Acţiune în constatare. Sentința nr. 12/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 12/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 12-11-2015 în dosarul nr. 12172/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 12.11.2015
INSTANȚA CONSTITUITA DIN:
PREȘEDINTE: M. D. D.
GREFIER: F. B.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile, având ca obiect acțiune în constatare – partaj judiciar, privind pe reclamanții C. L. și C. I. în contradictoriu cu pârâta C. C. D..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 29.10.2015, fiind consemnate în încheierea de la acel termen, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată la care instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 12.11.2015, când
JUDECĂTORIA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2, București, la data de 09.03.2015, sub nr._, reclamanții C. L. și C. I., în contradictoriu cu pârâta C. C. D., au solicitat instanței, ca prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună constatarea sumei de 45.000 de lei, provenită din închirierea imobilului situat în București, ., nr. 24, conform contractului de închiriere nr._/21.08.2008, încheiat între defunctul lor tată și societatea comercială Sterimed . succesoral de pe urma defunctului C. T..
Totodată, au solicitat partajarea bunului conform cotelor succesorale, stabilite conform sentinței civile nr. 4194/14.03.2013, pronunțată de către Judecătoria Sectorului 2, în dosarul civil nr._, în sensul obligării pârâtei să plătească reclamanților suma de 16.875 lei, fiecare și cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanții au arătat că, în luna ianuarie 2009, în contradictoriu cu pârâta, au solicitat Judecătoriei Sectorului 2 deschiderea succesiunii după tatăl acestora, decedat la data de 08.12.2009.
Au mai menționat că, în luna februarie 2009, au deschis o nouă acțiune, înregistrată sub nr. 781/300, pe rolul Judecătoriei Sectorului 2, împotriva pârâtei și a ., pentru obligarea acesteia din urmă la plata chiriei, potrivit contractului de închiriere nr._/21.08.2008. Acest dosar a fost ulterior conexat primului.
La data de 23.10.2009, au aflat că pârâta, în calitate de soție supraviețuitoare, a reziliat contractul de închiriere nr._/21.08.2008, totodată încasând plata chiriei și a utilităților, până la data semnării rezilierii, anume 21.08.2009. Sumele primite, în cuantum de 45.000 de lei, nu au fost introduse în masa succesorală, deși reclamanții au solicitat expres acest lucru pârâtei. Au mai precizat că nu au putut introduce ei înșiși chiria în masa succesorală deoarece, la data la care au aflat despre achitarea acesteia pârâtei, nu mai puteau modifica cererea, în raport de art. 132 C.pr.civ. 1865.
În drept, au fost invocate prev art. 728, art. 790 alin. (2) Cod civ. 1864, art.190 și urm C.pr.civ.
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 2250 lei, potrivit art. 5 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
În susținerea cererii au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și interogatoriu.
Au fost anexate cererii următoarele înscrisuri în copie certificată pentru conformitate cu originalul: sentința civilă nr. 4194/14.03.2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2, în dosarul civil nr._ (filele 22-41); pașaportul reclamantei C. I. (fila 42); carte de identitate C. L. (fila 43); contractul, încheiat între C. T. și . (fila 44); declarație acord proprietar C. T., de stabilire a sediului secundar al . (fila 45); interogatoriul luat pârâtei C. C. D., în dosarul cu nr._ (filele 46-49); întâmpinare . depusă în dosarul cu nr._ (filele 50-51), rezoluție de primire cerere în dosarul cu nr._ (filele 52-53); cerere de chemare în judecată înregistrată sub nr._ (filele 54-55); declarația de reziliere a contractului de închiriere dată de . (fila 56); rezilierea contractului de închiriere între . și C. D. (fila 57); decizia . de renunțare la sediul secundar (fila 58); încheierea nr._ a Tribunalului București, în dosarul cu nr._/2009 (filele 59-60); certificat constatator al înregistrării . în registrul comerțului (filele 61-62); încheiere de admitere a excepție de conexitate, în dosarul cu nr._ (fila 63); declarație de venituri C. T. (fila 79-80) și încheiere de ședință, din data de 25.05.2012, în dosarul cu nr._ (fila 85-86).
Pârâta, legal citată, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondată a cererii de chemare în judecată și obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiunea reclamanților. A arătat că autorul comun al părților, a decedat la data de 05.12.2008, după cum s-a reținut prin sentința civilă nr. 4194/14.03.2013. A mai precizat că, aceasta a încasat ultima chirie lunară aferentă contractului de închiriere încheiat cu ., în luna aprilie 2009, dreptul reclamanților la cota-parte din chirie fiind prescris, prin urmare, în luna aprilie 2012.
