Plângere contravenţională. Încheierea nr. 26/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 26/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 25-02-2015 în dosarul nr. 2248/2015
Dosar nr. unic_
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI-SECTIA CIVILA
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 26.01.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: H. C. C.
GREFIER: R. D.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contraventionala, privind pe petenta . în contradictoriu cu intimate C. N. DE AUTOSTRAZI ȘI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns petenta reprezentata de avocat B. T., care depune împuternicire avocatiala la dosar, lipsind intimata.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul dosarului, stadiul procesual și modalitatea îndeplinirii procedurii de citare.
Reprezentantul petentei arată că nu mai are cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanta acorda cuvântul pe formularea cererii de probatorii.
Reprezentantul petentei solicita încuviintarea probei cu înscrisurile de la dosar și arată că renunță la celelalte probe solicitate prin plângere.
Instanta încuviinteaza părților proba cu înscrisurile de la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanta constata cauza în stare de judecata și acorda cuvantul pe fond.
Reprezentantul petentei silicită admiterea acțiunii așa cum fost formulata. Cu cheltuieli de judecata privind taxa judiciară de timbre.
Instanța retine cauza spre solutionare.
INSTANTA
Având nevoie de timp pentru a delibera, va amâna pronunțarea, astfel că,
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 11.02.2015,
Pronunțată în ședință publică, azi 26.01.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
H. C. C. R. D.
Dosar nr. unic_
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI-SECTIA CIVILA
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 11.02.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: H. C. C.
GREFIER: R. D.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contraventionala, privind pe petenta . în contradictoriu cu intimate C. N. DE AUTOSTRAZI ȘI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA.
INSTANTA
Având nevoie de timp pentru a delibera, va amâna pronunțarea, astfel că,
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 25.02.2015,
Pronunțată în ședință publică, azi 11.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
H. C. C. R. D.
Dosar nr. unic_
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI-SECTIA CIVILA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2248
Ședința publică din data de 25.02.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: H. C. C.
GREFIER: R. D.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contraventionala, privind pe petenta . în contradictoriu cu intimate C. N. DE AUTOSTRAZI ȘI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședință publică din data de 26.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta incheiere și când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a hotărât următoarele:
INSTANTA
Asupra plangerii de fata.
PLANGEREA
,,Subscrisa .. cu sediul în București, ., ., înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. J_, CUI RO14176008, telefon_ fax_, reprezentată legal de către administrator I. M. M., în contradictoriu cu C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. (denumita în cele ce Urmează CNADNR SA) cu sediul în București, .. 40IA, sector 6, CUI_ J_ tel._, fax_, formulez, în temeiul art. 31 și 32 din OG 2/2001 și art. III din Legea nr. 2/2013 în termenul legal, prezenta plangere împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției ., nr._ din data de 22.09.2014, ora 10:23 (denumit în continuare PVCC), încleiat de agentul constatator I. D. Ș., angajat al CNADNR SA - CESTRIN comunicat la data de 07.10.2014, prin care solicităm ONORATEI INSTANȚE să dispună anularea procesului-verbal de constatare a contravenției ., nr._ din data de 22.09.2014 ca netemeinic și nelegal.
In conformitate cu dispozițiile art. 19 din OUG nr. 80/2013 timbrăm prezenta cerere cu suma de 20 lei, conform ordinului de plată nr. 9166/20.10.2014 pe care îl atașăm, în original, la prezenta plângere.
In motivare arata ca:
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției ., nr._ din data de 22.09.2014, agentul constatator a dispus sancționarea . cu amendă contravențională în cuantum de 750 lei (375 lei în 48 de ore), invocând săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. (1) din OG nr. 15/2002 sancționată de art. 8 alin. 2 din același act normativ.
Situația de fapt reținută în PVCC constă în aceea că: „La data de 22.09.2014 vehiculul categoria B, cu nr. de înmatriculare_, aparținând A. SRL, cu sediul în Bulevardul Basarabia, nr. 92, . județ/sector 2, CUI/cod fiscal RO14176008, a circulat în data de 29.05.2014, ora 10:56, locul DN22 Km 53+660 m, Movila Miresiijud. BR, fără a deține rovinietă valabilă. Proba se face cu foto: 003402J__5601546".
Fapta săvârșită de A. SRL constituie contravenție continuă conform art. 8 alin.l din OG nr. 15/2002, privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, cu modificările și completările ulterioare, și se sancționează potrivit art. 8 alin. 2 din OG nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu amendă contravențională în valoare de 750 lei".
I. Motive privind netemeinicia procesului verbal contestat
În PVCC, s-a constatat în mod greșit că vehiculul categoria B, cu nr. de înmatriculare_, aparține A. SRL, fapt ce a avut ca urmare stabilirea în mod eronat a calității de făptuitor/contravenient față de subscrisa și atragerea nelegală a răspunderii contravenționale pentru o faptă pe care societatea nu a săvârșit-o, aceasta fiind comisă de altă persoană.
Menționăm că la momentul săvârșirii faptei contravenționale (29.05.2014) vehiculul categoria B, cu nr. de înmatriculare_ (nu aparținea societății A. SRL ci aparținea persoanei fizice C. F., domiciliat în . V., CNP_.
. a deținut în proprietate autovehiculul marca Iveco Daily cu nr. de înmatriculare_ până la data de 18.10.2011, iar prin factura nr._ din 18.10.2011 acest autovehicul a fost vândut lui C. F., și tot la aceeași dată a fost predat cumpărătorului autovehiculul precum și actele de proprietate și celelalte documente necesare transcrierii dreptului de proprietate al cumpărătorului în evidența Serviciului Regim Permise Conducere și înmatriculări Vehicule și scoaterea subscrisei din evidența acestui serviciu cu privire calitatea de titular al acestui autovehicul.
