Întoarcere executare. Sentința nr. 2257/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2257/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 25-02-2015 în dosarul nr. 2257/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2257
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA de: 25.02.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ din:
PREȘEDINTE: C. M. C.
GREFIER: C. M. N.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe contestatorul I. L. ROMÂNIA IFN SA, în contradictoriu cu intimații A. A. ȘI B. D. M. ȘI NUȚA S., având ca obiect “contestație la executare, întoarcere executare”.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc la termenul de judecată din data de 11.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru 25.02.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
În urma deliberării. Reține că prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 2 Bucuresti sub nr._ contestatoarea I. L. ROMÂNIA IFN SA, în contradictoriu cu intimații A. A. ȘI B. D. M. ȘI NUȚA S., a solicitat anularea tuturor actelor de executare silită efectuate în dosarul execuțional nr. 384/2014, inclusiv a dispoziției de înființare a popririi și a procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, anularea încheierii de încuviințare a executării silite, întoarcerea executării prin intimaților în solidar la restituirea către contestatoare a sumei de 1073,59 lei, cheltuieli de executare, cu obligarea intimaților și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că plătise benevol suma pe care o datora creditorului în temeiul titlului executoriu reprezentat de o hotărârea judecătorească încă înainte de obținerea încuviințării silite, precizând totodată că nu i-a fost comunicate de către executorul judecătoresc înștiințarea privind înființarea popririi, luând cunoștință de executare de la unitatea bancară terț poprit; a criticat contestatoarea și cuantumul cheltuielilor de executare .
În drept s-au invocat disp. art. 711 și urm. C.proc.civ.
În susținere s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată cu 30 de lei taxă judiciară de timbru.
Intimații nu au depus întâmpinare.
În cauză s-a încuviințat contestatoarei proba cu înscrisuri, în cadrul acesteia înaintându-se de către B. D. M. și N. S. copii certificate ale înscrisurilor din dosarul de executare silită nr. 384/2014.
Analizând înscrisurile dosarului instanța a reținut următoarele:
În fapt, prin sentința civilă nr. 9376/28.09.2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ , definitivă prin decizia civilă nr. 61/27.11.2013 pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud, s-a dispus obligarea I. L. ROMÂNIA IFN SA să plătească creditorului A. A. la plata totală a sumei de 1998 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. Întrucât debitoarea nu și-a îndeplinit obligația de plată a sumelor ce-i incumbau în baza titlului executoriu, creditorul s-a adresat B. D. M. și N. S. cu o cerere de punere în executare silită a dispozițiilor celor două titluri executorii, cerere înregistrată la executorul judecătoresc la 21.08.2014; în aceeași zi executorul judecătoresc a admis cererea și a deschis dosarul de executare silită nr. 384/2014, înaintând Judecătoriei sectorului 2 București cererea de încuviințare a executării silite.
Deși la data de 01.09.2014 debitoarea achitase creditorului întreaga creanță datorată în baza celor două titluri executorii, nu s-a renunțat la procedura execuțională.
După ce s-a obținut încuviințarea din partea instanței de executare, conform încheierii din 17.09.2014 date în dosarul nr._/300/2014, executorul judecătoresc a dat la 23.09.2014 încheierea prin care a stabilit cuantumul cheltuielilor de executare la 1073,59 lei. Este cert că la data respectivă executorul judecătoresc cunoștea achitarea debitului, față de împrejurarea că în aceeași zi a dispus înființarea popririi asupra conturilor debitoarei deschise la instituții bancare numai în privința sumei reprezentate de cheltuielile de executare. La data de 01.10.2014 a fost consemnată suma urmărită, executarea silită încetând la 30.09.2014.
În raport de această situație de fapt, reține instanța în principal lipsa legitimării procesuale pasive a executorului judecătoresc în prezentul litigiu, în raport de următoarele considerente:
Potrivit disp. art. 2 alin. 1 din legea nr. 188/2000, executorul judecătoresc este învestit să îndeplinească un serviciu de interes public, iar potrivit disp. art. 7 alin. 1 lit. a din aceeași lege executorul judecătoresc are atribuția de a pune în executare a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii. De asemenea, disp. art. 57 și 58 din legea nr. 188/2000 prevăd că actele executorilor judecătorești sunt supuse, în condițiile legii, controlului instanțelor judecătorești competente, cei interesați sau vătămați prin actele de executare putând formula contestație la executare, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă.
În acest context, având în vedere că rolul executorului judecătoresc este acela de a îndeplini un serviciu de interes public, acesta nu poate fi parte într-o acțiune în fața instanței judecătorești cu privire la actele de executare îndeplinite în exercitarea atribuțiilor de serviciu, calitate procesual activă și pasivă în cadrul unei contestații la executare având doar părțile interesate sau vătămate prin actul de executare întocmit în cadrul unui dosar de executare. În acest sens sunt și disp. art. 644 alin.1 C.proc.civ. conform căruia sunt părți în executarea silită creditorul și debitorul.
Calitatea procesual pasivă a executorului judecătoresc nu este determinată nici măcar de opozabilitatea hotărârii judecătorești pronunțate cu privire la actul de executare efectuat de către acesta, în măsura în care actele acestuia sunt supuse controlului instanțelor de judecată, iar orice hotărâre pronunțată în soluționarea unui impediment din faza executării silite se comunică din oficiu executorului judecătoresc.
