Contestaţie la executare. Sentința nr. 2343/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI

În motivare, reclamantul a arătat în esență că, la data de 11.12.2010 s-a împlinit termenul general de prescripție a executării silite pentru suma indicată.

Prin cererea precizatoare depusă la dosar la data de 15.10.2014 reclamantul a arătat că obiectul cererii îl reprezintă acțiunea în constatarea prescripției dreptului creditoarei . executare silită pentru suma de 56.378,99 lei.

În drept, a invocat dispozițiile art.2517 C.civ.

În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri.

Cererea a fost legal timbrată.

Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 17.11.2014, pârâta a solicitat respingerea cererii ca fiind inadmisibilă.

În motivare, a arătat că potrivit art.35 C.proc.civ., respectiv art.111 V.C.proc.civ., cererea poate fi formulată pentru constatarea existenței sau inexistenței unui drept al său, or, în speță, nu este vorba de niciun drept al reclamantului, iar în ceea ce privește dreptul pârâtei de a cere executarea silită, reclamantul poate invoca prescripția oricând în cadrul unei asemenea acțiuni.

A mai arătat că admisibilitatea acțiunii în constatare este condiționată de inexistența posibilității formulării unei acțiuni în realizare, ceea ce nu este cazul în speță.

În drept, a invocat dispozițiile art.35 C.proc.civ.

Instanța a încuviințat și administrat în cauză, pentru ambele părți, proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:

În fapt, prin Sentința Penală nr. 93/13.01.2006, pronunțată de Judecătoria Sector 2 București în dosarul nr._/2004, definitivă prin Decizia penală nr.1766/11.12.2007 a Curții de Apel București Secția a II-a penală, reclamantul a fost obligat la plata către pârâta-parte civilă . sumei de 56.378,99 lei, reprezentând despăgubiri.

Potrivit susținerilor reclamantului, confirmate de către pârâtă, aceasta nu a început împotriva reclamantului, până la această dată, executarea silită a sumei menționate.

Este necesar a preciza faptul că, în speță, nu își găsește aplicabilitate actualul Cod civil, față de dispozițiile art. 6 din actualul Cod civil.

Așadar, se reține aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 6 din Decretul-lege 167/1954, potrivit cărora dreptul de a cere executarea silită în temeiul oricărui titlu executoriu se prescrie prin împlinirea unui termen de trei ani, termenul de prescripție începând să curgă, potrivit art.7 din același act normativ, de la data când se naște dreptul de a cere executarea silită.

Totodată, nu sunt aplicabile în speță nici dispozițiile Noului Cod de Procedură civilă, conform art.3 alin.1 din Legea nr.76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, potrivit cărora, prevederile noului cod de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după ..

Așadar, se vor avea în vedere și dispozițiile art. 405 Cod procedură civilă de la 1965, potrivit cărora dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel, termenul de prescripție începe să curgă de la data când se naște dreptul de a cere executarea silită, iar prin împlinirea termenului de prescripție orice titlu executoriu își pierde puterea executorie.

Astfel, instanța reține că termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită îl reprezintă intervalul de timp în care, potrivit legii, neexercitarea dreptului de a cere executarea silită a unui titlu executoriu ce obligă la a da, a face sau a nu face ceva are ca efect stingerea acelui drept. Odată ce a operat prescripția, nu se mai poate pune în executare silită titlul executoriu.

În speță, s-a împlinit termenul de trei ani prevăzut lege pentru pârâtă, în vederea punerii în executare a Sentinței Penale nr. 93/13.01.2006, pronunțată de Judecătoria Sector 2 București în dosarul nr._/2004, definitivă prin Decizia penală nr.1766/11.12.2007 a Curții de Apel București Secția a II-a penală, termenul începând să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii, respectiv 11.12.2007 și împlinindu-se la data de 11.12.2010.

Sunt neîntemeiate susținerile pârâtei în sensul că acțiunea reclamantului ar fi inadmisibilă față de dispozițiile art.35 C.proc.civ., respectiv art.111 din Vechiul cod de procedură civilă, instanța reținând că, în speță, reclamantul nu are deschisă calea unei acțiuni în realizare, respectiv a unei contestații la executare, neexistând o executare silită în cadrul căreia acesta să poată invoca prescripția executării. De asemenea, invocarea prescripției se poate face atât pe cale de excepție, cât și pe cale de acțiune, neexistând o dispoziție legală în sens contrar.

Este, de asemenea, nefondată susținerea pârâtei potrivit căreia reclamantul nu ar justifica un interes actual, în lipsa unei cereri de executare silită din partea creditorului, interesul acestuia constând în lămurirea situației juridice și prevenirea începerii unei executări silite în temeiul unei creanțe prescrise.

De asemenea, instanța apreciază că dispozițiile art.111 C.proc.civ., care permit reclamantului să solicite constatarea inexistenței unui drept al pârâtului, sunt pe deplin aplicabile în speță, reclamantul solicitând constatarea inexistenței dreptului pârâtei de a cere executarea silită a unui titlu executoriu.

Pentru motivele mai sus expuse instanța va admite cererea formulată de către reclamant, considerând-o întemeiată și va constata că s-a stins prin prescripție dreptul pârâtei de a cere executarea silită a Sentinței Penale nr. 93/13.01.2006, pronunțată de Judecătoria Sector 2 București în dosarul nr._/2004, definitivă prin Decizia penală nr.1766/11.12.2007 a Curții de Apel București Secția a II-a penală, în ceea ce privește suma de 56.378,99 lei la care a fost obligat reclamantul către pârâta .>

Față de soluția pronunțată în cauză, având în vedere că reclamantul nu a căzut în pretenții, în temeiul art.274 C.proc.civ., instanța va respinge cererea pârâtei de acordare a cheltuielilor de judecată ca fiind neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea formulată de reclamantul T. C. cu domiciliul ales în București, ., sector 5 în contradictoriu cu pârâta .>cu sediul în Jilava, .. 44, Jud. Ilfov.