Totodată menționăm că încă de la data de 18.10.2011 autovehiculul menționat mai sus a fost radiat din evidența fiscală a Serviciului local de impozite și taxe a Sectorului 2 unde . este arondată.
Potrivit dispozițiilor art. 7 din OG nr. 15/2002 „Responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului".
Conform definiției de la art. 1 alin. 1 lit. b din OG nr. 15/2002 utilizatorii sunt persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini".
Față de aceste dispoziții legale rezultă în mod neîndoielnic că . nu are obligația de a deține rovinietă pentru autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ , întrucât din data de 18.10.2011 nu mai are în proprietate și nu mai folosește acest autovehicul, dreptul de proprietate cu toate prerogativele sale (posesie, folosință, dispoziție) fiind transmis către persoana fizică C. F. în sarcina căruia cad toate obligațiile cu privire la plata tarifelor pentru utilizarea drumurilor publice.
Prin urmare, . nu poate fi subiect activ al contravenției prev. de art. 8 alin. (1) din OG nr. 15/2002, întrucât societatea nu mai poate pune în circulație autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ devreme ce nu mai deține posesia, folosința și dreptul de proprietate asupra acestui mijloc de transport încă din data de 18.10.2011.
Faptul că în evidența Serviciului Regim Permise Conducere și înmatriculări Vehicule societatea A. SRL figurează ca titular al acestui autovehicul, se datorează culpei/neglijenței cumpărătorului C. F. care nu și-a îndeplinit obligația legală de a transcrie transmiterea dreptului de proprietate asupra autovehiculul pe numele său, astfel încât prin această transcriere să fie scos din evidență vechiul proprietar A. SRL, însă această culpă/neglijență a noului proprietar nu poate constitui temeiul aplicării unei sancțiuni contravenționale față de ., doar pentru faptul că figurează în evidențele autorităților ca titular al acestui autovehicul.
Pornind de la definiția prevăzută la art. 1 din OG 2/2001, potrivit căreia contravenția reprezintă „fapta săvârșită cu vinovăție....." și având în vedere textul legal al contravenției prev. de art. 8 alin. (1) din OG nr. 15/2002, constând în "circulația fără a deține rovinietă valabilă", rezultă că această faptă nu poate fi comisă decât cu vinovăție în forma intenției directe, făptuitorul urmărind producerea rezultatului conduitei ilicite -constând în neplata tarifului de utilizare a drumurilor naționale și prejudicierea patrimoniului CNADNR SA.
Or, în ceea ce privește, . nu se mai poate considera că a circulat fără a deține rovinietă valabilă din moment ce nu mai posedă și folosește autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, iar fapta contravențională a fost săvârșită de altă persoană.
Dispozițiile legii contravenționale statuează că răspunderea contravențională revine numai persoanei fizice/juridice care a comis cu vinovăție (intenție/culpă) fapta ilicită interzisă de lege, această răspundere neputând fi transferată în mod arbitrar în sarcina altor persoane nevinovate decât cu încălcarea principiul de bază al legislației contravenționale (OG nr. 2/2001) conform căruia "contravenția este unicul temei al răspunderii contravenționale".
Aplicarea unei sancțiuni contravenționale unei persoane nevinovate afectează ordinea de drept, relațiile sociale din societate, creează un sentiment de nesiguranță socială și insecuritate a drepturilor și intereselor
legitime ale persoanei, prin aceea că statul sancționează conduita legală cinstită, acaparând astfel patrimoniul persoanelor prin aplicarea unor amenzi contravenționale neîntemeiate și nelegale.
Agentul constatator a stabilit în mod neîntemeiat și nelegal că fapta contravențională a fost săvârșită de către . invocând ca probă fotografia nr. 003402___5601546.
Identificarea persoanei care săvârșește fapta contravențională nu se poate face doar pe baza fotografiei unui autovehicul susprins în trafic, întrucât fotografia furnizează doar numărul de înmatriculare al autovehiculului - care nu poate conduce la stabilirea autorului real al faptei, având în vedere multitudinea situațiilor juridice privitoare la un autovehicul (Exemple: autovehiculul poate fi înstrăinat către alt proprietar decât cel din certificatul de înmatriculare, autovehiculul a fost furat de la proprietar, autovehiculul are un număr fals de înmatriculare, etc).
Tocmai de aceea legiutorul a prevăzut prin dispozițiile art. 18 din OG nr. 2/2001 obligația agentului constatator de a identifica contravenientului pe baza actului de identitate, pentru că numai în aceste condiții se poate stabili cu certitudine autorul contravenției.
In strânsă legătură cu dispozițiile art. 18 din OG nr. 2/2001 încălcate de agentul constatator al intimatei sunt și dispozițiile art. 16 alin. (7) din același act normativ care prevăd obligația agentului constatator de a aduce la cunoștința contravenientului fapta contravențională și dreptul acestuia de a formula obiecțiuni cu privire la fapta de care este acuzat, obligație ce prsupune mai întâi stabilirea identității persoanei care a comis contravenția.
Așa cum vom arăta mai jos agentul constatator a nesocotit și dispozițiile art. 16 alin. (7) procedând la constarea contravenției și la aplicarea sancțiunii contravenționale în lipsa subscrisei, încălcând în mod grav dreptul legitim la apărare, cu consecința unor vătămări patrimoniale prin amenda aplicată în mod nelegal și neîntemeiat.
II. Motive privind nelegalitatea procesului verbal contestat.
II.a. Nerespectarea dispozițiilor art. 16 alin. (7) din OG nr. 2/2001 de către agentul constatator.
