arată că există convorbiri în limba engleză și limba germană, sens în care s-a depus o adresă către serviciul de asistență cu privire la acordarea numărului de legături.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reclamanta, prin avocat, solicită admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată și precizată, având în vedere motivele astfel cum au fost învederate prin cererea de chemare în judecată, cu cheltuieli de judecată. În susținerea cererii, arată că nu s-au respectat clauzele contractuale, întrucât nu a fost acordat avizul în vederea efectuării intervenției de urgență, iar după 3 ore s-a stabilit că există o asigurare valabilă. Cu privire la costuri, arată că erau destul de mari, iar reclamanta nu deținea asupra suma de 12.000 euro, aspecte ce au fost discutate prin intervențiile telefonice la numărul de urgentă. În situația venirii în România, asiguratorul nu mai avea nicio obligație, însă costurile au fost suportate de asigurator, fapt ce atestă recunoașterea vinei. Solicită amânarea pronunțării cauzei, în vederea formulării și depunerii de concluzii scrise.
Pârâta, prin avocat, solicită respingerea acțiunii, ca neîntemeiate, având în vedere motivele învederate prin întâmpinare, respectiv faptul că reclamanta deținea o poliță de asigurare, care însă nu acoperă si daunele morale. După producerea evenimentului în Austria au avut loc succesiv mai multe convorbiri telefonice prin serviciul de asistență. Pe perioada efectuării verificărilor cu privire la poliță, care implică o procedură complexă, au fost asigurate servicii medicale, însă în acest interval de timp reclamanta a luat decizia de a reveni în țară. Societatea pârâtă, deși îngrijirile medicale primite în România nu fac obiectul poliței, a decis să plătească serviciile medicale cordate reclamantei acordate în țară.
În baza art. 394 din Codul de procedură civilă, instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
În temeiul art. 396 Cod proc. civilă, având nevoie de timp pentru a delibera, precum și pentru a permite părților să formuleze concluzii scrise,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
DISPUNE:
Amână pronunțarea cauzei la data de 08.10.2015, pentru deliberări.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 01.10.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. Bușulescu A. M.
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din 08.10.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – A. BUȘULESCU
GREFIER – A. M.
Pe rol soluționarea cauzei civile formulate de reclamanta N. E. în contradictoriu cu pârâta A. E. LIMITED LONDRA, având ca obiect pretenții.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la data de 01.10.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța a amânat pronunțarea pentru data de azi, 08.10.2015, și, deliberând, a hotărât următoarele.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 10.02.2015 sub nr._, reclamanta N. E. a chemat în judecată pe pârâta A. E. LIMITED LONDRA, solicitând instanței să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 67.500 lei, reprezentând contravaloarea a 15.000 Euro, curs calculat la 4.5 lei/Euro, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că este posesoarea unei asigurări de accident Travel Guard Chartis, oferită de banca BRD; polița de asigurare nr._ era inclusă în pachetul de servicii financiare „platinum” oferit de către BRD, astfel încât pe lângă serviciile băncii de tip „premium” a fost beneficiara și a unei asigurări de călătorie „premium”. A menționat că în data de marți, 18.03.2014, în jurul orei 11:00, în timp ce se afla în excursie cu soțul său, a avut un accident pe pârtia de schi de la Ischgl, Austria, și au fost transportați de un echipaj medical la Clinica Sport Chirurgie din Ischgl, unde au ajuns în jurul orei 12:00. La ora 12:10:45, soțul acesteia a contactat telefonic, de pe nr._, societatea de asigurare la numărul indicat pe cardul de asigurat (_), care a deschis astfel un dosar de daună. În urma radiografiei efectuate, medicul din clinica Ischgl a constatat o dublă fractură la genunchiul stâng, recomandând intervenție chirurgicală imediată. La ora 12:47:31 soțul reclamantei a sunat din nou A. pentru a comunica recomandarea medicului și pentru a solicita acordul de plată în vederea efectuării operației, moment în care i s-a comunicat faptul că, în cel mai scurt timp (5-10 minute), un medic ce reprezintă A. va contacta clinica unde reclamanta se află. Reclamanta a precizat că, în timp ce aștepta răspunsul A., durerile i s-au intensificat, și-a pierdut cunoștința fiindu-i administrate mai multe tratamente și că, după aproximativ 3 ore, i-a fost pus piciorul în ghips și a fost rugată să elibereze patul din cabinetul medical, urmând ca, în cazul în care va primi avizul de plată, să i se dea ghipsul jos și să se efectueze operația.
