Acţiune în constatare. Încheierea nr. 17/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 17/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 02-12-2015 în dosarul nr. 13316/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI-SECȚIA CIVILĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 17.11.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: E. F.
GREFIER: C. N. I.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile, având ca obiect anulare act - acțiune in constatare, partaj judiciar, privind pe reclamantul T. M., în contradictoriu cu pârâta M. D..
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apărătorul reclamantului, avocat cu împuternicire avocațială eliberată în baza contractului de asistență juridică nr._/22.09.2015 la dosar, și apărătorul pârâtei, avocat cu împuternicire avocațială aflată în dosar la fila 53.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează obiectul dosarului, stadiul procesual și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, depunerea la dosar, prin Serviciul Registratură, la data de 20.10.2015, de către pârâtă, a dovezii achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 461 lei și a unui set de înscrisuri.
Instanța pune în discuție cererea de repunere în termen a pârâtei pentru formularea întâmpinării și cererii reconvenționale.
Apărătorul reclamantului solicită instanței respingerea cererii, având în vedere că pârâta, la data formulării cererii, avea domiciliul în . 6, București. Cartea de identitate a pârâtei în care este trecut acest domiciliu este încă valabilă.
Apărătorul pârâtei, în temeiul art. 186 Cod procedură civilă, învederează instanței faptul că pârâta nu are reședința la domiciliul indicat ca urmare a desfacerii căsătoriei. S-a făcut dovada cu înscrisuri a domiciliului în fapt al pârâtei. Dreptul la apărare al pârâtei ar fi respectat dacă aceasta ar fi repusă în termenul de depunere al întâmpinării.
Instanța, deliberând, în temeiul art. 186 Cod procedură civilă, respinge cererea de repunere în termenul de depunere al întâmpinării, formulată de către pârâtă, având în vedere faptul că întârzierea nu s-a datorat unor motive temeinic justificate. Pasivitatea pârâtei, care nu a pus încuietoare la cutia poștală și nu a îndeplinit demersurile pentru modificarea domiciliului în cartea de identitate nu reprezintă motive temeinice. În consecință, pârâta este decăzută din dreptul de a mai propune probe, cu excepția cazurilor prevăzute de art. 254 Cod procedură civilă, de a invoca alte excepții decât cele de ordine publică, și de a formula cerere reconvențională.
Instanța pune în discuție excepția prescripției dreptului material la acțiune.
Apărătorul pârâtei arată că temeiurile de drept invocate de către reclamant se referă la cauze de ineficacitate a actului juridic, care atrag o nulitate relativă, potrivit art. 961 din vechiul Cod Civil. Cererea este prescrisă, fiind împlinit termenul de 3 ani. Solicită admiterea excepției și respingerea cererii de chemare în judecată.
Apărătorul reclamantului arată că succesiunea s-a constatat deschisă prin Sentința civilă nr._/02.10.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București. Cererea, astfel cum a fost formulată de către reclamant, este o cerere de constatare a nulității contractului de donație.
Instanța întreabă apărătorul reclamantului dacă invocă lipsa totală a consimțământului și lipsa cauzei.
Apărătorul reclamantului arată că o susține în continuare întrucât a observat că există destule indicii care ar duce la constatarea nulității contractului.
Instanța constată că reclamantul își întemeiază acțiunea pe lipsa cauzei și lipsa totală a consimțământului. Se arată că acel contract nu ar fi fost semnat de doamna Ignatescu. Pentru aceste motive, instanța respinge excepția prescripției dreptului material la acțiune, în temeiul art. 2 din Decretul nr. 167/1958.
La interpelarea instanței, apărătorul pârâtei arată că nu mai susține excepția inadmisibilității, întrucât viza ipoteza contrafacerii semnăturii, iar astăzi se invocă doar lipsa consimțământului.
