Revendicare imobiliară. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 18-12-2015 în dosarul nr. 24973/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ NR._/2015
Ședința publică de la 18 Decembrie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: F. M. P.
Grefier: I. I. D.
Pe rol judecarea cauzei civile privind reclamantul C. C. C. și pârâta T. R. COMMUNICATIONS SA, având ca obiect revendicare imobiliară.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 04.12.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea data care face parte integrantă din prezenta și când instanța a amânat pronunțarea pentru 11.12.2015 si apoi pentru data de 18.12.2015:
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei cauze civile, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 06.03.2006 sub nr._, reclamantul C. C. C. a chemat în judecată pe pârâta . instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta să îi lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 145 mp ( din totalul de 252 mp) situat în București, ., nr. 85 C ( fostă .), sector 1, sau să fie obligat să achite contravaloarea acestui teren. De asemenea, reclamantul a mai solicitat ca pârâta să fie obligată să îi plătească contravaloarea lipsei de folosință pentru ultimii 3 ani calculați de la data introducerii acțiunii, evaluată la suma de 52.000 lei.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că este proprietarul suprafeței de teren de 252 mp situată în fosta ., sector 1, București, în prezent, ., nr. 85, din care 145 mp sunt ocupați de către centrala pârâtei .>
A mai susținut reclamantul că terenul l-a moștenit de la unchiul său C. M., fiind trecut în registrul de inscripțiuni urmare a unui partaj intervenit printr-o tranzacție consfințită prin Sentința civilă nr. 3890/26.05.1992 a Judecătoriei Sectorului 1 București.
Reclamantul a precizat că prin Decizia nr. 385 din mai 1990 Primăria Municipiului București a transmis în administrarea Direcției de Telecomunicații a municipiului București suprafața de 3.000 mp teren din domeniul public situată la intersecția . Liliacului, teren pe care s-a construit centrala ROMTELECOM, terenul fiind ulterior trecut în proprietatea pârâtei prin certificatul de atestare a dreptului de proprietate . 12 nr. 0078/17.09.1998. De asemenea, reclamantul a învederat că edificarea centralei a afectat și terenul său.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 480-481 Cciv, art. 1073 și 1075 Cciv.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus la dosarul cauzei înscrisuri.
Prin întâmpinare, pârâta . solicitat instanței respingerea acțiunii ca nefondată.
În motivarea întâmpinării, pârâta a arătat că deține teren în proprietate în .. 85 C, sector 1, în suprafață de 3.000 mp pentru care i s-a eliberat certificatul de atestare a dreptului de proprietate . nr. 0078/1998 care nu a fost atacat, iar din înscrisurile depuse de către reclamant, nu rezultă că acesta ar fi proprietarul suprafeței de teren ce face obiectul prezentei acțiuni.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 115 și urm. C..
În dovedirea întâmpinării, pârâta a depus la dosarului cauzei înscrisuri.
La termenul din 29.05.2006 pârâta a invocat excepția inadmisibilității, calificată la acel termen de către instanță ca fiind apărări pe fondul cauzei și urmând a fi avute în vedere la soluționarea cauzei pe fond.
Instanța a încuviințat, la cererea părților, proba cu înscrisuri.
Instanța a încuviințat, la cererea reclamantului, proba cu expertiza în specialitatea topografie, la dosarul cauzei depunându-se raportul de expertiză tehnică efectuat de dna. P. O. și înregistrat sub nr. 5443/05.09.2006 ( f. 100-118).
Instanța a dispus soluționarea cauzei și pe baza relațiilor comunicate de către Direcția de Impozite și Taxe Locale a Sectorului ( f. 119-123).
La termenul din 02.10.2006, față de concluziile raportului de expertiză, reclamantul C. C. și-a precizat acțiunea prin raportare la suprafața de teren identificată de 146,10 mp.
Instanța a încuviințat, la cererea pârâtului, și proba cu expertiza evaluatorie la dosarul cauzei depunându-se raportul de expertiză efectuat de dl. expert B. I. D. și înregistrat sub nr. 4641/07.06.2007 ( f. 208-213).
Prin sentința civilă nr. 9973 din 25.06.2007, instanța a admis excepția necompetenței materiale și a declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, față de valoarea terenului de 861.235 lei.
Prin sentința civilă nr. 325 din 10.03.2009 dată in dosar nr._/3/2007, Tribunalul București a admis excepția necompetenței materiale și a declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, cauza fiind trimisă Curtii de Apel București pentru solutionarea conflictului negativ de competență.
Prin sentința civilă nr. 39 din 29.06.2010, Curtea de Apel București a stabilit competența în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.