Potrivit acestor dispoziții legale; "în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte mențiuni", sub sancțiunea nulității procesului-verbal.
Menționăm că agentul constatator a încheiat procesul-verbal în lipsa subscrisei, îngrădindu-ne astfel de dreptul legitim de a formula, în apărare, obiecțiunile față împrejurarea de fapt și față de acuzația contravențională, prin care am fi probat, în mod neîndoielnic, că nu am săvârșit fapta contravențională și am fi indicat agentului constatator persoana care deține dreptul de proprietate, posesia și folosința autovehiculului nr._ care a fost surprins circulând fără rovinietă, astfel încât intimata să poată identifica autorul contravenției constatate la data de 29.05.2014, ora 10:56, și să poată aplica o sancțiune contravențională legală și temeninică față de autorul care a săvârșit fapta ilicită și nu unei persoane nevinovate.
Agentul constatator al intimatei nu a efectuat niciun fel de verificări și nu a solicitat nicio informație, prin care ar fi putut constata că nu suntem nici utilizatorii/posesorii și nici proprietarii autovehiculului cu nr._ nemaiexistând astfel temei pentru aplicarea sancțiunii contravenționale față de subscrisa, ci fată de autorul real.
Agentul constatator a considerat în mod netemeinic și nelegal ca proba contravenției constatate "se face cu foto: 003402___5601546". Se pune întrebarea logică: "Cum a putut agentul constatator să constate dintr-o fotografie că subscrisa suntem utilizatorul real al autovehiculului care circula fără rovinietă". Această constatare din fotografie trebuia să se coroboreze cu o situație de fapt din care să rezulte în mod neîndoielnic că subscrisa am săvârșit fapta contravențională, situație care putea fi constatată în urma: (i) controlului în trafic, (ii) solicitării către subscrisa a informațiilor cu privire la autovehiculul cu nr._ etc. Simpla invocare a unei fotografii nu este de natură să probeze că subscrisa am fi comis fapta contravențională.
Indiferent de modul de constatare a contravenției nu se poate îngrădi dreptul legitim al subscrisei la apărare prin formularea de obiecțiuni asupra conținutului procesului-verbal, cu atât mai mult cu cât prezența subscrisei era necesară pentru a lămuri sub toate aspectele împrejurările de fapt (incomplete și nedovedite doar printr-o simplă fotografie), prin care am fi putut dovedi că nu utilizăm autovehiculul surprins în trafic fără rovinietă.
In acest mod, prin încălcarea obligației legale prevăzută de art.16 alin. (7) din OG 2/2001, agentul agentul constatator din cadrul CNADNR SA -CESTRIN ne-a produs o vătămare a dreptului la apărare prin îngrădirea dreptului de a face obiecțiuni și o vătămare patrimonială prin obligarea la plata unei amenzi în cuantum de 750 lei, pentru o faptă pe care nu am comis-o, vătămări care nu pot fi înlăturate decât prin anularea procesului-verbal de contravenție atacat în conformitate cu disp. art. 16 alin. (7) din OG nr. 2/2001.
II.b încălcarea obligației legale prevăzută de art.16 alin. (7) din OG 2/2001 constituie în același timp și o încălcare a Jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,
Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, apreciază în mod constant că pentru a determina dacă o contravenție poate fi calificată „acuzație în materie penală" în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului sunt sunt necesare a fi avute în vedere trei criterii: 1] dacă textul ce definește contravenția aparține, conform legii naționale, dreptului penal; 2) natura faptei; 3) natura și gradul de severitate al sancțiunii aplicate; toate acestea urmând a fi examinate prin raportare la scopul și obiectul art. 6 din Convenție.
In aprecierea Curții, indicațiile furnizate de dreptul intern al Statului respondent au numai valoare relativă în ce privește primul criteriu (Kadubek vs. Slovakia, 1998).
Celelalte două criterii urmează a fi cercetate alternativ iar nu cumulativ.
In examinarea acestor criterii Curtea apreciază că, pentru ca art. 6 să devină aplicabil este suficient ca, în raport de al doilea criteriu, fapta să fie prin natura sa "penală" din punct de vedere al Convenției, sau să expună persoana vizată unei sancțiuni care, prin natura sa sau gradul de severitate, aparține sferei „penale".
In ce privește al treilea criteriu, „natura și gradul de severitate al sancțiunii aplicate" Curtea a avut în vedere faptul că amenda contravențională, nu este gândită să asigure o reparație pecuniară a unei eventuale daune ci are caracter punitiv prin natura ei, Curtea apreciind constant caracterul punitiv ca fiind principala caracteristică distinctivă a sancțiunii penale.
Mai mult, sancțiunile administrative contravenționale nu privesc un grup de persoane, ci se adresează tuturor cetățenilor în vederea realizării scopului preventiv și represiv al sancțiunii, ceea ce conferă faptei natură penală. în aceste condiții, distincția operată de dreptul intern între infracțiuni și contravenții nu este operantă, în sensul art. 6 din convenție, toate având „caracter penal".
in măsura în care în urma acestei analize se poate aprecia că este vorba despre o „acuzație în materie penală" (în sensul autonom dat de Convenție acestei noțiuni) atunci contravenientului trebuie să i se recunoască toate garanțiile prevăzute de art. 6.3 din Convenție.
In raport de aceste considerente se constată că fapta contravențională menționată în procesul-verbal prevăzută de art. 8 alin. (1) din OG nr. 15/2002, poate fi calificată ca o "acuzație în materie penală" în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului, întrucât sancțiunea contravențională aplicată, prezintă un grad ridicat de severitate, prin cuantumul ridicat al amenzii aplicat subsemnatului.
