Plângere contravenţională. Sentința nr. 6951/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6951/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 18-06-2015 în dosarul nr. 6951/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6951
Ședința publică din data de 18.06.2015
Instanța constituită din:
Președinte: I. A. P.
Grefier: D. O.
Pe rol se află soluționarea cererii având ca obiect plângere contravențională, formulată de petentul D. O. R., în contradictoriu cu intimata Direcția G. de Poliție a Municipiului București – Brigada de Poliție Rutieră.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata prin consilier juridic B. R., care depune delegație la dosar, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul dosarului, stadiul procesual, după care:
Instanța comunică apărătorului intimatei un exemplar al răspunsului la întâmpinare.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și nici excepții de invocat, instanța acordă cuvântul cu privire la formularea de probatorii.
Apărătorul intimatei solicită încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosar.
Instanța, în temeiul art. 255 C., încuviințează în cauză proba cu înscrisuri, considerând că această probă este utilă, concludentă și pertinentă soluționării cauzei.
Nemaifiind probe de administrat în cauză, instanța acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Apărătorul intimatei solicită respingerea acțiunii și menținerea procesului verbal încheiat ca temeinic și legal, arătând că petentul nu a adus nicio probă în dovedirea celor susținute. Fără cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București, la data de 09.03.2015, sub nr._, petentul D. O. R., în contradictoriu cu intimata Direcția G. de Poliție a Municipiului București – Brigada de Poliție Rutieră, a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/16.02.2015, iar în subsidiar înlocuirea amenzii cu avertisment.
În motivarea în fapt, petentul a arătat, în esență, că procesul verbal este nelegal întocmit deoarece lipsesc mențiunile privind datele de identificare ale agentului constatator și că nu se face vinovat de fapta reținută în sarcina sa, deoarece a purtat centura de siguranță.
În drept, petentul a invocat dispozițiile OG nr. 2/2001.
În dovedire a depus un set de înscrisuri (f. 4-6).
La data de 24.04.2015, intimata a depus, prin serviciul Registratură, întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată, arătând, în esență, că procesul-verbal de contravenție este legal și temeinic întocmit, iar fapta a fost constată de către agent în mod direct și personal.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001, art. 36 alin.1 din ROUG nr. 195/2002.
În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri.
Instanța a încuviințat și administrat pentru părți proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
La data 21.01.2015, a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul intimatei, procesul verbal de contravenție . nr._, prin care s-a reținut săvârșirea de către contestator a contravenției prevăzute de art. 36 alin.1 din OUG nr.195/2002, constând în aceea ca petentul nu a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ și nu a purtat centura de siguranță. Pentru acest motiv s-a aplicat contestatorului o amenda în cuantum de 195 lei.
Procesul verbal a fost semnat de un martor, întrucât petentul a refuzat să îl semneze.
Analizând cuprinsul procesului verbal, sub aspectul legalității sale, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.16 și 17 din OG nr.2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității.
Instanța nu va reține ca întemeiat motivul de nulitate a procesului verbal invocat de petent referitor la lipsa mențiunilor privind datele de identificare ale agentului constatator, având în vedere că procesul verbal cuprinde mențiunile privind numele și prenumele agentului constatator, respectiv P. A..
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța constată că din probele administrate nu a rezultat o situație de fapt contrară celei consemnate în actul contestat, de natură să conducă la aprecierea că petentul a fost sancționat în mod nejustificat.
Instanța reține că fapta a fost constatată prin propriile simțuri de agent, astfel că procesul verbal se bucură de prezumția de veridicitate a actelor administrative, iar susținerile petentului în sens invers celor constate de către agentul intimatei, respectiv faptul că nu se face vinovat de fapta reținută, nu sunt sprijinite cu niciun mijloc de probă.
De asemenea, instanța constată că, atât legislația națională cât și cea europeană permit utilizarea mecanismului probator al prezumției.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113).
Totodată, forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța).
În cauză, petentul a beneficiat de toate garanțiile procesuale, însă nu a produs probe care să contrazică aspectele reținute în actul atacat.
În ceea ce privește sancțiunea aplicată și modalitatea de individualizare, în raport de împrejurările faptei și de limitele amenzii, instanța constată următoarele:
Potrivit art. 99 alin. 2 din OUG nr.195/2002 Amenda contraventionala prevazuta la alin.(1) [amenda prevazuta in clasa I de sanctiuni] se aplica si conducatorului de autovehicul sau tramvai care savarseste o fapta pentru care se aplica 2 puncte de penalizare, conform art.108 alin.(1) lit.a, iar conform art.108 alin.1 lit.a pct.3 savarsirea de catre conducatorul de autovehicul sau tramvai a uneia sau mai multor contraventii atrage, pe langa sanctiunea amenzii, si aplicarea unui numar de 2 puncte de penalizare pentru nerespectarea obligatiei de a purta, in timpul circulatiei pe drumurile publice, centura de siguranta ori castile de protectie omologate, dupa caz. De asemenea, potrivit art.36 alin.1 din OUG nr.195/2002 Conducatorii de autovehicule si persoanele care ocupa locuri prevazute prin constructie cu centuri sau dispozitive de siguranta omologate trebuie sa le poarte in timpul circulatiei pe drumurile publice, cu exceptia cazurilor prevazute in regulament.
Art. 34 din O.G. nr. 2/2001 prevede că instanța competentă să soluționeze plângerea hotărăște și asupra sancțiunii aplicate. Potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Instanța constată că petentul a fost sancționat cu amenda contravențională în cuantumul minim prevăzut de lege pentru aceste fapte, corespunzător pericolului social al contravenției și apreciază că nu se impune înlocuirea sancțiunii amenzilor contravenționale cu cea a avertismentului.
Pe fondul celor expuse, constatând legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de către petent.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul D. O. R. cu domiciliul în București, ., ., parter, sector 2, în contradictoriu cu intimata DGPMB cu sediul în București, .-15, sector 3, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18.06.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
I. A. P. D. O.
Red. și dact. Jud. I.A.P., Gref. D.O./ 4 ex/06.08.215
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 6941/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 6953/2015. Judecătoria SECTORUL 2... → |
|---|
