Accesiune. Încheierea nr. 12/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 12/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 22-06-2015 în dosarul nr. 7039/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 12.06.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: P. O. E.
GREFIER: P. D.
Pe rol se află judecarea cauzei civile având ca obiect uzucapiune - accesiune, privind pe reclamanții D. G. și F. S. în contradictoriu cu pârâții G. F., N. V. și M. București prin Primarul General.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanții, prin avocat, Hârsu E., cu împuternicire avocațială aflată la fila 49 de la dosar, lipsind pârâții.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței obiectul cauzei, stadiul procesual, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, precum și depunerea la dosar prin Serviciul Registratură, a următoarelor: la data de 29.04.2015, de către expertul N. A., a raportului de expertiză în specialitatea topografie, cadastru și geodezie avizat de către OCPI, la data de 02.06.2015, a relațiilor solicitate a se comunica de către OCPI, la data de 05.06.2015, de către expert T. L., a raportului de expertiză tehnică judiciară în specialitatea construcții civile, iar la data de 11.06.2015, de către reclamanți, a dovezii achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 420 lei, în completare, după care,
Nefiind alte cereri de formulat, excepții de invocat ori probe de administrat, instanța apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul cu privire la fondului cauzei.
Reprezentantul reclamanților solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost precizată, în sensul că instanța să constate intervenită uzucapiunea față de reclamanți și dobândirea dreptului de proprietate prin accesiune aspra imobilelor, astfel cum au fost identificate prin rapoartele de expertiză topo și construcții realizate în cauză. Fără cheltuieli de judecată.
Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 394 din Codul de procedură civilă, declară închise dezbaterile asupra fondului și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Din lipsă de timp, va amâna pronunțarea, sens în care:
DISPUNE:
Amână pronunțarea la data de 19.06.2015.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.06.2015.
Președinte, Grefier,
P. O. E. P. D.
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 19.06.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: P. O. E.
GREFIER: P. D.
Pe rol se află judecarea cauzei civile având ca obiect uzucapiune - accesiune, privind pe reclamanții D. G. și F. S. în contradictoriu cu pârâții G. F., N. V. și M. București prin Primarul General.
INSTANȚA
Din lipsă de timp, va amâna pronunțarea, sens în care:
DISPUNE:
Amână pronunțarea la data de 22.06.2015.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.06.2015.
Președinte, Grefier,
P. O. E. P. D.
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7039
Ședința publică din data de 22.06.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: P. O. E.
GREFIER: P. D.
Pe rol se află judecarea cauzei civile având ca obiect uzucapiune - accesiune, privind pe reclamanții D. G. și F. S. în contradictoriu cu pârâții G. F., N. V. și M. București prin Primarul General.
Dezbaterile în fond și susținerile părților, au avut loc în ședința publică din data de 12.06.2015, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța de judecată, din lipsă de timp, a amânat succesiv pronunțarea la data de 19.06.2015 și la 22.06.2015.
INSTANTA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București la data de 07.10.2013 sub nr._ reclamanții D. G. și F. S. în contradictoriu cu pârâții G. F., N. V. și M. București prin Primarul General au solicitat să se constate îndeplinite cerințele legii pentru prescripția achizitiva de 30 de ani prin joncțiunea posesiilor si, in consecința, să se constatate că:
- reclamanta D. G. a dobândit dreptul de proprietate asupra lotului I in suprafața de 152,50 mp situat in . sector 2, București având ca vecinătăți la Nord si la Est - imobilul din ., la sud- lot 2 din . si imobilul din ., la Vest - . accesiune imobiliara asupra construcției edificata pe aceasta suprafața compusa din doua corpuri C1- compusa din parter si mansarda având 3 camere, baie si hol construit din BCA in 2008 cu suprafața la sol de 68 mp si C2 având 1 camera, baie, holl si mansarda construita in 2003 din bolțari și acoperită cu tablă cu suprafața la sol de 30 mp;
- reclamantul F. V. a dobândit dreptul de proprietate asupra lotului 2 in Suprafața de 56 mp teren situat in . sector 2, București având ca vecinătăți la Nord si la Est - lotul nr. 1 din ., la sud - imobilele din . si 102 A si la vest - . accesiune imobiliara asupra construcției d edificata pe aceasta suprafața compusa din 2 camere si antreu in suprafața de 31 mp, construite in anul 1973 din paianta si acoperite cu tabla. Cu solicitarea de a dispune înscrierea in cartea funciara a drepturilor astfel obținute, in situația in care instanța va aprecia aplicabile dispozițiile ari. 1049 si următoarele din Codul de procedura civila.
