Pretenţii. Încheierea nr. 29/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 29/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 05-02-2015 în dosarul nr. 1961/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI
Dosar nr._
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 29.01.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - L. E. M.
GREFIER - N. S.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta S.C. P. D. CONSULTANTS S.R.L. și pe pârâta P. R. GERMANIA SUCURSALA BUCUREȘTI, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamanta prin avocat cu împuternicire avocațială nr._ la dosar pârâta prin avocat cu delegație la dosar
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, instanța, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul asupra fondului.
Reclamanta prin avocat solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și precizată, obligarea pârâtei la plata sumelor indicate, având în vedere că s-a dovedit colaborarea pârâtei cu expertul procurat de societatea reclamantă. Apreciază că, față de materialul probator administrat, sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile contractuale, cu cheltuieli de judecată, depunând la dosar concluzii scrise.
Pârâta prin apărător solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise. Pe fondul cauzei, arată, în esență, că înscrisurile depuse la dosar de către reclamantă nu au fost însușite de pârâtă prin semnătură și ștampilă, apreciind totodată, că excepția prescripției este întemeiată, față de prestațiile din perioada ianuarie-februarie, raportat la data introducerii acțiunii. Mai susține pârâta că din materialul depus la dosar de către autoritatea contractantă, compus doar din formulare, nu s-a adus nicio dovadă în susținerea pretențiilor solicitate de reclamantă.
În replică, apărătorul reclamantei arată că din înscrisurile depuse, din adresa aflată la fila 168 precum și din declarația martorului audiat, reiese că au fost efectuate lucrări până în luna noiembrie 2011.
INSTANȚA
Pentru a da posibilitatea părților să formuleze concluzii scrise,
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 05.02.2015
Pronunțată în ședința publică de la 29.01.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI
Sentința civilă nr. 1961
Ședința publică de la 05.02.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - L. E. M.
GREFIER - N. S.
Pe rol pronunțarea asupra cauzei civile privind pe reclamanta S.C. P. D. CONSULTANTS S.R.L. și pe pârâta P. R. GERMANIA SUCURSALA BUCUREȘTI, având ca obiect pretenții.
Dezbaterile în fond și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 29.01.2015, parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, pentru a da posibilitatea părților să formuleze concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 05.02.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 31.02.2014 sub nr._, reclamanta . SRL a chemat in judecata pe pârâta P. R. - SUCURSALA BUCUREȘTI solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea acesteia la plata sumei de 27.500 euro reprezentând despăgubiri rezultate din încălcarea dispozițiilor contractuale.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat, în esență, că la data de 14.03.2008 a încheiat cu pârâta contractul de prestări servicii având ca obiect furnizarea de personal pentru poziția Deputy Site Manager pentru șantierul DWTP B. în cadrul proiectului I. „Reabilitarea Stațiilor de Tratare A. Cătămărești – B. B.”. În acest scop, reclamanta a contractat ca expert pentru poziția menționată pe domnul M. R. V., fiind încheiat astfel un contract de prestări servicii, proiectul menționat derulându-se în perioada 2009 – noiembrie 2011, iar, în mod neașteptat, la data de 17.12.2010 pârâta informând societatea reclamantă că nu mai înțelege să prelungească acel contract, cu mențiunea că expertul care fusese contractat de către reclamantă, a desfășurat aceeași activitate, în același proiect, însă prestând servicii direct către societatea pârâtă.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.969, 970, 1073, 1075, 1078, 1082, 1084 C.civ., art.194 NCPC.
În susținerea cererii au fost depuse, în copie, înscrisuri.
În dovedire, reclamanta a solicitat probele cu înscrisuri și interogatoriul pârâtei.
La data de 03.03.2014, reclamanta a formulat cerere precizatoare, prin care a indicat valoarea în lei a pretențiilor sale, respectiv suma de 123.736,25 lei.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată, invocând excepția prescripției dreptului la acțiune pentru pretențiile privind lunile ianuarie și februarie 2011. În apărare, pârâta a solicitat admiterea probelor cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei și testimonială.
Prin cererea precizatoare depusă la dosar la data de 05.06.2014, reclamanta a învederat că în cuprinsul acțiunii s-a strecurat o eroare materială de calcul și că suma pretinsă de la pârâtă este în cuantum de 22.000 euro.