Cu puțin timp înainte de ora 15:00, în timp ce reclamata stătea în scaun cu rotile în recepția clinicii din Ischgl, un medic din partea A. a sunat pe telefonul clinicii și a purtat, în limba engleză și în prezența reclamantei și a soțului acesteia, o conversație cu dr. Schenk a cărui recomandare a fost „operație imediată, nu mai târziu de noaptea aceasta”. A mai arătat reclamanta că a fost informată că operația și spitalizarea au un cost aproximativ de 11.000 Euro, ulterior fiind eliberată o factură pro forma în cuantum de 11.046 Euro reprezentând costul operației propriu-zise (7.101 Euro), placa cu șuruburi (1000 Euro) și costuri adiționale (2944,78).La ora 15:00:22 reprezentantul A. a luat legătura cu soțul reclamantei pentru a-i comunica acestuia că astfel de operații se pot efectua și în România și că nu vor deconta contravaloarea operației în Austria. După refuzul A. pentru realizarea intervenției chirurgicale în străinătate, doctorul clinicii, știind că și reclamanta este de profesie medic, a întrebat-o pe aceasta dacă înțelege să suporte ea costurile operației, în caz contrar fiind nevoită să semneze acceptul de a nu fi operată în clinică pentru a putea fi externată. Reclamanta a arătat că a stabilit cu medicul ca, în cazul în care A. va accepta să plătească operația, să îl contacteze telefonic și să se reîntoarcă în clinică pentru a fi operată, precizând că nu a primit acceptul A., dar că a comunicat cu cabinetul dr. Schenk de 2 ori, la ora 20:26:07 și 21:51:36 despre starea sa fizică și despre faptul că piciorul i s-a umflat foarte tare.
De asemenea, reclamanta a menționat că a cumpărat două bilete „+extra seat” la prima cursă disponibilă Tarom, Munchen-Sibiu-București din 19.03.2014 întrucât nu a fost posibilă schimbarea biletului avut pentru data de 23.03.2014 la Compania Lufthansa și că, în cursul nopții de 18.03.2014 spre 19.03.2014, piciorul accidentat i s-a umflat și durerile au devenit insuportabile. A mai arătat că în cursul nopții a luat legătura cu medicii specialiști din România pentru a pregăti intervenția chirurgicală în țară, aceștia solicitându-i să le trimită rezultatele radiografiei și recomandându-i să facă o injecție cu heparină înainte de a se urca în avion deoarece exista riscul unei tromboze. Injecția recomandată a fost efectuată la punctul de prim ajutor de pe aeroportul din Munchen. A mai precizat reclamanta că a comunicat radiografia și unui medic din Belgia, care, de asemenea, i-a recomandat intervenția chirurgicală de urgență și efectuarea injecției cu heparină înainte de zbor. A învederat că reprezentanții A. au luat legătura cu soțul acesteia, la ora 17:21:50, după ce a plecat din spital și a rezervat biletele de avion, pentru a le comunica faptul că le pun la dispoziție o salvare în vederea transportului de la Ischgl la A., ofertă refuzată de către aceștia întrucât, pe de o parte, perioada transportului ar fi fost mai îndelungată decât în cazul zborului cu avionul, iar, pe de altă parte, reclamanta nu ar fi dorit efectuarea intervenției chirurgicale în A.. Soțul reclamantei a solicitat reprezentanților A. să asigure transportul acesteia de la aeroportul Otopeni până la Spital în București, solicitare refuzată de către aceștia cu motivarea că ei se ocupă doar de repatriere. În aceste condiții, reclamanta și soțul ei au efectuat toate demersurile necesare transportului de la aeroportul Otopeni până la Spital Municipal București, unde a fost operată.
Aceasta a precizat că, în urma corespondenței electronice, toate cheltuielile suportate în țară i-au fost decontate de către A., însă, conform art. 4.6. din Nota de informare cu privire la asigurările incluse, atașate carduluui M. Card Platinum „odată persoana asigurată ajunsă în limitele teritoriale ale României…, răspunderea Societății de acoperire a cheltuielilor medicale de urgență sau a oricăror alte cheltuieli, încetează”; cu toate acestea Asiguratorul nu și-a respectat obligațiile asumate prin polița de asigurare, determinând-o astfel pe reclamantă să se opereze în țară, cunoscându-se faptul că odată intrată pe teritoriul României, toate obligațiile Asiguratorului ar înceta. Reclamanta a arătat că prin modalitatea defectuoasă de gestionare a situației de către reprezentanții A. și prin întârzierea în efectuarea operației s-au creat riscuri suplimentare care ar fi putut duce la complicații medicale de natură a-i pune viața în pericol sau de a-i crea o invaliditate permanentă și că datorită acestei întârzieri recuperarea a fost foarte grea, piciorul fiind umflat și tumefiat.