Apreciază valoarea imobilului teren la suma de 40.000 lei, iar valoarea construcțiilor la suma de 30.000 lei. Terenul in suprafața de 152,5 mp - 30.250 lei, terenul in suprafața de 56 mp - 9750 lei, construcția CI si C2 edificata pe terenul in suprafața de 105 mp - 27.000 lei, construcția C3 edificata pe terenul in suprafața de 65 mp - 3.000 lei
În motivare, reclamanții arată următoarele:
Conform chitanței sub semnătura privata, A. O. si A. E. vând la data de 31.01.1973 lui F. V. si lui G. C. imobilul din ., sector 2 București.
A. O. si E. dețineau imobilul in baza actului de vânzare cumpărare autentificat de fostul Tribunal Ilfov Secția notariat cu proces verbal nr._/1938 si transcris sub nr._/1938. Conform acestui act cei doi au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului compus din teren in suprafața de 200 mp si 0,50 mp din ulicioara de acces in lungime de 17 ml si doua corpuri de casa.
A. O. si E. au decedat, paratele fiind fiicele acestora, astfel cum reiese din actele de stare civila.
De pe urma defunctei A. E. s-a dezbătut moștenirea obținându-se certificatul de moștenitor pe care il anexam.
De pe urma defunctului A. O. nu s-a dezbătut moștenirea, astfel cum rezulta din certificatul emis de Camera notarilor.
F. V., tatăl nostru, al reclamanților, a decedat la data de 06.02.2006.
G. C. menționat in chitanța sub semnătura privata a locuit in imobil încă doi ani după semnarea chitanței, după care a plecat nemaivenind niciodată la imobil.
Începând cu anul 1975 imobilul a rămas in totalitate tatălui nostru care 1-a stăpânit sub nume de proprietar, iar acum, copiii săi, sunt cunoscuți ca singurii proprietari, fiecare pe partea lui de casa.
Arată că au exercitat asupra terenului o posesie utila si neîntrerupta, l-am stăpânit sub nume de proprietari, fără a fi tulburați de nimeni in exercitarea dreptului nostru o perioada de peste 30 de ani. Terenul a fost îngrădit cu gard de la data dobândirii.
In partea stânga si in spatele curții comune se afla lotul 1 stăpânit de reclamanta D. G., in suprafața de 152,5 mp si construcțiile CI si C2 edificate de reclamanta.
Construcția CI are parter si mansarda si este compusa din 3 camere, baie si Holl. Este construita in anul 2008 din BCA si are o suprafața construita la sol de 68 mp.
Construcția C2 având 1 camera, baie, holl si mansarda construita in 2003 din bolțari si acoperita cu tabla, are o suprafața de construita la sol de 30 mp;
In partea dreapta a imobilului se afla lotul 2 in suprafața de 56 mp si construcția C3 aparținând reclamantului F. S. compusa din doua camere si antreu din paianta acoperita cu tabla, construita in anul 1973, in suprafața de cea 31 mp.
Aplicabile in cauza sunt dispozițiile vechiului Cod civil, uzucapiunea a început înainte de . noului cod civil.