La data de 16.07.2010, cauza s-a inregistrat sub nr._ .
La data de 08.12.2010, pârâta a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității cererii față de prevederile art. 112 pct. 6 C.proc.civ. (lipsa semnăturii), excepția insuficientei timbrări, lipsa calității procesuale active, inadmisibilitatea acțiunii.
Reluând judecarea cauzei, instanța a pus în discuția părților excepțiile invocate de pârâtă prin întâmpinare, iar prin sentința civilă nr. 2693 din 11.02.2011, Judecătoria Sector 1 București, a respins excepția nulității cererii de chemare în judecată și a insuficientei timbrări ca neîntemeiate, fiind admisă excepția lipsei calității procesuale active, iar cererea respinsă ca atare.
Impotriva acestei sentințe, reclamantul a formulat apel, admis prin decizia civilă nr. 869A din 4.10.2012, sentința civilă apelată fiind desființată, iar cauza trimisă spre rejudecare aceleiasi instanțe.
In considerente, instanța de control a statuat că în mod eronat, prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale active, căci așa cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. 289/1981 (fila 24 din dosarul nr._ al Judecătoriei sectorului 1 București) coroborat cu sentința civilă nr. 3890/26.05.1992, pronunțată de Judecătoria sectorului 1 București în dosarul nr.5185/1992( fila 23 din dosarul nr._ al Judecătoriei sectorului 1 București) având ca obiect tranzacție, reclamantul a făcut dovada calității de proprietar exclusiv asupra suprafeței de 252 mp teren situat în București, ., justificând astfel calitatea procesuală activă în prezenta cauză.
Impotriva acestei decizii, pârâtul a declarat recurs, respins prin decizia civilă nr. 721R din 03.04.2013 pronunțată de Curtea de Apel București.
In rejudecare, cauza a fost înregistrată la data de 23.07.2013 sub nr. dosar_ .
In cauza a fost administrată proba cu inscrisuri, proba cu expertiza specialitatea topografie și proba cu expertiza evaluare imobiliară.
Analizând materialul probator administrat, instanța reține următoarele:
În cauză s-a dovedit că imobilul a fost achiziționat la nivelul anului 1921 de autorul reclamantului C. M. fiind moștenit de numiții C. C., C. C. și C. G. E. O., conform certificatului de moștenitor nr. 249/1981 emis de notariatul de Stat al Sectorului 1 București.
Între moștenitorii defunctului C. M. a intervenit o tranzacție consfințită prin sentința civilă nr. 3890/26.05.1992 a Judecătoriei sectorului 1 București. Împrejurarea că sentința de partaj este un act declarativ încheiat între persoane ce fac parte din aceeași familie, nu este de natură a o înlătura din cadrul probatoriului ce vizează dovedirea calității procesuale active a reclamantului în acțiunea în revendicare, respectiv a calității de unic proprietar, în raport cu ceilalți comoștenitori, deoarece ieșirea din indiviziune este un act cu care se încheie dezbaterea succesorală și prin care se reglementează situația bunurilor moștenite de către succesorii unui defunct.
Din actele emise de Primăria Municipiului București a rezultat că terenul figurează în evidențele fiscale ca proprietate particulară a reclamantului C. C. și C. M., autoritățile statului neputând indica actul normativ în baza căruia ar fi operat o eventuală preluare de către stat a imobilului.
Prin notificarea formulată în baza Legii nr. 10/2001 si înregistrată sub nr. 393/11.02.2002 (fila 95), reclamantul C. C. C., în calitatea sa de moștenitor, a solicitat restituirea terenului in natură sau depăgubiri bănesti pentru imobilul teren situat in București, .. 4 prin .. 87, sector 1, teren in suprafata de 252 m.p., trecut în proprietatea statului abuziv.
Prin prezenta cerere, reclamantul a solicitat să oblige pârâta să îi lase în deplină proprietate și posesie suprafața de 145 mp (din totalul de 252 mp) situat în București, ., nr. 85 C ( fostă .), sector 1.
Având în vedere situația juridică particulară a imobilului în litigiu, faptul că acesta se încadrează în categoria imobilelor preluate abuziv de stat în perioada 1945-1989, față de criteriile speciale instituite prin Legea nr. 10/2001 care stabilesc o reparatie echitabilă pentru proprietar, respectiv despăgubire în natură sau prin echivalent, iar reclamantul a formulat notificarea nr. 393/11.02.2002, instanța constată că atâta vreme cât persoana îndreptățită a optat pentru procedura administrativă, o nouă cerere având ca obiect restituirea în natură a imobilului nu mai poate fi analizată și soluționată favorabil, având în vedere situațiile limitativ prevăzute de Legea nr. 10/2001 si principiul electa una via (odata aleasa o cale nu se poate recurge la o alta, respectiv în spetă: a fost aleasă calea legii speciale).