In aceste condiții trebuia să beneficiem de toate drepturile prevăzute de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, printre care și acela prevăzut la pct. 3 lit. a care prevede "să fie informat, în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o înțelege și în mod amănunțit, asupra naturii și cauzei acuzației aduse împotriva sa", drept care mi-a fost îngrădit cu ocazia încheierii procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ., nr._ din data de 22.09.2014, și pentru a cărei recunoaștere este necesară o judecată echitabilă, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege.
La soluționarea prezentei plângeri contravenționale, vă rog să aveți în vedere si Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului-Secția întâi, din 04.10.2007. definitivă la 31.03.2008. în cauza A. contra României, care se referă o sancțiune contravențională aplicată si comunicată în aceleași condiții ca si subscrisei (în mod neîntemeiat si nelegal prin încheierea procesului verbal în lipsa contravenientului).
II.c. Nerespectarea dispozițiilor art. 17 și art.19 din OG nr. 2/2001 de către agentul constatator.
Potrivit dispozițiilor imperative ale art. 19 și art. 17 din OG nr. 2/2001:
,4rt. 19- (1) Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de
agentul constatator și de contravenient.
Art. 17- Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu".
Așadar, pentru a avea puterea juridică a unui act administrativ în vederea producerii efectelor sale, procesul-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii trebuie să îndeplinească condițiile impuse de lege, în caz contrar, acesta este lipsit de efecte, fiind lovit de nulitate absolută.
Astfel, cerința esențială prevăzută de art. 19 din OG nr. 2/2001 impune ca procesul-verbal să fie semnat pe fiecare pagină de agentul constatator, semnătura olografă a acestuia certificând calitatea de act administrativ legal.
Or, procesul-verbal de constatare a contravenției ., nr._
din data de 22.09.2014 nu îndeplinește cerința esențială a art. 19 din OG nr.
2/2001, întrucât lipsește semnătura olografă a agentului constatator, în locul
acesteia fiind făcută mențiunea că „Acest document a fost generat și semnat
electronic conform prevederilor Legii 455/2001 și a HG 1259/2001 de către: I. D. Ș. cu certificatul numărul_0304a84d_e736 din data de 25.11.2013 emis de Certsing SA- furnizor de servicii de certificare acreditat conform legii".
Menționăm că prevederile Legii 455/2001 și a HG 1259/2001 nu au aplicabilitate în domeniul actelor administrative (procese-verbale) emise în baza legislației contravenționale (OG nr. 2/2001). Așa cum am arătat mai sus prevederile OG nr. 2/2001 impun obligativitatea semnăturii olografe a agentului constatator pe procesul-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii, nefiind acceptată semnătura electronică pe aceste acte.
Pentru aceste motive, având în vedere că:
(i)procesul-verbal de constatare a contravenției ., nr._
din data de 22.09.2014, este în mod vădit neîntemeiat întrucât contravenția
reținută în cuprinsul acestui act nu a fost săvârșită de către . ci
de o altă persoană;
(ii)sancțiunea aplicată prin procesul-verbal de constatare a
contravenției ., nr._ din data de 22.09.2014 este contrară
principiului răspunderii contravenționale, afectează ordinea de drept,
relațiile sociale și securitatea drepturilor și intereselor legitime ale
subsemnatului, motiv pentru care aceasta trebuie anulată,
(iii) procesul-verbal de constatare a contravenției este nelegal
deoarece contravine dispoziților art. 16 alin. 7 din OG nr. 2/2001 și art. 6 din
Convenția Europeană a Drepturilor Omului, încălcând dreptul legitim la
apărare prin îngrădirea posibilității de a formula obiecțiuni, atrăgând ca
sancțiune legală nulitatea absolută a acestuia, ce nu poate fi acoperită în
niciun fel,
(iv) procesul-verbal de constatare a contravenției ., nr.
_ din data de 22.09.2014 este un act care încalcă cerințele legale esențiale de valabilitate prevăzute de art. 17 și art. 19 din OG nr. 2/2001, prin lipsa semnăturii olografe a agentului constatator, atrăgând ca sancțiune legală nulitatea absolută a acestuia, ce nu poate fi acoperită în niciun fel,
(v) sancțiunea aplicată prin procesul-verbal de constatare a contravenției ., nr._ din data de 22.09.2014 a creat un dezechilibru social prin aceea că statul, prin autoritățile sale (CNADNR SA), pretinde plata amenzii în cuantum de 750 lei, afectând astfel patrimoniul societății, precum și drepturile și interesele legitime, fiind necesară intervenția ONORATEI INSTANȚE pentru restabilirea echilibrului social afectat prin emiterea procesului verbal contestat solicita anularea procesului verbal.
In drept invoca art. 1, 16 alin. 1 si 7, art. 17, art. 18, art. 19, art. 31 alin. 1, art. 32 din OG nr. 2/2001, art. III din Lgea nr. 2/2013, art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
In suținerea prezentei plângeri depunem în fotocopii certificate, următoarele înscrisuri: dovada de plată a taxei de timbru; procesul-verbal de constatare a contravenției ., nr._ din data de 22.09.2014; dovada comunicării procesului verbal reprezentat de plicul care poartă pe verso data de 07.10.2014; factura fiscală nr._ din data de 18.10.2011; răspunsul de radiere auto din data de 14.10.2014 emis de Consiliul Local Sector 2 - Direcția Venituri Buget Local.
Solicităm citarea și ascultarea martorului C. F., domiciliat în . Slobozia Bradului, județul V., CNP_.
In conformitate cu prevederile art. 583 din Cod pr. civ. solicităm judecarea cauzei in lipsa subscrisei.