A mai precizat aceasta că, la întoarcerea în țară, a depus o reclamație în format electronic, înregistrată cu nr. 961_004_140328, primirea acesteia fiind confirmată cu promisiunea analizării acesteia. Pretențiile solicitate nu au fost soluționate favorabil, A. considerând că reclamanta a refuzat efectuarea operației în Austria și a solicitat ca aceasta să fie realizată în România. Reclamanta a arătat că susținerile A. nu sunt adevărate deoarece ceea ce a determinat-o să vină în țară, cu primul avion, în vederea efectuării operației a fost refuzul lor telefonic sub forma „operația se poate face și în România” și conștientizarea situației în care se afla. A mai arătat reclamanta că A. nu a decontat suma de 200 Euro ce reprezintă contravaloarea transportului de pe pârtia de schi către Clinica din Ischgl și nici contravaloarea transportului auto dintre Ischgl și aeroportul Munchen, respectiv 450 Euro și că în totalul sumei solicitate sunt incluse și aceste costuri, achitate de reclamantă și nedecontate de pârâtă. S-a menționat că, anterior promovării acțiunii, reclamanta s-a adresat unui mediator în vederea rezolvării amiabile a divergențelor apărute, însă medierea a eșuat întrucât societatea de asigurare a susținut că numita N. E. și soțul acesteia au refuzat efectuarea operației în Austria..
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 115 pct. 1 Cod procedură civilă.
În susținerea cererii s-au atașat la dosarul cauzei înscrisuri, în copie certificată (filele 8-29).
La data de 07.04.2015, pârâta A. E. LIMITED LONDRA – Sucursala București a formulat întâmpinare, prin care a solicitat, pe cale de excepție, admiterea excepției inadmisibilității cererii de chemare în judecată și, în subsidiar, în cazul respingerii excepției de inadmisibilitate, obligarea reclamantei să își precizeze cererea de chemare în judecată în sensul calificării prejudiciului, să depună la dosarul cauzei documente justificative din care să reiasă cuantificarea prejudiciului solicitat raportat la angajarea răspunderii Asigurătorului și la despăgubirea primită precum și să detalieze ce reprezintă suma solicitată, iar, pe fondul cauzei, respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea întâmpinării, pârâta a arătat că doamna N. E. este beneficiara poliței de asigurare de călătorie Travel Guard nr._ atașată cardului Mastercard Platinum emis de Banca BRD Group Societe Generale SA, poliță care are ca obiect „asigurare de călătorie în străinătate și servicii concierge” și care acoperă în principal accidentele, vătămările corporale sau îmbolnăvirile suferite de Persoana Asigurată în timpul unei călătorii în afara granițelor teritoriale ale României. Polița acoperă, de asemenea și „Cheltuieli Medicale de Urgență – Accident și Îmbolnăvire: Costurile necesare aferente actului medical efectuat în afara limitelor teritoriale ale României, ale țării de reședință și ale țării de cetățenie a Persoanei Asigurate, ce acoperă tratamentul chirurgical, anestezia sau orice alt tratament medical supravegheat într-un Spital, prescris de către un Medic Persoanei Asigurate, în urma producerii unui Eveniment Asigurat survenit în timpul Călătoriei Asigurate. Totodată s-a menționat că Polița nu acoperă daunele morale. Pârâta a învederat că deținerea unui card Mastercard Platinum BRD este condiția preliminară care determină valabilitatea poliței de asigurare și că în cazul producerii unui eveniment, aceste informații trebuie furnizate în prealabil de BRD, Asigurătorul neavând acces direct la detaliile deținute de banca în cauză. Aceasta a mai precizat că pentru a beneficia de despăgubiri în cazul producerii unui accident, Persoana Asigurată, însoțitorul acesteia sau medicul acesteia are obligația să contacteze telefonic Travel Guard și că în cazul unui accident, în mod exclusiv, Travel Guard asigură și implementează acțiunile necesare, recurgând la cele mai bune mijloace și servicii adaptate la starea fizică a Persoanei Asigurate. În art. 45 din P. se menționează că Travel Guard sau Asigurătorul „nu sunt obligate să ramburseze nicio cheltuială legată de evacuarea și/sau repatrierea făcută fără aprobarea Travel Guard”. În plus medicii din cadrul Travel Guard pot decide repatrierea Persoanei Asigurate, chiar și atunci când aceasta se află deja într-un spital cu condiția ca starea de sănătate să permită acest lucru.