După data intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001, persoanele îndreptatite la retrocedarea în natură sau prin echivalent au fost obligate să se conformeze condițiilor, procedurii si termenelor stabilite prin acest act normativ, sub sancțiunea pierderii dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii sau în echivalent.
În ceea ce privește aplicarea măsurilor reparatorii prevăzute de legile speciale, instanța constată că, prin acestea se instituie posibilitatea beneficiarilor acestor legi de a formula cereri de restituire a bunurilor, prin care să redobândească dreptul de proprietate pe care l-au avut anterior în patrimoniul său, dar pe care, ca urmare a aplicării unor măsuri abuzive, l-au pierdut o perioadă de timp, când titularul său a fost statul sau alt subiect de drept care a primit bunul respectiv, pe temeiul perpetuității dreptului de proprietate. Însă, în măsura în care aceștia nu au înțeles să efectueze demersuri în vederea restituirii bunurilor preluate abuziv, în condițiile și termenele stabilite prin legile reparatorii, sau deși au inițiat procedurile stabilite de prevederile legale, acestea nu s-au finalizat cu restituirea bunurilor preluate de către stat, instanța apreciază că aceștia, la momentul formulării unei acțiuni în justiție, nu pot invoca existența unui drept de proprietate în temeiul unui act juridic încheiat de autorii lor, anterior preluării acestor bunuri, în patrimoniul lor.
Mai mult, prin Decizia nr. 33/09.06.2008, pronunțată în cadrul soluționării unui recurs în interesul legii, ÎCCJ a statuat că, de principiu, persoanele cărora le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 10/2001 nu au posibilitatea de a opta între calea prevăzută de acest act normativ și aplicarea dreptului comun în materia revendicării, respectiv dispozițiile art. 480 din Codul civil. Cu atât mai mult, persoanele care au utilizat procedura Legii nr. 10/2001 nu mai pot exercita, ulterior, acțiuni în revendicare având în vedere regula electa una via și principiul securității raporturilor juridice consacrat în jurisprudenta CEDO (Cauza Brumărescu contra României - 1997 ș.a.).
Printr-o jurisprudență unificată prin Decizia nr. XX din 19 martie 2007 pronunțată în recurs în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, s-a recunoscut competența instanțelor de judecată de a soluționa pe fond nu numai contestația formulată împotriva deciziei/dispoziției de respingere a cererilor prin care s-a solicitat restituirea în natură a imobilelor preluate abuziv, ci și notificarea persoanei pretins îndreptățite, în cazul refuzului nejustificat al entității deținătoare de a răspunde la notificarea părții interesate. În consecință, persoana îndreptățită are posibilitatea de a supune controlului judecătoresc toate deciziile care se iau în cadrul procedurii Legii nr. 10/2001, referitoare la stadiul solutionării notificării nr. 393/11.02.2002.
Mai mult, prin cererea din 3.10.2009 (fila 73, Vol. I), Primăria Municipiului Bcurești a solicitat reclamantului depunerea actelor in completare, constatând că pentru imobilul situat in . .. 87, sector 1, in suprafata de 653,89 mp, proprietari sunt I. A. si D. M., conform sentintei civile nr._ din 2.12.2005 pronunațtă de Judecătoria Sector 1 București, acest imobil suprapunându-se cu imobilul din .-4, sector 1.
Conform răspunsului Directiei de Patrimoniu (fila 237), . creată din anul 1957, iar in anul 1948, . purtat denumirea de . în anul 1994.
De asemenea, instanța constată că prin sentința civilă nr. 7022 din 25.06.1959 (fila 108, Vol. I), s-a dispus vânzarea imobilului teren viran situat in . .. 87, sector 1, proprietatea C. C. si C. M.. In acest sens, conform Decretului 224/1959, terenul viran a fost trecut in proprietatea statului, conform Deciziei nr. 1192 din 25.09.1959 (fila 109)
Verificând continutul Notificării nr. 393/11.02.2002 (fila 95), reclamantul indică imobilul .. 87, dar in raport de acesta s-a emis Decizia nr. 1192 din 25.09.1959 (fila 109), terenul fiind trecut in proprietatea statului. Urmare acestui fapt, statul detinea titlu de proprietate, astfel se putea emite Decizia nr. 365/03.05.1990 a Primăriei Municipiului București, in baza careia „Se transmite din administrarea Direcției Domeniului Public în administrarea Direcției de Telecomunicații a Municipiului București terenul în suprafața de 3.000 m.p.... ".