INTAMPINAREA
,,Subscrisa, C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., prin subunitatea acesteia, Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - CESTRIN, cu sediul în București, sector 6, .. 401A, Cod Unic de înregistrare_, nr. de ordine Reg. Corn. J40/552/15.01.2004, cont bancar R084 RNCB_ 0001 deschis la BCR sectorl, reprezentată de către Dr. Ing. T. B. - Director Executiv, prin mandatar A. G. D. - Director adjunct,în temeiul dispozițiilor C.P.C. formulăm prezenta intampinare.
In fapt la data de 29.05.2014, pe DN22 Km53+660m, pe raza localității Movila Miresii, jud. BR, vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând A. SRL, cu domiciliul/sediul în 2 mun. BUCUREȘTI BULEVARDUL BASARABIA Nr. 92 ., a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă, sens în care, la data de 22.09.2014, a fost întocmit Procesul Verbal de Constatare a Contravenției . nr._ de către C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. prin subunitatea acesteia Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - CESTRIN.
Potrivit dispozițiilor art.l, alin. 2 din Ordonanța nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, începând cu data de 01 iulie 2002 a fost introdus tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aplicat tuturor utilizatorilor români pentru toate autovehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz.
Onorată instanță, vă rugăm să observați că Procesul Verbal de Constatare a Contravenției . nr._ îndeplinește toate condițiile prevăzute de O.G. nr. 15/2002, coroborat cu O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Procesul verbal a fost întocmit, cu respectarea prevederilor art. 9, alin. 2 si 3 din O.G. nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei - S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor.
Din coroborarea prevederilor art.7 din Legea nr.455/2001 cu prevederile art. 19 din O.G. nr.2/2001, reiese că Procesul Verbal de Constatare a Contravenției este întocmit și semnat cu respectarea prevederilor legale. Mai mult, procesul verbal contestat conține mențiunea expresă că a fost generat și semnat electronic de către ageătul constatator S. I. D., cu certificatul calificat emis de CertSIGN S.A.
Supunem atenției Instanței faptul ca, petentul, dupa încheierea contractului de vinzare cumpărare, nu a solicitat radierea din evidentele Serviciului Public Comunitar - Direcția Permise si înmatriculări Auto, asa cum este stabilit prin Ordinul 1501/2006 actualizat, art 24 - punctul 2), alin d.si art. 11, alin. 10 din OUG 195/2002, astfel ca, acesta figurează in continuare ca si proprietar, in accepțiunea legii, fiind o confuzie faptul ca radierea rolului fiscal este operațiunea implicita a radierii din evidentele servicului mai sus menționat.
" CAP. VI Radierea din circulație a vehiculelor. ART. 24 Proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate pot solicita radierea din circulație, daca fac dovada depozitarii acestora ., deținut in condițiile legii.
Proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligați sa solicite radierea din circulație in termen de 30 de zile de la data: cand vehiculul a fost dezmembrat, casat sau predat unei unități specializate, in vederea dezmembrării;
scoaterii definitive din România a vehiculului; declarării furtului vehiculului; trecerii vehiculului înregistrat in proprietatea altei persoane. "
Astfel, factura fiscala sau orice alt document legal isi produce efectele asupra transmiterii dreptului de proprietate al autovehiculului dar, fara radiere, acest lucru nu implica si modificarea datelor in baza de date a Ministerului Afacerilor Interne - Direcția Regim Permise Conducere si înmatriculări Vehicule, astfel ca, petentul, .., figurează in continuare, in baza de date accesata, ca si proprietar.
In josul paginii tipizatului pentru contractul de vinzare cumpărare a unui vehicul folosit este Certificatul de Radiere, unde este specificat Inspectoratul de Politie - serviciul circulație, document obligatoriu a fi completat si vizat, nicidecum facultativ. Pe spatele contractelor tipizate se afla detaliata PROCEDURA DE VINZARE CUMPĂRARE, RADIERE SI ÎNMATRICULARE A UNUI VEHICUL, unde exista clar menționata PROCEDURA DE RADIERE "(...) vinzatorul si cumpărătorul se prezintă la serviciul circulație unde este înmatriculat vehiculul cu următoarele documente: cele trei exemplare ale contractului de vinzare cumpărare (si ale certificatului de radiere), cartea de identitate in care vinzatorul este inscris de către serviciul circulație, certificatul de înmatriculare cu mențiunea vinzatorului privitoare la înstrăinare, fisa de înmatriculare completata (...). Vinzatorul primește exemplarul 3 al contractului de vinzare cumpărare si al certificatului de radiere, iar cumpărătorul celelalte doua exemplare ale contractului, cartea de identitate avind menționata radierea din circulație, precum si fisa de inmatriculare pe care a prezentat-o."
Faptul ca petentul nu a folosit aceste tipizate, create special pentru a ajuta părțile implicate in asa o tranzacție sa-si îndeplinească obligațiile legale, demonstrează doar faptul ca acesta cunoștea procedurile de radiere iar prin neindeplinirea acestora si-a asumat si orice posibila urmare legala.
RĂSPUNS LA ÎNTÂMPINARE
,,Subscrisa .. cu sediul în București, ., ., ., înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. J_, CUI RO14176008, C. IBAN RO14176008 deschis la Raiffeisen Bank Apusului, telefon_, reprezentată legal de către administrator I. M. M., în temeiul dispozițiilor art. 201 alin. 2 din Codul de procedură civilă, formulăm următorul raspuns la intampinarea depusă de intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin care arătăm următoarele:
Prin întâmpinare intimata susține că procesul-verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 9 alin. 2) și 3} din OG nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale sistemului informatic S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare Vehicule.
Menționăm că potrivit art.9 alin.2) din OG nr. 15/2002 constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.