Totodată, pârâta a menționat că evenimentul în discuție a avut loc în data de 18 martie 2014, când reclamanta, aflându-se la schi în Austria, a suferit un accident pe pârtia de schi Ischgl și că toate referințele la timp sunt exprimate în ora Austriei. Astfel, în jurul orelor 12:50, domnul N. M. L., soțul doamnei N., a avizat accidentul la Serviciul de asistență – E. Assistance, respectiv serviciul call center care prestează servicii de asistență pentru Asigurător. La orele 13:33 Serviciul de asistență a contactat telefonic Clinica Sport Chirurgie Ischgl pentru a discuta cu medicul care se ocupă cu de cazul doamnei N., însă acesta nu era disponibil, comunicându-li-se să sune mai târziu. La orele 13:46 Serviciul de asistență a purtat o convorbire telefonică cu un reprezentant al BRD care a sunat să anunțe Evenimentul. Tot atunci a fost deschis și un dosar de daună care a fost notificat către Asigurător. La orele 14:30 Serviciul de asistență a luat legătura cu Clinica Sport Chirurgie Ischgl, iar personalul medical al clinicii a comunicat faptul că doamna N. a luat decizia de a părăsi spitalul și că dorește să primească îngrijiri medicale în România. Clinica Sport Chirurgie Ischgl a emis un raport medical în care se confirmă acest lucru, precum și un document Fit to Fly care atestă faptul că din punct de vedere medical doamna N. poate călători cu avionul, având nevoie de un loc suplimentar. La orele 14:45 Asigurătorul a cerut către BRD confirmarea valabilității cardului doamnei N.. La orele 14:55 Dr. H., reprezentantul Serviciului de asistență a purtat o discuție telefonică cu medicul care s-a ocupat de cazul doamnei N., s-a confirmat situația medicală a pacientei, faptul că i-a fost recomandată operația în Austria, dar că pacienta a refuzat să fie operată acolo. Totodată s-a confirmat faptul că doamna N. a primit îngrijiri medicale. La orele 15:08 a fost primit răspunsul de confirmare de la BRD. La orele 15:10 Asigurătorul a transmis la Serviciul de asistență confirmarea BRD. La orele 15:24 Serviciul de asistență a purtat o discuție telefonică cu domnul N. prin care l-au informat că a fost confirmată valabilitatea Poliței, iar în urma convorbirii dintre medicul Serviciului de asistență cu medicul clinicii din Austria s-a decis, ca urmare a refuzului pacientei de a fi operată în Austria, că operația poate fi amânată până la sosirea în țară. Nu s-a menționat că Asigurătorul nu acoperă operația în Austria, din contră în contextul refuzului a fost oferită organizarea repatrierii cu o ambulanță. Domnul N. a spus că a cumpărat deja bilete de avion pentru a doua zi și a refuzat repatrierea cu o ambulanță. Mai mult s-a precizat că toate costurile făcute până la acel moment vor fi rambursate. S-a mai menționat că domnul N. a solicitat o ambulanță de la Aeroportul Otopeni la spitalul din București unde urma să aibă loc operația, solicitare care a fost aprobată de Asigurător.
Pârâta a precizat că cererea de chemare în judecată este inadmisibilă întrucât prejudiciul a fost plătit de Asigurător, iar polița nu acoperă daunele morale. Astfel, s-a menționat că, ulterior evenimentului, Asigurătorul a primit din partea doamnei N. o solicitare de despăgubire prin plata următoarelor sume: suma de 8.695,70 de lei reprezentând despăgubiri pentru cheltuielile medicale din Austria, suma de 3.360,60 lei reprezentând despăgubiri pentru cheltuielile medicale din România și suma de 3.000 Euro reprezentând despăgubiri morale deoarece a fost supusă la pericol și umilințe în urma unui pretins refuz al operației în Austria. A mai arătat pârâta că, în timpul în care erau făcute verificările preliminare conform procedurilor obligatorii de verificare a valabilității Poliței, familia N. luase deja decizia de a părăsi Clinica Sport Chirurgie Ischgl, cumpărându-și biletele de avion către București. A subliniat că, în perioada de timp în care erau făcute verificările Poliței, reclamanta a beneficiat de servicii medicale în cadrul clinicii din Austria și că, în perioada în care medicii au decis că este necesară o intervenție chirurgicală, aceasta, prin propria voință a ales să își pună viața în pericol și să se supună riscurilor aferente unei călătorii cu avionul, decizie cu atât mai surprinzătoare cu cât doamna N., fiind cadru medical, a înțeles pe deplin riscurile la care s-a expus prin luarea deciziei de a părăsi unitatea medicală în care se afla, deși susține că medicul i-a recomandat operație imediată. Mai mult decât atât, aceasta a refuzat transportul privat cu o ambulanță oferit de Asigurător în detrimentul unei călătorii cu avionul a doua zi. Practic, doamna N. a luat decizia de a părăsi Clinica Sport Chirurgie Ischgl cu mult timp anterior telefonului de confirmare din partea Asigurătorului deși știa că singura condiție ce trebuia confirmată era existența cardului Platinum BRD și că simpla procedură de confirmare din partea BRD nu avea cum să influențeze decizia Asigurătorului, în special în contextul în care plata se face direct către clinică și nu trebuia să avanseze o sumă de bani.