Potrivit art. 82 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil, "dispozițiile art. 930-934 din Codul civil referitoare la uzucapiunea imobiliara se aplica numai in cazurile in care posesia a început după data intrării in vigoare a acestuia. Pentru cazurile in care posesia a început înainte de aceasta data, sunt aplicabile dispozițiile in vigoare la data începerii posesiei. In cazul imobilelor pentru care la data începerii posesiei nu erau deschise cârti funciare, rămân aplicabile dispozițiile in materie de uzucapiune din Codul civil din 1864."
Potrivit art. 1837 C. civ. "prescripția este un mijloc de a dobândi proprietatea", iar potrivit art. 1890 C. civ.: "toate acțiunile atât reale cat si personale pe care legea nu le-a declarat imprescriptibile si pentru care nu s-a defipt un termen de prescripție, se vor prescrie prin treizeci de ani, fără ca cel ce invoca aceasta prescripție sa fie obligat a produce vreun titlu, si fără sa i se poată opune reaua-credința".
F. de situația expusa si de prevederile legii arată că îndeplinesc toate condițiile pentru a se constata ca au dobândit dreptul de proprietate asupra loturilor pe care le-am stăpânit sub nume de proprietari prin uzucapiune, "singura dovada absoluta a dreptului de proprietate" ( Drepturile reale- C. B., M. Gaița, M. P.) ", iar asupra construcțiilor edificate pe acestea, prin accesiune artificiala.
Menționează ca imobilul nu are deschisa carte funciara. S-au adresat Biroului de carte funciara pentru a li se comunica daca exista deschisa carte funciara, atribuit număr postai si daca sunt sarcini asupra imobilului si li s-a comunicat ca nu exista carte funciara deschisa, așa cum rezulta din certificatele anexate.
Potrivit art. 1049 C.pr.civ. din Titlul XII intitulat „Procedura privitoare la înscrierea drepturilor dobândite in temeiul uzucapiunii", „dispozițiile prezentului titlu sunt aplicabile oricăror cereri de înscriere in cartea funciara a drepturilor reale imobiliare dobândite in temeiul uzucapiunii".
Conform art. 3 din Legea nr. 76/2012 de punere in aplicare a Legii nr. 134/2010, "(1) Dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după . ".
Potrivit contractelor de vânzare cumpărare prin care au dobândit vânzătorii, aceștia cumpără un imobil compus din 200 mp teren având doua laturi de 17 ml. si doua laturi de 12 ml. plus 0,50 ml din . inclusiv cu cei 0,50 ml pe o lungime de 17 m.l., rezultă o suprafața de 8,5 mp +200 mp suprafața restului de teren, suprafața totala a terenului fiind de 208,5 mp. Conform expertizei efectuate in cauza a rezultat o suprafața a imobilului de 208,5 mp.
In dovedirea acțiunii, se folosesc de proba cu înscrisuri, martori, expertiza construcții construcții si orice alta proba necesara si utila soluționării cauzei.
Prin cererea precizatoare depusă la dosar la data de 06.12.2014, reclamanții fac mențiunea ca înțeleg sa se folosească de joncțiunea posesiilor fata de F. V..
Precizează că motivul pentru care au solicitat constatarea dreptului de proprietate pentru fiecare dintre reclamanți cu privire la o parte din suprafața ce face obiectul chitanței din 1973 este acela ca după decesul tatălui nostru, F. V., copiii acestuia au împărțit acest lot astfel cum au indicat in cererea de chemare in judecata.
Una dintre cele doua construcții menționate in chitanța este construcția C3, exista si in prezent si se afla situata pe lotul 2 fiind in posesia reclamantului F. V.. Cea de a construcție menționata in chitanța din 1973 s-a aflat pe lotul 1 si s-a autodemolat din cauza vechimii.
Construcția CI- compusa din parter si mansarda având 3 camere, baie si holl a fost construita din BCA in 2008 de către reclamanta D. G. cu materialele sale. Construcția C2 având 1 camera, baie, holl si mansarda a fost construita in 2003 tot de către D. G. cu materialele sale. Construcția C3 a fost cumpărata prin chitanța sub semnătura privata din 1973 si a fost construita de foștii proprietari.