Din economia acestei prevederi legale rezultă că mijloacele tehnice servesc doar pentru constatarea contravenției, agentul constatator având obligația de a desfășura activitățile necesare pentru identificarea autorului real al faptei contravenționale - prin solicitarea de informații la deținătorii bazelor de date și alte verificări pentru stabilirea persoanei fizice/juridice care a circulat la momentul constatării faptei cu un autovehicul fără a deține rovinietă valabilă, neputând prezuma că autorul faptei este persoana care figurează în bazele de date ca titular al înmatriculării - așa cum a proceadat agentul constatator care a încheiat procesul-verbal ., nr._ din 22.09.2014.
Intimata mai arată că motivul invocat de către subscrisa în plângerea contravențională cu privire la vânzarea autovehiculului nu este în măsură să înlăture temeinicia faptei reținute față de subscrisa, arătând că aveam obligația de radierii din circulație în termen de 30 de zile conform dispoziițiilor art. 24 alin. 2 lit. d din Ordinului MAI nr. 1501/2006 și cele ale art. 11 alin. 10 din OUG nr. 195/2002.
Tot în acest sens intimata a mai arată că pe formularul tipizatului pentru contractul de vânzare-cumpărare a unui vehicul folosit este prevăzut, în josul paginii, certificatul de radiere, iar pe spatele acestor tipizate este detaliată procedura de vânzare-cumpărare, radiere și înmatriculare, susținând că nefolosirea acestor tipizate de către subscrisa cunoșteam procedurile de radiere iar prin neîndeplinirea acestora ne-am asumat și orice posibilă urmare legală.
Susținerile intimatei sunt neîntemeiate, prevederile referitoare la radierea vehiculului nefiind aplicabile în cazul vânzării de către subscrisa a autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, intimata dând o interpretare greșită dispozițiilor legale privitoare la radiere.
Conform prevederilor OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice înmatricularea vehiculelor este continuă, de la admiterea în circulație până la scoaterea definitivă din circulație a unui vehicul, aceasta neputând înceta, prin radiere, în cazul transmiterii dreptului de proprietate (prin vânzare) a unui vehicul, așa cum în mod neîntemeiat susține intimata.
Astfel, conform art 11 din OUG nr. 195/2002: "(1) Proprietarii de vehicule sau deținătorii mandatați ai acestora sunt obligați să le înmatriculeze sau să le înregistreze, după caz, înainte de a le pune în circulație, conform prevederilor legale.
(2)înmatricularea vehiculelor este continuă, de la admiterea în
circulație până la scoaterea definitivă din circulație a unui vehicul din
categoria celor supuse acestei condiții, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, și presupune următoarele operațiuni:
a)înscrierea în evidențele autorităților competente, potrivit legii, a dobândirii
dreptului de proprietate asupra unui vehicul de către primul proprietar;
b)transcrierea în evidențele autorităților competente, potrivit legii, a
tuturor transmiterilor ulterioare ale dreptului de proprietate asupra unui
vehicul.
(3)Operațiunile prevăzute la alin. (2) se realizează pe baza datelor de
identificare ale vehiculului și ale proprietarului și condiționează eliberarea de
către autoritățile competente, potrivit legii, a unui certificat de înmatriculare,
precum și a plăcuțelor cu numărul de înmatriculare atribuit și transcrierile necesare în certificatul de înmatriculare și în cartea de identitate a vehiculului.
(4) în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în evidențele autorităților competente simultan cu menționarea încetării calității de titular al înmatriculării a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operațiuni și emiterea unui nou certificat de înmatriculare, noul proprietar este obligat să solicite autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului".
Reglementări similare sunt prevăzute și în art. 6 și art. 8 din Ordinul MAI nr. 1501/2006.
Prin urmare, față de cele prezentate mai sus rezultă că subscrisa nu aveam obligația de a solicita autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, această obligație revenind noului proprietar (C. F.).
In ceea ce privește radierea vehiculelor menționăm aceasta intervine numai în cazul scoaterii definitive din circulație a acestora conform prevederilor art. 17 alin.l din OUG nr. 195/2002, nefiind permisă radierea vehiculelor înmatriculate în cazul transmiterii dreptului de proprietate către altă persoană - așa cum susține în mod neîntemeiat intimata, întrucât în situația înstrăinării vehicului autoritățile competente înscriu în evidență datele noului proprietar iar simultan cu această înscriere se menționează încetarea calității de titular al înmatriculării a fostului proprietar.
Operațiunea de radiere se realizează numai în ceea ce privește vehiculele care au fost înregistrate (nu cele înmatriculate), în evidența unor instituții precum Ministerul Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații conform art. 13 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 (autovehiculele, remorcile și tractoarele agricole sau forestiere din dotarea acestor instituții), precum și cele care se înregistrează la nivelul primarilor comunelor, ai orașelor, ai municipiilor și ai sectoarelor municipiului București conform art. 14 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 (tramvaiele, troleibuzele, mopedele, tractoarele agricole sau forestiere, altele decât cele prevăzute la art. 13 alin. (2), inclusiv remorcile destinate a fi tractate de acestea, precum și vehiculele cu tracțiune animală), la trecerea acestora în proprietatea altei persoane.
Intimata a confundat operațiunea de înregistrare a vehiculelor - unde se poate efectua radierea vehiculului care a fost trecut în proprietatea altei persoane, cu operațiunea de înmatriculare a vehiculelor unde nu este permisă radierea vehiculelor la transmiterea dreptului de proprietate, în acest caz autoritatea competentă efectuând operațiunea de transmitere a dreptului de proprietate prin înscrierea în evidențe a noului proprietar.