Aceasta a învederat că Asigurătorul nu poate fi ținut răspunzător pentru decizia doamnei N., decizie determinată de o simplă formalitate care nu a influențat în vreun fel acoperirea Evenimentului de P.. Mai mult decât atât, pârâta a arătat că în practica instanțelor de judecată s-a generalizat principiul conform căruia în cazul în care între părți există un contract, din a cărui neexecutare au rezultat prejudicii, nu este posibil să se apeleze la răspunderea delictuală, calea de ales fiind cea a răspunderii contractuale. De altfel, chiar reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe răspunderea civilă contractuală, astfel încât trebuie avute în vedere toate argumentele care stau la baza mecanismului conform căruia funcționează contractul de asigurare încheiat între părți.
În legătură cu cheltuielile medicale solicitate în data de 28 martie 2014, pârâta a învederat că Asigurătorul a confirmat plata celor din Austria, mai puțin franșiza de 25 Euro, transferul fiind făcut în data de 4 august 2014 și confirmarea plății fiind transmisă către domnul N. în aceeași zi în care au fost primite documentele justificative pentru cheltuieli. S-a mai precizat că, întrucât Polița nu acoperă daunele morale și nici cheltuielile medicale efectuate pe teritoriul României, celelalte sume solicitate nu au putut fi achitate. Pârâta a menționat, de asemenea, că, deși doamna N. a fost informată că despăgubirile aferente îngrijirilor medicale primite în România și daunele morale nu fac obiectul Poliței, fiind o poliță de asigurare de călătorie, în data de 23 aprilie 2014, aceasta a comunicat Asigurătorului o invitație la conciliere, procedura medierii eșuând datorită faptului că Asigurătorul și-a menținut poziția adoptată. S-a mai precizat că, pentru a se evita orice conflict, Asigurătorul a decis să plătească suma de 800 Euro, aferente cheltuielilor medicale din România.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 205 și urm. 453 Cod procedură civilă, art. 2199 și urm. Cod civil.
În susținerea întâmpinării, au fost depuse înscrisuri, în copie certificată (filele 51-67).
Prin cererea precizatoare depusă la data de 04.06.2015, reclamanta a arătat că își întemeiază cererea pe răspunderea civilă delictuală, iar suma de 15.000 euro este solicitată cu titlul de daune-interese.
De asemenea, prin cererea precizatoare formulată la data de 31.08.2015, reclamanta a arătat că înțelege să diminueze cuantumul pretențiilor solicitate la suma de 57.026,97 lei, echivalentul a 12.672,66 euro, formată din: suma de 11.045,78 euro reprezentând contravaloarea unei operații estimate a se executa în Clinica Chirurgie & Sport Ischgl (operație și anestezie – 7101 euro, echipamente medicale – 600 euro, spitalizare postoperatorie – 400 euro, costuri adiționale operației 2506 euro, analize preoperatorii 172 euro, tratament postoperator 266,78 euro); suma de 200 euro transportul de pe pârtie la spital; 739 euro contravaloarea intervenției la clinică (achitată de pârâtă), contravaloarea transportului de la Ischgl până la aeroportul din Munchen estimat 788 euro; 15 euro injecția realizată pe aeroportul din Munchen (achitată de pârâtă); 5265 lei, echivalent a 1196 euro, bilete de avion (achitată de pârâtă), 3360 lei, echivalent a 763 euro, contravaloare medicamente (achitată de pârâtă); 100 euro estimare transport ambulanță estimat Otopeni-Spital; 500 euro contravaloare cheltuieli fără chitanță în spitalul din România. Astfel, reclamanta a precizat că totalul este de 15.346,78 euro, din care pârâta a achitat deja suma de 2674,12 euro, rămânând de plată o diferență de 2674,12 euro.