Precizează că succesiunea de pe urma defunctului lor tata nu a fost dezbătută, însa copiii au împărțit terenul așa cum au aratat in cererea de chemare in judecata.
Prin întâmpinare, pârâtul M. București solicită respingerea acțiunii pentru următoarele considerente:
În fapt, arată că prin cererea de chemare în judecată reclamanții au solicitat constatarea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 208,5 m.p. situat în București sector 2, Tămâioarei nr. 104 prin uzucapiunea de 30 ani, precum și constatarea dobândirii pe cale de accesiune a dreptului de proprietate! asupra celor trei construcții CI, C,2 și C3 edificate pe acest teren.
Față de motivarea cererii de chemare in judecată și temeiul juridic invocă următoarele excepții:
În ceea ce privește uzucapiunea, în ceea ce privește constatarea dreptului de proprietate al reclamantului prin efectul uzucapiunii de lungă durată cu privire la-imobilul identificat anterior, consideră că nu au calitate procesual pasivă, pentru următoarele considerente:
Din motivarea cererii de chemare în judecată nu reiese că imobilul ce face obiectul prezentului litigiu nu se află în proprietatea Municipiului București, mai mult, reclamanții susțin că autorul lor 1-a cumpărat de la Angliei O. și A. E.. Având în vedere că în mod obligatoriu constatarea uzucapiunii și accesiunii se realizează în contradictoriu cu ultimul proprietar, singurul care are calitate procesuală pasivă în speță, iar M. București nu a avui niciodată în proprietate acest imobil, solicită respingerea acțiunii în contradictoriu cu M. București,
Astfel calitatea procesual pasivă presupune existenții unei identități între persoana chemată în judecată în calitate de pârât si persoana obligată prin raportul juridic născut între părți, fondat pe un act sau fapt juridic.
În speță, această identitate nu există, statul nefiind parte în nici un act translativ de proprietate.
Totodată, consideră că M. București nu are calitate procesual pasivă nici dacă ar fi vorba de un bun fără stăpân sau de un bun provenind dintr-o succesiune vacantă.
Astfel, în ceea ce privește bunurile fără stăpân, potrivit art.646 cod civil "Bunurile fără stăpân suni ale Statului"; conform art. 25 din Decretul nr.31/1954 " Statul este persoană juridică în raporturile în care participă nemijlocit, în nume propriu, ca subiect de drepturi și obligații,
El participă în astfel de raporturi prin Ministerul Finanțelor, afară de cazurile în care legea stabilește anume alte organe în acest scop",
Potrivit art.4 din legea nr.213/17.H. 19-98,"" domeniul privat al statului sau al unităților administrativ teritoriale este alcătuit din bunuri aliate în proprietatea lor și care nu lac parte din domeniul public. Asupra acestor bunuri stalul sau unitățile administrativ-teritoriale au drept de proprietate privată." Din aceste dispoziții legale reiese în mod clar că nu există identitate între proprietatea privată a Statului și cea a unității administrativ teritoriale, motiv pentru care consideră că reclamantul în mod eronat a introdus acțiunea în contradictoriu cu M. București, și nu în contradictoriu eu Statul Român, prin reprezentanții săi legali.
Un argument în plus referitor la lipsa calității procesual pasive a Municipiului București este acela că, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, în art. 1 alin.) se dispune că "Bunurile de orice fel intrate, potrivii legii, în proprietatea privată a statului se valorifică în condițiile prezentei ordonanțe de către Ministerul Finanțelor Publice prin organele de valorificare abilitate".
Chiar dacă ar fi vorba despre o succesiune vacantă, nu înseamnă că M. București este proprietarul nediligent. în cazul succesiunilor vacante, bunurile intră în proprietatea privată a statului.
Astfel, potrivit art.5 din Normele Metodologice din 04.07.2007, de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, ""declararea bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului se face (...) la direcțiile generale ale finanțelor publice județene sau a municipiului București (...)" (alin. 1). Potrivit alin. 7 al aceluiași articol, titlul de proprietate al statului pentru bunurile ce provin din succesiuni vacante, îl constituie certificatul de vacanță succesorală care se transmite Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului București (pentru bunurile aflate pe raza teritorială a acesteia), aceasta reprezentând Statul ca subiect de drepturi și obligații în cadrul procedurii succesorale (alin.8).