A mai indicat împrejurarea că, dreptul material la acțiune al reclamanților este supus termenului general de prescripție deoarece solicitarea lor constă în plata unui fruct civil, o sumă de bani.
A mai arătat pârâta că, reclamanții cunoșteau că aceasta a încasat chiria încă din momentul administrării interogatoriului acesteia, din data de 28.05.2010, în dosarul cu nr._, termenul de prescipție fiind împlinit, în consecință, la data de 28.05.2013.
Totodată, a mai menționat aspectul că reclamanții puteau să recupereze dreptul de creanță, prin intermediul unei noi acțiuni, în interiorul termenului de prescripție sau puteau adăuga chiria încasată la masa succesorală, conform prevederilor legale, însă nu au procedat în acest sens.
În drept, au fost invocate prevederile art. 205 C.pr.civ, art. 6 alin.4 Noul Cod.civ, art. 1, art. 3, art. 7 din Decretul nr. 168/1958, art. 6736 alin. (1), art. 132 alin. (1) C.pr.civ. 1865.
În dovedirea susținerilor, pârâta a solicitat încuviințarea probelor cu înscrisuri și interogatoriul reclamanților.
Instanța va analiza cu prioritate excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârâtă, întemeiul art. 248 alin. (1) C.pr.civ.
Analizând actele și lucrările cauzei cu privire la excepția prescripției, instanța reține în fapt și în drept următoarele:
La data de 21.08.2008 a fost încheiat contractul de închiriere nr._/21.08.2008 între C. T., în calitate de proprietar, și ., în calitate de chiriaș, pentru o chirie lunară de 9.000 lei, pe o durată determinată, așa cum reiese din copia certificată de pe acest contract (fila 44) și din declarația de acord al proprietarului C. T., de stabilire a sediului secundar al . (fila 45);
După decesul tatălui lor, C. T., reclamanții au deschis procedura succesorală judecătorească și totodată au introdus o acțiune separată împotriva . pentru chiria datorată potrivit contractul de închiriere nr._/21.08.2008, cauză care ulterior a fost conexată celei privind procedura succesorală, așa cum rezultă din încheierea de admitere a excepție de conexitate, în dosarul cu nr._ (fila 63). Cererile au fost soluționate prin sentința civilă nr. 4194/14.03.2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2, București (filele 22-41), care potrivit art. 430 alin. (1) C.pr.civ. are autoritate de lucru judecat.
Prin aceasta s-a constatat deschisă succesiunea defunctului C. T., decedat la data de 08.12.2008, cu ultimul domiciliu în București, sectorul 2, ., nr. 24. Masa succesorală a fost compusă din bunuri imobile și mobile, ce au fost partajate în cote de câte 3/8 pentru reclamanții, în calitate de fiu și fiică, și o cotă de 1/4 pentru pârâtă, în calitate de soție supraviețuitoare. În aceasta nu s-a regăsit și suma cerută de reclamanți, cu titlu de chirie, în dosarul conexat cu nr._ .
Cererea privind chiria solicitată . a fost respinsă ca neîntemeiată deoarece societatea comercială și-a îndeplinit obligațiile de plată către pârâta C. C. D..
Contractul de închiriere nr._/21.08.2008 a fost reziliat la data de 30.06.2009, prin acordul dintre . și pârâta C. C. D., aceasta din urmă încasând chiria datorată, împrejurări rezultate din declarația de reziliere a contractului de închiriere dată de . (fila 56), acordul de reziliere a contractului de închiriere între . D. (fila 57), decizia . la sediul secundar (fila 58); încheierea nr._ a Tribunalului București, în dosarul cu nr._/2009 (filele 59-60) și certificatul constatator al înregistrării . în registrul comerțului (filele 61-62);
Din interogatoriul luat pârâtei C. C. D., la data de 28.05.2010, propus de reclamanți, în dosarul cu nr._ (filele 46-49), a rezultat aspectul că aceasta a încasat plata chiriei datorate de ..