La interpelarea instanței cu privire la susținerea lipsei semnăturii, apărătorul reclamantului arată că, analizând documentele, a observat că există diferențe care duc spre ideea că actul nu a fost semnat de doamna Ignatescu.
Instanța solicită apărătorului reclamantei să răspundă în mod clar la întrebările instanței.
Apărătorul reclamantului arată că persoana respectivă era grav bolnavă, nu era deplasabilă, astfel că nu putea semna. Din spusele reclamantului, ar fi semnat M. D., semănând la înfățișare foarte bine. Notarul nu a fost acasă.
Instanța arată că notarul a constatat prezența personală a doamnei I..
Apărătorul reclamantului arată că notarul o fi constatat, dar nu avea cum.
La interpelarea instanței cu privire la faptul că notarul ar fi încheiat în fals contractul de donație și că doamna M. ar fi semnat, apărătorul reclamantului arată că aceste lucruri reies din tot parcursul evenimentelor.
La interpelarea instanței, apărătorul pârâtei arată că susține excepția inadmisibilității acțiunii față de înscrisurile depuse la termenul anterior.
Instanța, deliberând, respinge excepția inadmisibilității acțiunii, având în vedere că nu se poate vorbi de autoritate de lucru judecat a ordonanței procurorului, în temeiul art. 28 Cod procedură penală.
Instanța acordă cuvântul în dezbaterea probatoriului.
Apărătorul reclamantului solicită instanței încuviințarea probelor cu înscrisuri și testimonială cu depoziția unui martor în dovedirea faptului că defuncta nu putea semna, având în vedere că nu era deplasabilă, iar contractul de donație nu a avut la bază un certificat medico-legal sau o expertiză psihiatrică, întrucât defuncta avea 85 de ani, sau alt document cu valoare medicală din care să rezulte întrunirea factorilor intersivi și volutivi.
Apărătorul pârâtei este de acord cu proba cu înscrisuri și se opune probei testimoniale. Solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
Deliberând asupra cererii de probatorii formulate de către părți, apreciind asupra capacității probelor de a lămuri cauza și a conduce la soluționarea procesului, în temeiul art. 255 și art. 258 Cod procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisuri, și respinge pentru reclamant proba testimonială cu depoziția unui martor.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, instanța apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților asupra formulării concluziilor asupra fondului.
Apărătorul reclamantului solicită instanței admiterea cererii de chemare în judecată, respectiv să se constate nulitatea absolută a contractului de donație, să se constate deschiderea succesiunii, să se constate că masa succesorală este formată din imobilul din București, să se constate că reclamantul este moștenitor clasa a II-a, să se dispună ieșirea din indiviziune prin atribuirea imobilului către reclamant, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Apărătorul pârâtei solicită instanței respingerea cererii de anulare a actului de donație întrucât la data încheierii actului legea lăsa la latitudinea notarului public dacă persoana care s-a prezentat pentru a semna este sau nu în deplinătatea facultăților mintale, iar în caz de nevoie putea solicita o evaluare psihiatrică. Actul a fost încheiat în mod valabil, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Instanța în temeiul dispozițiilor art. 394 din codul de procedură civilă declară închise dezbaterile asupra fondului și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul dispozițiilor art. 396 alin. 1 din Codul de procedură civilă, va amâna pronunțarea până la data de 02.12.2015, motiv pentru care,
DISPUNE
Amână pronunțarea până la data de 02.12.2015.
Pronunțată în ședință publică, azi 17.11.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
E. F. C. N. I.
Dosar nr._
Cod operator date cu caracter personal 2891
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI-SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 02.12.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: E. F.
GREFIER: C. N. I.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile, având ca obiect anulare act - acțiune in constatare, partaj judiciar, privind pe reclamantul T. M., în contradictoriu cu pârâta M. D..