Având în vedere și dispozițiile art.22 alin.5 al aceleiași norme, potrivit căruia "Bunurile imobile intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, ce provin din succesiuni vacante, constând în locuințe, inclusiv terenurile pe care sunt amplasate, care nu se valorifică în termen de 180 zile de la data evaluării,(.. .)pot fi atribuite cu titlu gratuit ministerelor, altor autorități publice centrale și organelor deconcentrate ale acestora, precum și autorităților publice locale, prin hotărâre a Guvernului inițiată de Ministerul Finanțelor Publice (...)" este evident că acestea nu au intrat în patrimoniul Municipiului București, ci a Ministerului Finanțelor Publice, ca reprezentant al Statului.
În ceea ce privește accesiunea, invocă lipsa calității procesuale pasive a Municipiului București, motivat de faptul că această instituție nu este proprietarul terenului și nici al materialelor de construcție folosite pentru edificarea acesteia.
Potrivit art.492 Cod civ. orice construcție plantație sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului, sunt prezumate a fi făcute de către proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa și sunt ale lui până ce se dovedește contrariul.
Nu s-a arătat care este calitatea procesuală pasivă atâta timp cât instituția noastră este terț față de reclamanți și nu avem cu aceștia raporturi juridice în ceea ce privește terenul, construcția sau materialele folosite.
Faptul că s-a ridicat o construcție și nu s-au solicitat aprobările necesare nu justifică calitatea procesuală a Municipiului București în prezenta cauză.
Prin urmare, solicită admiteți excepției invocate și respingerea acțiunii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În dovedire, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
Prin răspunsul la întâmpinare formulat de către reclamanți, asupra calității procesuale a pârâtului M. București, se arată că acesta a fost chemat in cauza, urmare a redactării defectuoase a contractelor menționate.
Solicită instanței sa aibă in vedere ca in procesele privind dreptul de proprietate, calitate procesuala au unitățile administrativ teritoriale, in speța nefiind in situația unei moșteniri vacante in care statul sa fie reprezentat de Ministerul Finanțelor.
Instanța a încuviințat probele cu înscrisuri, testimonială, expertiza tehnică în specialitatea topografie, expertiza tehnică judiciară în specialitatea construcții civile, în temeiul art. 258,260 C.pr.civ., ca fiind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Intre F. V. și G. C., pe de o parte, și A. O. și A. E., pe de altă parte, s-a încheiat la data de 31.01.1973 un înscris sub semnătură privată prin care părțile se înțelegeau să vândă terenul în suprafață de 200 mp situat în București, ., Sector 2 și corpul de casă aflat pe acest teren, astfel cum rezultă din înscrisul aflată la fila 12 din dosar. Imobilul intrase în patrimoniul lui A. O. și A. E., conform contractului de vânzare – cumpărare autentificat de Tribunalul Ilfov sub nr._ octombrie 1938 (fila 15).
Ca urmare a decesului domnului A. O., patrimoniul a fost transmis conform regulilor devoluțiunii legale către soția supraviețuitoare și fiicele sale (conform certificatelor de naștere aflate la filele 23 și 22). Deși dezbaterea succesiunii defunctului nu s-a realizat notarial, din răspunsul comunicat de Camera Notarilor Publici, reiese că nu există date înregistrate în evidența procedurilor succesorale, ceea ce conduce la concluzia că moștenitorii legali nu au renunțat prin act autentic la succesiune.
Ca urmare a decesului doamnei A. E. au rămas ca moștenitori N. V. și G. F., conform certificatului de moștenitor nr. 72/2002 emis de BNP B. N.(f. 18).