In baza „Cererii de transfer" formulate de Romtelecom - Direcția de Telecomunicații a Municipiului București, în baza Decretului nr.409/1955 privind reglementarea transmiterii bunurilor în proprietatea statului și a Notei 1001/III D/1990 a Direcției de Urbanism, Arhitectura și Organizare a Teritoriului, Primăria Municipiului București a emis Decizia nr. 365/03.05.1990.
Potrivit art. l al acestei Decizii, „Se transmite din administrarea Direcției Domeniului Public în administrarea Direcției de Telecomunicații a Municipiului București terenul în suprafața de 3.000 m.p. situat la intersecția străzii Scoală Herăstrău cu . de transfer anexata care face parte din prezenta decizie", în vederea construirii de către Romtelecom a Centralei Telefonice Automate cu 8.000 de linii Băneasa.
In baza Legii nr. 15/1990, Romtelecom a devenit proprietara terenului în suprafața de 3.000 m.p., iar ulterior, în anul 1996, în baza H.G. nr.834/1991, subscrisa a întocmit și documentația topografica în vederea obținerii Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor . nr.0078 ce a fost emis la data de 17.09.1998 de Ministerul Comunicațiilor. Certificatul de atestare a dreptului de proprietate emis în anul 1998 a fost înscris în Cartea Funciara nr._.
De asemenea, în luna octombrie 1996, intre Romtelecom și Primăria Sector l - Administrația Domeniului Public, a fost încheiat procesul-verbal de delimitare și de stabilire a perimetrului suprafeței de 3.000 m.p de teren. Cu aceasta ocazie, la data de 18.10.1996, Inspectorul tehnic al A.D.P. Sector l - București a notat ca „In urma verificării din teren, s-a constatat ca punctele de delimitare a vecinătății sunt reale și conform planului".
In anul 1999, Romtelecom a întocmit documentația tehnica cadastrala în vederea intabulării în Cartea Funciara nr._ a Municipiului București, nr. cadastral 1.979, a suprafeței de 3.000 m.p. de teren și a clădirii C.T.A. Băneasa, aflate în proprietatea subscrisei. Intabularea terenului și a clădirii în CF nr._ s-a făcut în baza încheierii nr.2713/13.03.2002 pronunțata de Judecătoria Sectorului l - București.
Așadar, instanța are in vedere si mențiunile din Cartea Funciara nr._ nr. topo 1979, deschisa pe numele pârâtei, Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor emis pe numele Romtelecom de Ministerul Comunicațiilor, Documentația tehnica și cadastrala întocmita de Romtelecom și avizata de Oficiul de Cadastru, Geodezie și Cartografie al Municipiului București.
De altfel, reclamantul C. C. și fratele acestuia au formulat Notificare în baza Legii nr. 10/2001 și pentru imobilul situat în .. l și 2 prin .. 87, sector l, în suprafața de 1289 m.p., iar conform sentintei civile nr. 482 din 12.03.2013 pronunțată de Tribunalul București in dosar nr._, s-a dat prioritate dispozitiilor Legii speciale (Legea nr. 10/2001, Titlu VII din Legea nr. 247/2005, Legea nr. 165/2013 – conform deciziei din recurs de la 18.06.2014).
Imobilul teren litigant face parte din suprafata de 10.000 mp, conform actului de vânzare cumpărare autentificat sub nr._/10.06.1921, iar pentru solutionarea unitară a întregului bun deținut de către reclamant, se impune aplicarea regulilor speciale, în conditiile in care reclamantul, in urma administrării probatoriul, a solicitat doar achitarea contravalorii terenului, motivat de faptul că acesta este afectat de instalatiile subterane ale pârâtei, iar Legea nr. 165/2013 propune măsuri reparatorii în echivalent.
Față considerentele anterior expuse, instanta urmează să respingă acțiunea în revendicare formulată, ca neîntemeiată.
Cu respectarea principiului disponibilității, instanța va lua act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul C. C. C., cu domiciliul ales în București, .. 21, ., ., în contradictoriu cu pârâta T. R. COMMUNICATIONS S.A., cu sediul in București, Piața Presei Libere, nr. 3-5, . 1, ca neîntemeiată.
Ia act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 18.12.2015.
Președinte,Grefier,
P. F. M.D. I. I.
Red: P.F.M/Th.red:P.F.M/D.I.I.
4 EX / 29.12.2015
| ← Succesiune. Sentința nr. 18/2015. Judecătoria SECTORUL 1... | Întoarcere executare. Sentința nr. 07/2015. Judecătoria... → |
|---|