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică de la data de 17.11.2015, cuprinse fiind în încheierea de ședință pronunțată la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 02.12.2015 când, în aceeași compunere,
INSTANȚA
Asupra cauzei de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 2 București sub nr._ la data de 19.12.2014, reclamantul T. M., în contradictoriu cu pârâta M. D. solicită:
- a se constata nulitate absolută a contractului de donație (cu drept de uzufruct viager) autentificat sub nr. 159/24.02.2010 a BNP D. A. M., încheiat între defuncta I. E., în calitate de donatoare, și pârâtă, în calitate de donatară, cu repunerea părților în situația anterioară – pentru lipsă consimțământ și lipsă cauză
- a se constata că masa succesorală a defunctei I. E. este formată din imobilul situat în București, . (fostă Suren Spandarian, fostă D-na G.) nr. 11, .. D, ., sector 2 și economiile CEC
- a se dispune ieșirea din indiviziune asupra masei succesorale prin atribuirea imobilului către reclamant, în calitate de unic moștenitor al numitei T. R. (decedată la 24.02.2012), sora defunctei I. E., cu obligarea reclamantului la achitarea sultei corespunzătoare în favoarea pârâtei, în calitate de fiică și moștenitoare a numitei I. M., sora defunctei I. E..
- Notarea litigiului în Cartea Funciară
Cu cheltuieli de judecată.
În fapt, se arată că donația a fost făcută în favoarea pârâtei MÂZGĂ D., nepoata defunctei.
Se invocă lipsa consimțământului defunctei raportat la vârsta înaintată a acesteia la momentul încheierii contractului (85 ani), problemele de sănătate (confuză, aflată permanent sub medicație, imobilizată la pat).
De asemenea, se invocă lipsa cauzei, lipsa intenției de a dona.
Suspiciunile reclamantului au fost întărite de faptul că respectivul contract nu s-a încheiat la domiciliul defunctei deși aceasta era greu deplasabilă și că nu a avut la bază un certificat medico legal care să ateste întrunirea factorului intelectiv și volitiv cu privire la actul ce urma să fie încheiat și privesc inclusiv autenticitatea semnăturii defunctei, reclamantul apreciind că actul de donație nu a fost semnat de defunctă.
Cu referire la partaj, se arată că ambele părți au calitatea de moștenitori ai defunctei.
De asemenea, precizează că după decesul defunctei, pârâta a retras din contul acesteia suma de 1891,54 lei.
În drept: art. 801, art. 948 și urm., art. 966 și urm. art. 673 ind. 1 Cod procedură civilă 1865, art. 981 Cod procedură civilă 2010.
Probe propuse prin acțiune: înscrisuri, interogatoriu, testimonială, expertiză.
S-au atașat înscrisuri.
Cerere legal timbrată. (4.794 lei – f. 30-31, f. 41)
La data de 14.05.2015, pârâta a formulat cerere de repunere în termen pentru depunere întâmpinare și cerere reconvențională, depunând totodată cele două acte. (f. 58 și urm.)
Prin cererea de repunere în termen, arată că nu a primit cererea și înscrisurile (întrucât fie i-au fost sustrase din cutia poștală care nu are încuietoare, fie pentru că nu mai locuiește la adresa din . că a luat cunoștință de conținutul acestora numai la 29.04.2015 când apărătorul acesteia s-a prezentat în instanță pentru a consulta dosarul.
Pe cale de întâmpinare, solicită respingerea primului capăt de cerere ca fiind prescris, respingerea capătului 2 de cerere și admiterea capătului 3 de cerere doar cu privire la suma de 1891,54 lei. (f. 64)
Prin cererea reconvențională, solicită compensarea activului succesoral cu pasivul succesoral (2.115 lei) achitat în întregime de pârâtă și obligarea reclamantului la plata diferenței de 111,73 lei, precum și obligarea reclamantului la daune morale în cuantum de 5.000 lei.
Se opune probelor cu interogatoriu, testimonială, expertiză grafologică.