Din declarațiile martorilor D. M. și O. E., rezultă că terenul cu suprafața de aproximativ 200 mp a fost stăpânit o perioadă mai mare de 30 de ani de către familia F. și, ulterior de succesorii acestora, care au fost considerați proprietari necontestați asupra imobilului care a rămas în aceeași împrejmuire de la dobândire până în prezent. Martorii au mai relatat că pe teren se aflau două corpuri de clădire care au suferit modificări parțiale de-a lungul timpului. Martorii au mai arătat că reclamanții și părinții acestora nu au fost tulburați în exercitarea posesiei nici de vânzători, și nici de alte persoane fiind cunoscuți ca proprietari de către locuitorii cartierului. În legătură cu cea de a doua persoană care figurează în calitate de cumpărător în înscrisul sub semnătură privată, din declarațiile martorului D. M. reiese că a locuit numai câteva luni în imobil, după care a plecat, neafirmând public calitatea sa de proprietar asupra imobilului.
Terenul care formează obiectul cauzei a fost identificat prin raportul de expertiză tehnică în specialitatea topografie, efectuată de către domnul expert N. A., care a stabilit că suprafața totală a terenului stăpânit de către reclamanți este de 206 mp. Totodată, expertul a identificat vecinătățile și dimensiunile acestora conform schiței aflate fila 133, raportul de expertiză fiind avizat de OCPI.
Construcțiile aflate pe teren au fost identificate prin raportul de expertiză întocmit de domnul expert T. N L.. Din raportul de expertiză reiese că pe teren se află edificate trei construcții, denumite corpul C1, corpul C2 și marchiza. Cu privire la corpul C1, s-a arătat că reprezintă o clădire modernizată de natură recentă, care înglobează construcția veche. Corpul C2 este o clădire veche fără fundații care datează din perioada 1940-1945. Marchiza este realizată în aceeași perioadă și cu aceleași finisaje folosite la corpul C1.
Potrivit art.1890 C.civ., cel care invocă uzucapiunea ca mod de dobândire al proprietății trebuie (singur sau prin joncțiune) să posede bunul în tot timpul prevăzut de lege, și anume 30 de ani, iar posesia sa să fie utilă, în sensul că aceasta nu trebuie să fie afectată de vreunul din viciile discontinuității, violenței, clandestinității și echivocului. De asemenea, este necesar ca lucrul să fie susceptibil de a fi uzucapat.
Uzucapiunea, invocată în cauza de față drept temei juridic al cererii, reprezintă un mod originar de dobândire a proprietății, prin care se constituie dreptul de proprietate în patrimoniul posesorului unui lucru, ca urmare a unui fapt juridic complex, constând în exercitarea posesiei asupra lucrului în temeiul și condițiile prevăzute de lege.
În cauză, prin declarațiile martorilor, s-a dovedit posesia ca element material al uzucapiunii. In privința elementului subiectiv al uzucapiunii, instanța constată că reclamanții și autorii acestora s-au comportat cu privire la teren și imobilul construit pe acesta ca proprietari ai acestuia. Ca urmare a aplicării a prezumției instituite de art.1854 C.civ., care prezumă pe baza elementului material al posesiei dovada existentei lui animus sibi habendi, prezumție ce nu a fost răsturnată în cauză printr-o dovadă contrară, reclamantul a probat posesia exercitată de peste 30 de ani, fiind astfel dovedită în cauză prima condiție a uzucapiunii de 30 de ani pentru dobândirea de către reclamant a dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață ce face obiectul cauzei.
Cu referire la cea de-a doua condiție a uzucapiunii de 30 de ani, instanța reține că posesia exercitată de reclamanți și autorii lor este utilă, fiind exercitată în mod continuu, public și fără echivoc, așa cum rezultă din declarațiile martorilor audiați, precum și în mod pașnic, nefiind administrate în cauză probe din care să rezulte că posesia a fost dobândită sau conservată prin acte de violență.