În ședința publică din 05.06.2014, reclamanta a depus la dosar cerere precizatoare, învederând că suma solicitată prin prezenta acțiune este de 22.000 euro, calculată ca diferență între suma pe care pârâta o plătea pentru prestarea serviciului (5.500 euro) și suma pe care reclamanta o plătea expertului angajat (3.500 euro).
La același termen, instanța a respins ca neîntemeiată excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârâtă prin întâmpinare, pentru motivele reținute în încheierea de ședință (f.80).
Sub aspect probatoriu, instanța a încuviințat și administrat pentru părți proba cu înscrisuri, un martor, în persoana numitului M. R., a cărui declarație se regăsește consemnată la dosar (f.148) și interogatorii reciproce, probă din care ambele părți au fos decăzute la termenul de judecată din 04.09.2014, având în vedere că acestea nu s-au conformat obligației de a-l depune în timp util la dosar pentru a fi administrat (f.149).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Între reclamanta S.C. P. D. CONSULTANTS S.R.L., în calitate de prestator, și pârâta P. R. GERMANIA SUCURSALA BUCUREȘTI, în calitate de beneficiar, a fost încheiat la data de 14.03.2008 un contract de prestări servicii având ca obiect furnizarea de personal pentru poziția de Deputy Site Manager pentru șantierul DWTP B. în cadrul proiectului I. „Reabilitarea Stațiilor de Tratare A. Cătămărăști – B. B.”, contractul fiind însușit de ambele părți prin semnare și ștampilare (f.8-9).
Convenția părților a fost modificată printr-o . acte adiționale ulterioare, respectiv actul adițional nr.1/30.06.2008, actul adițional nr.2/30.11.2009 și actul adițional nr.3/17.06.2010, prin care s-a convenit că prețul serviciilor efectuate de prestator este de 5.500 euro lunar inclusiv ore suplimentare (fără TVA) iar contractul este valabil până la 31.12.2010, dată ce poate fi modificată prin act adițional de comun acord (f.10-13).
Conform art.7 lit.d din contract „beneficiarul sau afiliații acestuia nu poate încheia nicio formă de colaborare cu expertul prestatorului pe durata derulării acestui contract cât și după finalizarea acestuia, fără acordul scris al prestatorului. În caz contrar, beneficiarul va plăti daunele ce decurg din nerespectarea acestui angajament”.
În executarea obligațiilor asumate, reclamanta a contractat ca expert pentru poziția Deputy Site Manager pe numitul M. R. V., cu care a încheiat (în calitate de PFA), la data de 01.02.2009, un contract de prestări servicii pentru asigurarea serviciilor in cadrul proiectului I. „Reabilitarea Stațiilor de Tratare A. Cătămărăști – B. B.” (f.2-4).
În cuprinsul acestei convenții (art.2) se face vorbire de faptul că încheierea sa este urmarea contractului semnat între beneficiar și . București (f.2).
Conform actului adițional nr.1/31.11.2009 la contractul din 01.02.2009, prestatorul (PFA M. R. V.) va realiza serviciile menționate la art.2 din contract până la data de 31.07.2010, prețul serviciilor efectuate fiind de 3.500 euro lunar inclusiv ore suplimentare, fără TVA (f.5-6).
Prin cererea de față, astfel cum a fost precizată ulterior, s-a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 22.000 euro, reprezentând daune pentru folosirea expertului contractat de . SRL pe perioada ianuarie-noiembrie 2011, după expirarea contractului încheiat cu pârâta, susținându-se, în esență, că, deși aceasta din urmă i-a comunicat reclamantei la data de 17.12.2010 că nu înțelege să prelungească contractul, expertul contractat de P. D. a desfășurat aceeași activitate, în același proiect, prestând serviciile direct către P. R..
Conform art.969 Cod civil, aplicabil în cauză față de disp. art.6 NCC, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar potrivit art.970 cod civil convențiile trebuie executate cu bună credință.
Totodată, noul Cod civil consacră în mod expres obligația părții semnatare a unui contract de a-și îndeplini obligațiile asumate, în caz contrar fiind răspunzătoare pentru prejudiciul cauzat. Astfel, art.1350 din NCC prevede: „(1) Orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat. (2) Atunci când, fără justificare, nu își îndeplinește această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii”.