Solicită a se avea în vedere că pe capătul 3 de cerere a recunoscut în parte pretențiile, înaintea primului termen de judecată, așa încât nu poate fi obligată să plătească cheltuieli de judecată pe acest capăt de cerere.
Cu cheltuieli de judecată.
În drept: art. 186 Cod procedură civilă, art. 813, art. 961, art. 967, art. 1143, art. 1173 cod civil 1864, art. 4, art. 50 Legea 36/1995, art. 9 din Decretul 167/1958, art. 252, art. 253 alin 4 Cod Civil 2009
Cerere legal timbrată. (461 lei – f. 98)
Probe propuse: înscrisuri (atașate)
Solicită judecata cauzei în lipsă.
În ședința publică din 22.09.2015, pârâta a invocat excepția inadmisibilității capătului 1 de cerere, la care a renunțat la termenul din 17.11.2015. (f. 85)
Reclamantul nu a urmat procedura înscrierii în fals împotriva înscrisului autentic. Prin urmare nici apărarea referitoare la contrafacerea semnăturii depuse pe înscrisul autentic nu poate fi primită. Reclamantul a formulat în 2011 o plângere penală pentru fals material și intelectual (nr. 7578/P/2011, respectiv_/P/2013 la PJS 1, după disjungere) clasată prin ordonanța din 23.07.2015.
Prin încheierea din 22.09.2015 s-a dispus notarea litigiului în cartea funciarăîn temeiul art. 24, art. 28, art. 35 din Legea 7/1996, art. 881, art. 902 Cod Civil 2009, art. 76 din Legea 71/2011 și art. 17 din Regulamentul de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară din 09.07.2014 aprobat prin ordinul ANCPI 700/2014. (f. 94)
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri. A fost respinsă ca inadmisibilă proba testimonială propusă de reclamant, pentru a dovedi că defuncta donatoare nu era deplasabilă și că notarul nu a avut la dispoziție certificat medico legal care să ateste starea de sănătate a acesteia, teza probatorie fiind precizată în ședința din 17.11.2015.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin Contractul de donație autentificat sub nr. 159/24.02.2010 de BNP D. A. M. cu sediul în București, sector 1, defuncta I. E. a donat pârâtei Mâzgă D., nuda proprietate a apartamentului nr. 115 situat în București, . (fostă Suren Spandarian, fostă Dna G.) nr. 11, ., cu rezerva dreptului de uzufruct viager asupra întregului apartament. (f. 7)
Donatoarea a decedat la data de 05.02.2011.
Succesiunea sa a fost dezbătută în cadrul dosarului nr._/300/2011 soluționat prin Sentința civilă nr._/02.10.2013 pronunțată de Judecătoria Sector 2 București, constatându-se că moștenitorii defunctei sunt T. R., în calitate de soră și I. M., în calitate de soră, fiecare cu cota de ½.
Reclamantul din cauza de față este fiul numitei T. R., iar pârâta, Mâzgă D., fiica celeilalte surori a defunctei, I. M..
Acesta solicită a se constata nulitatea contractului de donație pentru lipsa consimțământului defunctei și lipsa cauzei (lipsa intenției defunctei de a dona, de a i se micșora irevocabil patrimoniul în beneficiul donatarei). Sunt invocate, generic, dispozițiile art. 948 și urm, art. 966 și urm. Cod Civil 1864.
Reclamantul își întemeiază cererea pe constatările sale în sensul că defuncta era o persoană în vârstă, se afla sub medicație, era confuză, nu putea fi deplasată (contractul fiind însă încheiat la un birou notarial aflat la 50 m de locuința acesteia), defuncta se referea la apartament ca fiind casa ei, avea un simț al proprietății dezvoltat, nu i-a spus niciodată reclamantului că și-ar fi donat locuința.
Pentru început, instanța reține că actul a cărui nulitate se a se constata prin acțiunea introductivă de instanță este un înscris autentic.
Cel care invocă un înscris autentic, este dispensat de sarcina probei, aceasta revenind persoanei care contestă exactitatea sau autenticitatea înscrisului, în cazul de față, reclamantului.