În privința cererii formulate în contradictoriu cu intimatul creditor, instanța a constatat temeinicia în parte, în raport de următoarele considerente:
Avându-se în vedere achitarea creanței la interval de câteva zile de la data depunerii cererii de executare silită, singurele acte de executare ce putea fi efectuate erau cele privind recuperarea cheltuielilor de executare avansate până la acel moment. Pe cale de consecință, încheierea de încuviințare a executării silite, dată de prezenta instanță la data de 17.09.2014 urmează a fi anulată, față de împrejurarea că la data pronunțării sale creanța prevăzută în titlul executoriu era stinsă integral.
În privința actelor de executareefectuate în dosarul de executare silită nr. 384/2014 al B. D. M. și N. S., care au vizat în fapt doar recuperarea cheltuielilor de executare, instanța urmează a le anula în parte, în sensul diminuării cuantumului acestor cheltuieli până la un nivel necesar pentru acoperirea activității propriu zise a executorului până la data stingerii creanței. Ținând seama că singurele acte de executare efectuate până la această dată au fost emiterea încheierii de înregistrare a cererii de executare silită și de deschidere a dosarului de executare silită, precum și solicitarea încuviințării executării silite înaintată instanței de executare, apreciază instanța că suma de 100 de lei era suficientă pentru acoperirea atât a onorariului executorului (acestea nefiind nicidecum datorat integral la nivelul creanței, față de împrejurarea că stingerea creanței s-a efectuat benevol, iar nu prin intermediul executorului) cât și a celorlalte acte de executare efectuate până la 01.09.2014, data achitării debitului.
În consecință, instanța va anula în parte actele de executare efectuate în dosarul de executare silită nr. 384/2014 al B. D. M. și N. S., în sensul că va dispune menținerea acestora numai în privința sumei de 100 de lei, reprezentând cheltuieli de executare datorate până la data stingerii creanței deduse executare prin plată voluntară.
Nu a putut reține instanța susținerile contestatoarei în sensul că actele de executare silită sunt lovite de nulitate întrucât nu a fost înștiințată cu privire la înființarea popririi, avându-se în vedere că o asemenea sancțiune nu este prevăzută de disp. art. 782 și urm. C.proc.civ., iar prevederile art. 666 alin.2 C.proc.civ. instituie o excepție de la regula nulității reglementată prin 666 alin.1 C.proc.civ., în privința executărilor fără somație, cum este și cazul de față.
În raport de soluția dată contestației la executare, de anulare în parte a actelor de executare, în condițiile art. 722-723 C.proc.civ. instanța va admite în parte cererea de întoarcere a executării silite, în sensul că va obliga pe intimatul A. A. să restituie contestatoarei suma de 973,59 lei.
A respins instanța cererea de obligare a intimatului la plata cheltuielilor de judecată, având în vedere că în privința singurelor cheltuieli efectuate de contestatoare în prezentul proces, cele vizând plata taxei judiciare de timbru, legiuitorul a reglementat o procedură specială de recuperare a acestora ( art. 45 lit. f din OUG 80/2013); calificând cererea contestatoarei de acordare a cheltuielilor de judecată reprezentate de contravaloarea taxei judiciare de timbru drept o cerere de restituire, în raport de soluția pronunțată în cauză și de prevederile art. 45 alin.1 lit. f și alin.2 din OUG 80/2013, instanța a admis-o și a dispus restituirea către contestatoare a sumei de 110 de lei, achitate de aceasta cu titlu de taxă judiciară de timbru, conform chitanțelor depuse la filele 17, 24 și 25 din dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea formulată de contestatoarea I. L. ROMÂNIA IFN SA, cu sediul ales la CA C. M. cu sediul în București, . B. nr. 3, sector 5, în contradictoriu cu intimatul A. A., cu domiciliul în Bistrița, .. 43, județul Bistrița Năsăud.
Anulează încheierea de încuviințare a executării silite pronunțată de Judecătoria sectorului 2 Bucuresti la 17.09.2014 în dosarul nr._/300/2014.
Anulează în parte actele de executare efectuate în dosarul de executare silită nr. 384/2014 al B. D. M. și N. S., în sensul că dispune menținerea acestora numai în privința sumei de 100 de lei, reprezentând cheltuieli de executare datorate până la data stingerii creanței deduse executare prin plată voluntară.
Dispune întoarcerea parțială a executării silite, în sensul că obligă pe intimatul A. A. să restituie contestatoarei suma de 973,59 lei.
Respinge cererea formulată în contradictoriu cu intimatul B. D. M. ȘI N. S., cu sediul în București, Calea Moșilor nr. 268, ., ., sector 2, ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.
Respinge ca neîntemeiată cererea contestatoarei de obligare a intimatului A. A. la plata cheltuielilor de judecată.
Dispune restituirea către contestatoare, la rămânerea definitivă a hotărârii, a sumei de 110 de lei, achitate de aceasta cu titlu de taxă judiciară de timbru.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea căii de atac urmând a se depune la prezenta instanță.
Pronunțată în ședință publică azi, 25.02.2015.
PREȘEDINTE Pentru grefier
C. M. CojocaruCristina M. N.
aflat în CO, semnează grefier șef
Th.red. CCM/5ex/_
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2280/2015. Judecătoria SECTORUL 2... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 2283/2015. Judecătoria... → |
|---|