În materie contractuală creditorul are doar sarcina de a dovedi existența obligației, revenind debitorului să dovedească îndeplinirea ei. Cu alte cuvinte, cum în speță reclamanta, creditoare a obligației de plată a prețului serviciilor de furnizare de personal, a dovedit încheierea contractului de prestări servicii, deci asumarea obligației de plată de către pârâtă, neexecutarea acesteia se prezumă până la proba contrară, revenindu-i pârâtei sarcina de a face dovada plății, ceea ce aceasta nu a realizat.
După cum s-a arătat anterior, în vederea îndeplinirii obligațiilor asumate prin contractul din 14.03.2008, încheiat cu pârâta, reclamanta a încheiat cu PFA M. R. V. un contract de prestări servicii, în baza căruia l-a angajat pe acesta pe poziția de Deputy Site Manager, solicitată de P. R., pentru asigurarea serviciilor în cadrul proiectului I. „Reabilitarea Stațiilor de Tratare A. Cătămărăști – B. B.”.
În baza relației contractuale stabilite de părți prin contractul de prestări servicii din 14.03.2008, proiectul menționat s-a derulat în perioada 2009-2010, întrucât la data de 17.12.2010 pârâta a informat prestatorul că nu dorește prelungirea acestui contract, prin care îi fusese pus la dispoziție expertul M. R. V..
Cu toate acestea, din declarația martorului M. R. V., audiat în cauză, a reieșit că expertul a colaborat cu pârâta în legătură cu proiectul I. Cătămărăști – B. B. și în perioada ianuarie-noiembrie 2011, în baza unui contract încheiat direct cu P. R. Sucursala București, care privea, între altele, și alte proiecte, martorul aflându-se și în prezent într-o relație contractuală cu pârâta.
Aceeași situație este confirmată și de rapoartele de progres comunicate în format electronic (CD) de către autoritatea contractantă . (care a preluat proiectul în discuție de la fostul beneficiar AC APA G. SA), din care reiese că dl. M. a prestat activitate pentru proiectul I. Cătămărăști – B. B. din martie 2008 până în noiembrie 2011.
Cu privire la faptul că documentele înaintate de APASERV SA nu poartă semnătura și ștampila societății pentru lunile octombrie și noiembrie 2011, instanța reține că aceste înscrisuri sunt însoțite de foaia de înaintare în care se confirmă de către autoritatea contractantă faptul că dl. M. a început activitatea pe acest proiect în martie 2008 urmând să o finalizeze în nov. 2011; în plus, rapoartele de progres se coroborează cu depoziția numitului M. R. V., audiat în calitate de martor, care a confirmat că a prestat activitate ca inginer de proiect inclusiv în această perioadă.
În consecință, instanța reține, pe baza probatoriului administrat în cauză, că pârâta și expertul M. R. V. au stabilit, de comun acord, să nu mai prelungească contractul de prestări servicii încheiat cu P. D. Consultants SRL pentru a colabora în mod direct, societatea P. R. încălcându-și prin aceasta obligația asumată conform art.7 lit.d din contractul încheiat cu reclamanta.
Or, această colaborare a fost interzisă în mod expres prin dispozițiile contractului din data de 14.03.2008 - care are putere de lege între părțile semnatare - chiar și după finalizarea acestuia, fără acordul scris al prestatorului, acord care în speță nu a fost solicitat reclamantei și în mod evident nu a existat (aspect necombătut de către pârâtă).
Nu pot fi primite apărările pârâtei din întâmpinare în sensul că între P. R. și dl. M. R. nu a existat nicio colaborare ulterior încetării contractului cu societatea reclamantă, câtă vreme din depoziția martorului reiese situația contrară, acesta confirmând susținerile societății reclamante în sensul că pe perioada ianuarie-noiembrie 2011 a desfășurat aceeași activitate, în același proiect, prestând serviciile direct către P. R..
Pe de altă parte, forma de colaborare pe care o îmbracă relația dintre pârâtă și expertul M. R. (pârâta a făcut referire la inexistența unui contract de muncă) este lipsită de relevanță, câtă vreme în susținerea acțiunii reclamanta a invocat dispozițiile art.7 lit.d din contractul de prestări servicii încheiat la data de 14.03.2008, care interzic orice formă de colaborare cu expertul prestatorului atât pe durata derulării acestui contract cât și după finalizarea acestuia.