La termenul de judecată din data de 04.06.2015, instanța a calificat excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, invocată de către pârâtă, prin întâmpinare, ca fiind o apărare de fond, urmând a fi avută în vedere la soluționarea cauzei pe fond, și a respins, ca neîntemeiată, excepția lipsei de interes, invocată de către pârâtă la acel termen de judecată.
Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, iar pentru reclamantă și proba cu interogatoriul pârâtei și proba cu înregistrarea convorbirilor telefonice de la data producerii evenimentului.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
În fapt, reclamanta N. E. este beneficiara poliței de asigurare de călătorie Travel Guard nr._, atașată cardului Mastercard Platinum emis de Banca BRD – Groupe Societe Generale S.A., societatea de asigurare fiind A. E. Limited Londra – Sucursala București, iar societatea de asistență fiind Travel Guard, companie împuternicită să reprezintă asiguratorul în afara granițelor teritoriale ale României (filele 10-16).
Obiectul poliței de asigurare a constat în „asigurarea de călătorie în străinătate și servicii concierge”, stabilindu-se acoperirea, în principal, a accidentelor, vătămărilor corporale sau îmbolnăvirilor suferite de persoana asigurată în timpul unei călătorii în afara granițelor teritoriale ale României, precum și a „Cheltuielilor medicale de urgență – accident și îmbolnăvire”, respectiv „costurile necesare aferente actului medical efectuat în afara limitelor teritoriale ale României, ale țării de reședință și ale țării de cetățenie a persoanei asigurate, ce acoperă tratamentul chirurgical, anestezia sau orice alt tratament medical supravegheat într-un spital, prescris de către un medic persoanei asigurate, în urma producerii unui eveniment asigurat survenit în timpul călătoriei asigurate”.
De asemenea, la art. 4.5 din Polița de asigurare s-a prevăzut că Travel Guard sau Asigurătorul „nu sunt obligate să ramburseze nicio cheltuială legată de evacuarea și/sau repatrierea făcută fără aprobarea Travel Guard”; medicii din cadrul Travel Guard pot decide repatrierea Persoanei Asigurate, chiar și atunci când aceasta se află deja într-un spital cu condiția ca starea de sănătate să permită acest lucru.
La data de 18 martie 2014, în jurul orei 11.00, în timp ce se afla în Austria, reclamanta N. E. a suferit un accident pe pârtia de schi Ischgl, fiind transportată la Clinica Sport Chirurgie Ischgl, unde s-a constatat că reclamanta a suferit o dublă fractură la genunchiul stâng și s-a recomandat efectuarea imediată a intervenției chirurgicale.
Soțul reclamantei, N. M. L., a avizat accidentul la Serviciul de asistență – E. Assistance din cadrul societății de asistență Travel Guard, fiind deschis și un dosar de daună care a fost notificat către Asigurător.
Ulterior, au avut loc o . convorbiri telefonice între Serviciul de asistență și angajații Clinicii Sport Chirurgie Ischgl, precum și între asigurator și angajații BRD în vederea confirmării valabilității cardului bancar al reclamantei.
Întrucât procedura de confirmare a valabilității cardului bancar al reclamantei și a acordului medical în vederea efectuării intervenției chirurgicale s-a prelungit pentru aproximativ două ore și jumătate, reclamanta, apreciind că intervenția chirurgicală în Austria nu îi va fi decontată de asigurator, a decis să părăsească spitalul și să primească îngrijiri medicale în România. Clinica Sport Chirurgie Ischgl a emis un raport medical în care a confirmat acest lucru, precum și un document Fit to Fly care atestă faptul că, din punct de vedere medical, reclamanta poate călători cu avionul, având nevoie de un loc suplimentar (filele 63-64).
Reprezentanții pârâtei au luat legătura cu soțul reclamantei pentru a le comunica faptul că le pun la dispoziție o salvare în vederea transportului de la Ischgl la A., ofertă refuzată de către reclamantă, întrucât perioada transportului ar fi fost mai îndelungată decât în cazul zborului cu avionul, iar reclamanta nu dorea efectuarea intervenției chirurgicale în A., aceasta achiziționând două bilete de avion „+extra seat” pe ruta Munchen-Sibiu-București la cursa Companiei Tarom din data de 19.03.2014.