Puterea doveditoare a înscrisului autentic comportă însă anumite circumstanțieri în funcție de conținutul său.
Se impune așadar a se face distincția între mențiunile referitoare la constatările personale ale agentului instrumentator și declarațiile propriu-zise ale părților.
Mențiunile înscrisului privitoare la faptele materiale petrecute în fața organului instrumentator și constatate cu propriile simțuri în cadrul și în limitele atribuțiilor sale, fac dovadă până la înscrierea în fals.
Astfel, fac dovadă până la înscrierea în fals, semnăturile părților, semnătura agentului instrumentator, mențiunile privind prezentarea și identificarea părților, locul de încheiere a actului și data încheierii înscrisului.
În schimb, declarațiile părților nu pot fi verificate sub aspectul realității lor, de către agentul instrumentator, așa încât enunțurile făcute de părți și trecute într-un înscris autentic nu fac dovadă decât până la proba contrarie.
Revenind la circumstanțele speței de față, reținem că parte din constatările personale ale agentului instrumentator sunt contestate și de reclamantul din cauza de față, care arată că defuncta nu a fost prezentă la notariat și nu a semnat contractul de donație, semnătura depusă pe act nefiind a acesteia.
Aceste aspecte nu pot fi contestate însă decât în cadrul procedurii înscrierii în fals, procedură la care reclamantul nu a apelat, motiv pentru care instanța a respins ca inadmisibilă proba testimonială având ca teză dovedirea imposibilității prezentării defunctei la notariat, în temeiul art. 1173 Cod Civil 1864 și art. 26 Cod procedură civilă 2010.
Susținerea reclamantului în sensul că din compararea unor înscrisuri cu contractul în discuție, a concluzionat că defuncta nu a semnat respectivul contract, nu echivalează cu investirea instanței cu o cerere de denunțare a înscrisului ca fals.
Deși asistat de apărător ales, reclamantul nu a formulat o asemenea cerere în temeiul art. 304 și urm. Cod procedură civilă 2010, nu a depus la dosar înscrisurile pe care a susținut că le-a avut la dispoziție și care i-ar fi confirmat suspiciunea că actul nu a fost semnat de defunctă pentru a îndreptăți instanța a aprecia că ar fi posibil ca reclamantul să aibă în vedere acest demers, iar la ultimul termen de judecată, din 17.11.2015, nu a înaintat nici o solicitare referitoare la înscrierea în fals.
Potrivit art. 10 Cod procedură civilă, părțile au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să-și probeze pretențiile și apărările (…), instanța fiind ținută să respecte obiectul și limitele procesului stabilite prin cererile și apărările părților, conform art. 9 Cod procedură civilă.
De asemenea, potrivit art. 249 Cod procedură civilă, cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile prevăzute de lege.
Constatând că au fost răsturnate constatările personale ale agentului instrumentator referitoare la prezența defunctei la notariat și la semnarea contractului de către aceasta, instanța mai reține prin proba cu înscrisuri administrată, reclamantul nu a probat cauzele de nulitate absolută invocate de reclamant, respectiv lipsa totală a consimțământului defunctei și lipsa cauzei, motiv pentru care cererea va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamantul T. M. având CNP_, cu domiciliul în sector 1, București, CALEA GRIVIȚEI, nr. 222, ., ., în contradictoriu cu pârâta MÂZGĂ D. având CNP_, cu domiciliul ales în vederea comunicării actelor de procedură la CA F. A. S. - sector 1, București, .. 10-22, ., ._.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Cererea de exercitare a căii de atac se depune la Judecătoria Sector 2 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.12.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
E. F. C. N. I.
| ← Partaj judiciar. Încheierea nr. 17/2015. Judecătoria SECTORUL... | Contestaţie la executare. Încheierea nr. 17/2015. Judecătoria... → |
|---|