De asemenea, nu poate fi primit nici argumentul potrivit căruia prelungirea contractului după data de 31.12.2010 nu a fost posibilă date fiind deficiențele de comunicare dintre cele două societăți și poziția fermă a reclamantei de a nu modifica prețul serviciilor, întrucât acest fapt nu o poate exonera pe pârâtă de obligația, asumată contractual, de a suporta daunele cauzate prestatorului în cazul în care încalcă prevederile art.7 lit.d din contract.
Sunt lipsite de fundament și afirmațiile pârâtei în sensul că reclamanta nu ar fi putut oferi aceleași servicii de care P. R. ar fi avut nevoie având în vedere că inclusiv contractul încheiat cu dl. M. R. a expirat la aceeași dată, 31.12.2010.
Aceasta deoarece cele două contracte - cel semnat de părți la data de 14.03.2008 și cel încheiat de reclamantă cu M. R. - sunt făcute în oglindă, în sensul că, urmare a primului contract de prestări servicii, reclamanta a contractat cu PFA M. R. (aspect menționat în mod expres la art.2 din contractul de prestări servicii din 01.02.2009 - f.2), astfel că exista în mod evident posibilitatea ca, ulterior prelungirii contractului dintre reclamantă și pârâtă, P. D. Consultants SRL să procedeze la prelungirea contractului semnat cu M. R..
Dovadă în acest sens stă, pe de o parte, faptul că în acest mod s-a procedat anterior, câtă vreme ambele contracte au fost încheiate inițial până la 31.12.2009, fiind apoi prelungite prin acte adiționale până la 31.07.2010, respectiv 31.12.2010, iar pe de altă parte, faptul că dl. M. R. a prestat în fapt aceeași activitate în cadrul proiectului și pe perioada ian-nov. 2011, după cum el însuși a recunoscut.
Ca atare, față de cele ce preced, instanța constată că în speță devin incidente prevederile art.7 lit.d teza finală din contractul de prestări servicii din 14.03.2008, pârâta fiind răspunzătoare pentru faptul că, ulterior expirării contractului încheiat cu societatea reclamantă, în perioada ianuarie-noiembrie 2011, a beneficiat de serviciile expertului pus la dispoziție de către reclamantă, dl. M. R., fără a solicita acordul acesteia și fără a-i plăti remunerația cuvenită.
Având în vedere considerentele expuse, instanța urmează să admită cererea astfel cum a fost precizată și să oblige pârâta să plătească reclamantei suma de 22.000 euro în echivalent lei la data plății, reprezentând despăgubiri rezultate din încălcarea dispozițiilor contractuale - calculate ca diferență între suma pe care pârâta o plătea reclamantei pentru prestarea serviciului (5.500 euro) și suma pe care reclamanta o plătea expertului angajat (3.500 euro) pe perioada celor 11 luni de activitate (ian-nov. 2011).
În baza art.453 alin.1 din NCPC, instanța va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 7.291,92 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa de timbru aferentă despăgubirii solicitate prin cererea precizatoare (3.084,78 lei) - sub acest aspect instanța apreciază că nu se impune acordarea sumei de 3.569 lei, plătită de reclamantă, întrucât plata unei taxe de timbru mai mari decât cea aferentă pretențiilor concrete se datorează culpei reclamantei, care a precizat inițial un cuantum mai mare al despăgubirii solicitate - și onorariul de avocat (4.207,14 lei) suportate în prezenta cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea astfel cum a fost precizată privind pe reclamanta . SRL, cu sediul ales în București, ..1, ., sector 2, înregistrată la ORC sub nr.J_, CUI_ și pe pârâta P. R. - SUCURSALA BUCUREȘTI, cu sediul ales în B., .-8, jud. B., înregistrată la ORC sub nr. J_, CUI_.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 22.000 euro în echivalent lei la data plății, reprezentând despăgubiri rezultate din încălcarea dispozițiilor contractuale.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 7.291,92 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea se va depune la Judecătoria Sectorului1 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.02.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red. M.L.E./N.S.
4 ex/06.04.2015
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Obligaţie de a face. Hotărâre din 05-02-2015, Judecătoria... → |
|---|