Reclamanta a suferit intervenția chirurgicală la Clinica de Ortopedie și Traumatologie II din cadrul Spitalului Universitar de Urgență București, fiind internată în perioada 19-21.03.2014 (fila 225).
Ulterior, pârâta a procedat la achitarea contravalorii cheltuielilor medicale efectuate de reclamantă în Austria și în România, în cuantum total de 11.943,59 lei (scăzând din totalul de 12.056,30 contravaloarea franșizei în valoare de 25 euro), refuzând achitarea daunelor morale solicitate de reclamantă, în cuantum de 3000 euro, cu motivarea că acestea nu formează obiectul poliței de asigurare de călătorie (fila 67).
În drept, pentru a fi admisă acțiunea în pretenții, întemeiată pe răspunderea civilă contractuală, creditorul trebuie să facă dovada existenței în patrimoniul său a unei creanțe certe, lichide și exigibile. În conformitate cu prevederile art. 662 alin. 2-alin. 4 Cod procedură civilă, creanța este certă când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu, este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui și este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.
Prin cererea precizatoare formulată la data de 31.08.2015, reclamanta a arătat că înțelege să diminueze cuantumul pretențiilor solicitate la suma de 57.026,97 lei, echivalentul a 12.672,66 euro, formată din: suma de 11.045,78 euro reprezentând contravaloarea unei operații estimate a se executa în Clinica Chirurgie & Sport Ischgl (operație și anestezie – 7101 euro, echipamente medicale – 600 euro, spitalizare postoperatorie – 400 euro, costuri adiționale operației 2506 euro, analize preoperatorii 172 euro, tratament postoperator 266,78 euro); suma de 200 euro transportul de pe pârtie la spital; 739 euro contravaloarea intervenției la clinică (achitată de pârâtă), contravaloarea transportului de la Ischgl până la aeroportul din Munchen estimat 788 euro; 15 euro injecția realizată pe aeroportul din Munchen (achitată de pârâtă); 5265 lei, echivalent a 1196 euro, bilete de avion (achitată de pârâtă), 3360 lei, echivalent a 763 euro, contravaloare medicamente (achitată de pârâtă); 100 euro estimare transport ambulanță estimat Otopeni-Spital; 500 euro contravaloare cheltuieli fără chitanță în spitalul din România. Astfel, reclamanta a precizat că totalul este de 15.346,78 euro, din care pârâta a achitat deja suma de 2674,12 euro, rămânând de plată o diferență de 2674,12 euro.
Astfel, în ceea ce privește suma de 11.045,78 euro, reprezentând contravaloarea unei operații estimate a se executa în Clinica Chirurgie & Sport Ischgl, instanța reține că prejudiciul invocat de reclamantă nu este cert și nu a fost dovedit.
În acest sens, instanța subliniază că prejudiciul invocat de reclamantă este unul eventual, costurile invocate fiind doar estimative, iar nu cheltuieli efectuate în concret de către reclamantă. Așa cum s-a arătat mai sus, reclamanta a suferit intervenția chirurgicală la Clinica de Ortopedie și Traumatologie II din cadrul Spitalului Universitar de Urgență București (fila 225), iar nu la Clinica Chirurgie & Sport Ischgl din Austria.
Reclamanta nu poate solicita contravaloarea unui prejudiciu eventual, pe care l-ar fi suferit dacă ar fi efectuat intervenția chirurgicală la clinica din Austria, în condițiile în care operația a fost efectuată în București, iar pârâta a achitat reclamantei toate costurile medicale dovedite prin înscrisuri, efectuate atât în Austria, cât și în România (fila 67).
Referitor la cheltuielile în cuantum de 739 euro – contravaloarea intervenției la clinică, 15 euro – injecția realizată pe aeroportul din Munchen, 1196 euro, echivalent 5265 lei – biletele de avion și 763 euro, echivalent 3360 lei – contravaloare medicamente, așa cum a precizat și reclamanta, acestea au fost deja achitate de către pârâtă, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, astfel cum reiese din extrasul de cont aflat la fila 67 din dosar.
În privința sumelor de 788 euro reprezentând estimarea valorii transportului de la Ischgl până la aeroportul din Munchen, 100 euro reprezentând estimarea transportului cu ambulanța de la aeroportul Otopeni la spital și 500 euro reprezentând estimarea cheltuielilor efectuate de reclamantă în spitalul din România, instanța reține că nici una dintre aceste cheltuieli nu au fost dovedite de către reclamantă, aceasta nedepunând niciun înscris în dovedirea efectuării cheltuielilor invocate.