Referitor la condiția cerută pentru a se putea uzucapa, respectiv existența unui lucru susceptibil de a fi uzucapat, instanța o constată de asemenea îndeplinită. În acest sens, se reține că pot fi uzucapate bunurile proprietate privată, indiferent de titular, fiind exceptate bunurile aparținând domeniului public, ce sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile, astfel cum prevede art.5 al.2 din Legea nr.18/1991. Imobilul în litigiu nu face parte din domeniul public, neîncadrându-se în prevederile art.5 al.2 din actul normativ anterior menționat și cele ale art.3 al.4 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, astfel cum rezultă din probele administrate în cauză, mai sus analizate.
În raport de toate aceste considerente de fapt și de drept, instanța va constata că reclamantul a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra suprafeței de 208 mp de teren situați în București, ., sector 2 identificat prin raportul de expertiză efectuat de domnul expert N. A.. Totodată, va constata dobândirea prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra imobilului – construcție C2 situat în București, ., sector identificat conform raportului de expertiză construcții întocmit de domnul expert construcții T. N L..
În ceea ce privește capătul de cerere referitor la accesiune, instanța va reține că, potrivit art.492 Cod civil, orice construcție, plantație sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului, sunt prezumate a fi făcute de către proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa și că sunt ale lui, până ce se dovedește din contra.
Din declarațiile celor doi martori, coroborate cu înscrisurile sub semnătură privată depuse la dosar instanța reține că, reclamanții au refăcut în totalitate și au construit pe teren clădirea corp C1 și marchiza identificată de domnul expert Teodorecu N L..
În raport de aceste considerente, precum și de faptul că s-a făcut dovada posesiei utile asupra terenului pe o perioadă de 30 de ani de către reclamanți, în baza art.492 Cod civil, instanța urmează să constate dreptul de proprietate al acestora asupra construcției, edificate pe terenul în cauză.
Având în vedere că uzucapiunea este instituită de lege ca o sancțiune împotriva proprietarului care, dând dovadă de lipsă de diligență, a lăsat vreme îndelungată bunul său în mâna altei persoane, reprezentând în același timp un beneficiu acordat de lege posesorului ce a stăpânit bunul o perioadă de timp stabilită de lege, ca un adevărat proprietar, rezultă că acțiunea pentru constatarea uzucapiunii trebuie îndreptată împotriva adevăratului proprietar. De asemenea, accesiunea este un mod de dobândire a dreptului de proprietate a bunului secundar, incorporat într-un bun principal care aparține unui alt proprietar
Or, astfel cum reiese din probele administrate M. București nu a fost proprietarul terenului cu privire la care se solicită uzucaparea, prin urmare, prin urmare, se ca respinge cererea formulată în contradictoriu cu M. București, prin Primar General, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea de chemare în judecată privind pe reclamanții D. G. și F. S., ambii cu domiciliul în sector 2, București, . în contradictoriu cu pârâții G. F. cu domiciliul în sector 3, București, .. 8, ., ., N. V. cu domiciliul în sector 3, București, ., ., . București prin Primarul General cu sediul în sector 6, București, Splaiul Independenței, nr. 291-293.
Constată dobândirea prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra imobilului - teren situat în București, ., sector 2 în suprafață totală de 206 mp identificat conform raportului de expertiză topografică întocmit de domnul expert N. A..
Constată dobândirea prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra imobilului – construcție C2 situat în București, ., sector 2 identificat conform raportului de expertiză topografică întocmit de domnul expert construcții T. N L..
Constată dobândirea prin accesiune a dreptului de proprietate asupra imobilului - construcție – C1 și marchiză situat în București, ., sector 2 identificat conform raportului de expertiză imobiliară întocmit de domnul expert construcții T. N L..
Respinge cererea formulată în contradictoriu cu M. București, prin Primar General, ca nefondată
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare depus la Judecătoria Sectorului 2 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.06.2015.
Președinte, Grefier,
P. O. E. P. D.
Red.dact.jud. OEP/7ex/04.09.2015
| ← Revendicare imobiliară. Sentința nr. 7022/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 6962/2015.... → |
|---|