În drept, sub aspectul legii aplicabile în timp, instanța observă că sunt aplicabile în cauză prevederile Decretului nr. 168/1958, în conformitate cu art. 201 din Legea 71/2011 privind punerea în aplicare a Legii 287/2009 privind Codul civil. Prin urmare, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art 7 din Decretul nr. 168/1958, care prevăd că prescripția începe să curgă de la data la când se naște dreptul de acțiune și prevederile art. 3 din același act normativ, potrivit cărora termenul general de prescripție este de 3 ani.
În cauza de față, instanța reține că dreptul la acțiune al reclamanților a luat naștere de la momentul la care pârâta a recunoscut, la data de 28.05.2010, prin administrarea interogatoriului în dosarul cu nr._, că a încasat chiria, de la acest moment începând să curgă prescripția extinctivă. Aceasta s-a împlinit după trecerea termenului general de prescripție, de trei ani, mai precis la data de 28.05.2013.
Dreptul reclamanților era născut la data de 28.05.2010, datorită calității acestora de moștenitori sezinari, prevăzută de art. 653 alin. (1) C.civ. 1864. Această calitate le-a conferit moștenitorilor în cauză, descendenți de gradul I ai defunctului despre a cărui moștenire este vorba, posibilitatea de a intra în stăpânirea bunurilor succesorale și de a exercita drepturile și acțiunile dobândite de la defunct sau intrate în moștenire ulterior, fără a fi necesară atestarea prealabilă a calității de moștenitor pe cale notarială sau judecătorească.
Reclamanții aveau astfel dreptul să solicite creanța, care face obiectul cauzei, de la momentul la care au aflat de încasarea creanței. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, pârâta nu avea calitatea de moștenitoare sezinară, care i-ar fi permis să încaseze chiria, potrivit art. 653 alin. (1) C.pr.civ.
Nu se poate reține afirmația reclamanților conform căreia prescripția a început să curgă de la data la care s-a pronunțat sentința civilă nr. 4194/14.03.2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2, București, prin care s-a constatat activul succesiunii lăsate după defunctul Cohanciu T..
Înlăturarea acestei susțineri se impune ca urmare a faptului că, reclamanții puteau solicita creanța fără a fi necesară atestarea calității de moștenitori și datorită aspectului că dreptul de creanță solicitat are caracterul unui fruct civil, care se prescrie în 3 ani de la data la care a fost cules.
Luând în considerare faptul că reclamanții au introdus prezenta acțiune, la data de 09.03.2015, cu încălcarea termenului general de prescripție, instanța constată că excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârâtă, este întemeiată. Prin urmare, va respinge acțiunea reclamanților ca fiind stins prin prescripție dreptul material la acțiune.
Instanța reține că, fiind expresia principiului disponibilității, cheltuielile de judecată nu se acordă din oficiu, ci numai la cerere, astfel cum prevede de altfel și art. 453 alin. (1) C.proc.civ. Cheltuielile de judecată se acordă numai în măsura în care au fost dovedite, conform dispozițiilor art. 452 C.proc.civ. În acest caz, partea îndreptățită va depune acte doveditoare.
În ceea ce privește cererile formulate în prezenta cauză, privind plata cheltuielilor de judecată, instanța constată că, în temeiul art. 453 alin. (1) C.pr.civ., solicitarea reclamanților este neîntemeiată deoarece aceștia au pierdut procesul. Cererea pârâtei este de asemenea neîntemeiată și va fi respinsă, cu acest titlu, întrucât aceasta nu a făcut dovada existenței și întinderii cheltuielilor de judecată solicitate, așa cum impun prevederile art. 452 C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârâtă.
Respinge acțiunea privind pe reclamanții C. L., cu domiciliul în București, ., nr. 24, Sector 2 și C. I., cu domiciliul în Statele Unite ale Americii,_ SW Palm Place Tigard Or_, ambii cu domiciliul ales la C.I.A. P. C., în București, Ale. A. Moruzzi, nr. 2, ., ., Sector 3, în contradictoriu cu pârâta C. C. D., cu domiciliul în București, ., ., ca fiind stins prin prescripție dreptul material la acțiune.
Respinge cererile de acordare a cheltuielilor de judecată, formulate de reclamanți și pârâtă, ca neîntemeiate.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusǎ la Judecǎtoria Sectorului 2 București.
Pronunțată în ședință publică azi data de 12.11.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
M. D. D. F. B.
Red./tehn./M.D.D./F.B./5 ex. /04.01.2016
| ← Plângere contravenţională. Încheierea nr. 14/2015.... | Anulare act. Sentința nr. 12/2015. Judecătoria SECTORUL 2... → |
|---|