Prin urmare, apărările intimatei că nu i se poate reține vina pentru întocmirea procesului-verbal pe numele subscrisei, întrucât am fi avut obligația de a radia autovehiculul vândut, ce derivă din obligația de reînmatriculare, este neîntemeiată, având în vedere că potrivit dispozițiilor legale enunțate mai sus nu există nici operațiunea de reînmatriculare -deoarece înmatricularea se efectuează o singură dată și este continuă, și nu există operațiunea de radiere a vehiculelor înmatriculate în cazul în care dreptul de proprietate asupra acestora este transmis altei persoane în acest sensul celor arătate mai sus se menționează și în adresa nr._/SPC/RM/19.11.2014 emisă de Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Instituției
Prefectului Municipiului București.
Intimata susține, în mod neîntemeiat, că subiectul activ al contravenției este persoana înscrisă în certificatul de înmatriculare.
. nu poate fi subiect activ al contravenției prev. de art. 8 alin. (1) din OG nr. 15/2002, întrucât societatea nu mai poate pune în circulație autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ devreme ce nu mai deține posesia, folosința și dreptul de proprietate asupra acestui mijloc de transport încă din data de 18.10.2011.
Faptul că în evidența Serviciului Regim Permise Conducere și înmatriculări Vehicule societatea A. SRL figurează ca titular al acestui autovehicul, se datorează culpei/neglijenței cumpărătorului C. F. care nu și-a îndeplinit obligația legală de a transcrie transmiterea dreptului de proprietate asupra autovehiculul pe numele său, astfel încât prin această transcriere să fie scos din evidență vechiul proprietar A. SRL, însă această culpă/neglijență a noului proprietar nu poate constitui temeiul aplicării unei sancțiuni contravenționale față de ., doar pentru faptul că figurează în evidențele autorităților ca titular al acestui autovehicul.
Pornind de la definiția prevăzută la art. 1 din OG 2/2001, potrivit căreia contravenția reprezintă „fapta săvârșită cu vinovăție" și având în vederE textul legal al contravenției prev. de art. 8 alin. (1) din OG nr. 15/2002, constând în "circulația fără a deține rovinietă valabilă", rezultă că această faptă nu poate fi comisă decât cu vinovăție în forma intenției directe, făptuitorul urmărind producerea rezultatului conduitei ilicite -constând în neplata tarifului de utilizare a drumurilor naționale si prejudicierea patrimoniului CNADNR SA.
Or, în ceea ce privește, . nu se mai poate considera că a circulat fără a deține rovinietă valabilă din moment ce nu mai posedă și folosește autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, iar fapta contravențională a fost săvârșită de altă persoană.
Dispozițiile legii contravenționale statuează că răspunderea contravențională revine numai persoanei fizice/juridice care a comis cu vinovăție fapta ilicită interzisă de lege, această răspundere neputând fi transferată în mod arbitrar în sarcina altor persoane nevinovate decât cu încălcarea principiul de bază al legislației contravenționale (OG nr. 2/2001) conform căruia "contravenția este unicul temei al răspunderii contravenționale".
Aplicarea unei sancțiuni contravenționale unei persoane nevinovate afectează ordinea de drept, relațiile sociale din societate, creează un sentiment de nesiguranță socială și insecuritate a drepturilor și intereselor legitime ale persoanei, prin aceea că statul sancționează conduita legală cinstită, acaparând astfel patrimoniul persoanelor prin aplicarea unor amenzi contravenționale neîntemeiate și nelegale.
Mai mult decât atât, subscrisa nu mai aveam posibiltatea de a achiziționa rovinietă pentru autovehiculul cu nr._ întrucât odată cu vânzarea acestui mijloc de transport am predat cumpărătorului, conform legii, certificatul de înmatriculare și cartea de identitate a vehiculului, în lipsa acestor documente neputându-se achiziționa rovinietă pentru acest vehicul întrucât eliberarea rovinietei se face pe baza certificatului de înmatriculare de unde sunt preluate datele de identificare ale vehiculului de către operatorii autorizați pentru a fi înscrise pe rovinietă.
În ceea ce privește motivul de nelegalitate al procesului-verbal pentru nerespectarea dispozițiilor art. 17 și art.19 din OG nr. 2/2001 (lipsa semnăturii olografe a agentului constatator - și aplicarea semnăturii electronice intimata a arătat că: „ legiutorul a vorbit doar despre semnătură, astfel încât chiar dacă nu se menționează expres despre semnătura electronică se poate constata că nu se menționează nici faptul că semnătura ar fi olografă. Totodată, semnătura electronică este o modalitate reglementată de lege, astfel încât nu se poate considera ca nelegală o asemenea semnătură pe procesul-verbal contravențional. Coroborând acest aspect cu certificatul calificat al agentului constatator rezultă că procesul-verbal este legal semnat nefiind nul".
În susținerea acestei apărări intimata invocă prevederile art. 4 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, unde înscrisul în formă electronică este definit ca fiind o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcținale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar.
În continuare intimata arată că potrivit art. 5 din aceeași lege înscrisul în formă elctronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semntură privată.
Față de dispozițiile invocate de intimată aceasta concluzionează: „Prin urmare, dispozițiile legale se aplică înscrisurilor generate în formă electronică, iar înscrisul semnat electronic este asimilat cu privire la condiții, altele decât semnătura, și efecte înscrisului sub semnătură privată".
Susținerile intimatei reprezintă o recunoaștere vădită a faptului că procesul-verbal de contravenție ., nr._ din 22.09.2014 constituie un înscris sub semnătură privată, astfel cum îl definește și legea, prin urmarea acest înscris nu poate produce efectele unui proces-verbal de contravenție, trebuind anulat întrucât nu este încheiat în forma valabilă prevăzută de lege.
Procesul-verbal de contravenție are natura unui act administrativ, deci de drept public, fiind un act autentic emis de un funcționar în exercitarea atribuțiilor sale, neputând fi un înscris sub semnătură privată cum susține intimata.