De altfel, referitor la suma de 100 euro reprezentând estimarea transportului cu ambulanța de la aeroportul Otopeni la spital și suma de 500 euro reprezentând estimarea cheltuielilor efectuate de reclamantă în spitalul din România, instanța reține că acestea reprezintă cheltuieli despre care reclamanta invocă faptul că au fost efectuate pe teritoriul României, așa încât acestea nu se încadrează la cheltuielile ce pot fi decontate în baza Poliței de asigurare de călătorie în străinătate și servicii concierge (filele 9-16).
Prin urmare, instanța reține că reclamanta nu a făcut dovada efectuării nici unei cheltuieli rezultate din accidentul suferit în Austria și pe care pârâta să fi refuzat să o achite.
Mai mult, instanța reține că dincolo de toate aspectele arătate, referitoare la caracterul cert al prejudiciului suferit de reclamantă, aceasta nu a făcut nici dovada refuzului pârâtei de a suporta contravaloarea intervenției chirurgicale în cadrul Clinicii Sport Chirurgie Ischgl din Austria.
Din întregul material probatoriu administrat în cauză, inclusiv din convorbirile telefonice purtate între părți la data producerii evenimentului (depuse la dosar atât în format electronic, cât și transcrise – filele 263-300), reiese că decizia de a părăsi Clinica Sport Chirurgie Ischgl din Austria (și de a se opera în România) a fost luată de către reclamantă înainte de a primi un răspuns pozitiv sau negativ din partea pârâtei cu privire la decontarea intervenției chirurgicale în Austria.
Astfel, este adevărat că, așa cum rezultă din convorbirile telefonice purtate între părți (precum și între asigurator și societatea de asistență, respectiv angajații clinicii medicale), discuțiile telefonice au fost purtate într-un interval de aproximativ două ore – două ore și jumătate, însă, în același timp, pârâta nu putea confirma faptul că va suporta contravaloarea intervenției chirurgicale în condițiile în care nu primise confirmarea deținerii de către reclamantă a cardului Mastercard Platinum, această informație fiind deținută doar de Banca BRD – Groupe Societe Generale S.A.
În speță, deținerea unui card Mastercard Platinum BRD reprezenta condiția prealabilă și sine qua non care determina valabilitatea poliței de asigurare și implicit acordarea despăgubirii, iar în cazul producerii unui eveniment este firesc ca aceste informații să fie furnizate de Banca BRD – Groupe Societe Generale S.A., asigurătorul neavând acces la baza de date deținută de bancă.
În acest sens, din convorbirile telefonice purtate între părți reiese că reclamantei i-a fost adusă la cunoștință necesitatea confirmării deținerii cardului Mastercard Platinum, însă reclamanta, sub imperiul temerii și al prelungirii comunicării unei confirmări, a decis să părăsească spitalul și să se deplaseze cu avionul în România pentru a efectua aici intervenția chirurgicală.
În consecință, având în vedere dispozițiile art. 249 Cod procedură civilă care reglementează principiul general potrivit căruia „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească”, reclamantei îi revenea sarcina probei în dovedirea prejudiciului invocat în cuantum de 12.672,66 euro.
Având în vedere considerentele menționate, instanța constată că lipsește caracterul cert al creanței invocate de către reclamantă, existența ei din punct de vedere juridic fiind discutabilă, motiv pentru care va respinge cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
În ceea ce privește cererea pârâtei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, instanța o va respinge, ca neîntemeiată, reținând că, potrivit art. 452 Cod procedură civilă, pârâta nu a făcut dovada suportării cheltuielilor de judecată până la momentul închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei și reținerea cauzei spre soluționare. În acest sens, textul de lege menționat prevede că „partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei”. Or, în speță, pârâta a depus la dosar dovada cheltuielilor de judecată suportate abia odată cu depunerea concluziilor scrise, după închiderea dezbaterilor și amânarea pronunțării.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta N. E., cu domiciliul în ., nr. 36 A, sector 6, București, în contradictoriu cu pârâta A. E. LIMITED LONDRA, cu sediul în Calea Victoriei, V. Center, nr. 145, ., sector 1, București.
Respinge, ca neîntemeiată, cererea pârâtei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 08.10.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. Bușulescu A. M.
Operator de date cu caracter personal nr. 4904
Red. A.B./ Dact. A.B., A.M.
4 ex./ 28.12.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1... | Actiune in regres. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... → |
|---|