Turisprudența a statuat că nicio dispoziție din OG nr. 2/2001 sau din legea specială (OG nr. 15/_ nu prevede posibilitatea substituirii semnăturii agentului constatator cu semnătura sa electronică, cu atât mai nutin posibilitatea ca acest proces-verbal să fie încheiat în formă electronică, instanțele considerând nelegală încheierea acestor acte administrative în formă și sub semnătură electronică dispunând anularea proceselor verbale de contravenție astfel încheiate.
De asemenea, procesul-verbal contestat fiind emis într-o formă electronică, acesta nu poate fi citit decât în această formă electronică, prin intermediul unui sistem electronic prevăzut cu un program special de citire a datelor din cuprinsul acestui înscris.
Intimata nu a transmis subscrisei acest act în forma electronică în care trebuia citit conform legii, ci 1-a transmis în formă tipărită pe hârtie care nu poate fi asimilată înscrisului electronic (înscrisul electronic nu poate fi citit în formă tipărită pe hârtie întrucât își pierde caracterul de înscris electronic), prin urmare procesul-verbal comunicat subscrisei în formă tipărită nu întrunește nici măcar condițiile de valabilitate alte înscrisului sub semnătură privată.
Prin urmare, apărările intimatei din cuprinsul întâmpinării întâmpinării nu sunt întemeiate, acestea având doar un carater formal, neputând infirma motivele de nelegalitate și netemeinicie invocate de subscrisa în cuprinsul plângerii contravenționale.
În drept, ne întemeiem prezentul răspuns pe dispozițiile art. 201 alin. 2 din Codul de procedură civilă.
Depunem prezentul răspuns în două exemplare, unul pentru instanța de judecată iar celălalt pentru a fi comunicat intimatei.
Odată cu prezentul răspuns depunem, în copie, în două exemplare: Adresa nr._/SPC/RM/19.11.2014 emisă de Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor -București, Sentința civilă nr. 2043 din 24.10.2013 a Judecătoriei Găești în dosarul_,
Extras din portalul Tribunalului Dâmbovița privind soluția pronunțată în dosarul_ .
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine in fapt urmatoarele:
Prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ incheiat de intimata la 22.09.2014, s-a retinut in sarcina petentei faptul ca vehiculul categoria B, cu nr. de înmatriculare_, aparținând acesteia, a circulat în data de 29.05.2014, ora 10:56, locul DN22 Km 53+660 m, Movila Miresii jud. BR, fără a deține rovinietă valabilă. Procesul verbal a fost intocmit in lipsa reprezentantei petentei si poarta semnatura electronica a agentului constatator.
Fiind învestită potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor instanța va verifica legalitatea și temeinicia procesului-verbal.
Analizând actul de sancționare sub aspectul legalității sale, instanța va cerceta dacă în cauză sunt întrunite cerințele de formă ale procesului verbal de contravenție contestat, așa cum sunt impuse în mod imperativ de dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității.
Observând procesul-verbal de contravenție instanța constată că acesta conține mențiunile obligatorii, prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator.
Decizia nr. XXII pronuntata de ICCJ la 19.03.2007 a stabilit ca, in toate restul cazurilor de nerespectare a cerintelor pe care trebuie sa le intruneasca un asemenea act, nulitatea sa nu poata fi invocata decat daca s-a pricinuit partii o vatamare ce nu poate fi inlaturata decat prin anularea acelui act.
Petenta a invocat ca si motive de nulitate: faptul ca nu i s-a adus la cunostiinta petentei dreptul de a formula obiectiuni si lipsa semnaturii olografe a agentului constatator.
Posibilitatea petentei de a formula obiectiuni se aplica in situatia in care aceasta este de fata la intcomirea actului atacat. In sens contrar aceasta poate formula plangerea la contraventie si poate invoca in cadrul acesteia obiectiunile sale. Prin urmare, cum lipsa acestei mentiuni nu se incadreaza in cele impuse imperativ de textul de mai sus si nefiind dovedita nici o vatamare, instanta apreciaza ca acest aspect nu atrage nulitatea actului.
Legat de lipsa semnaturii olografe instanta retine in primul rand faptul ca actului comunicat petentei apare ., fiind generat si semnat electronic. Aceste lucru este insa contrar dispozitiilor prev. de legea speciala in materie, respectiv OG nr. 2/2001, legea care nu permite decat aplicarea semnaturii olografe. Semnatura electronica, reglementata de Legea 455/2001 si HG 1259/2001, se refera la inscrisuri sub semnatura privata carora li se poate atasa aceste tip de semnatura si nicidecum la acte adminstrative.
Din aceste punct de vedere procesul verbal de contraventie este nul absolut.
Cum actul a fost declarat de instanta ca fiind nul din punct de vedere legal, se apreciaza ca este supreflua analizarea temeinicei procesului verbal.
F. de cele de mai sus instanta, vazzand si disp. art. 34 din og nr. 2/2001, va admite plangerea la contraventie.
F. cheltuieli de judecata, nefiind solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plangerea la contraventie formulata de petenta ., cu sediul in Bucuresti, ., ., ., sector 2 inmatriculata la ORC cu nr. J_, CUI RO14176008 in contradictoriu cu intimata CNADNR SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatica CESTRIN, cu sediul in Bucuresti, .. 401A, CUI_, inmatriculata sub nr. J40/552/15.01.2004 si in consecinta:
Constata nulitatea procesului verbal de contraventie . nr._ incheiat de intimata la 22.09.2014 si a sanctiunilor aplicate.
F. cheltuieli de judecata.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare.
Pronuntata în sedinta publica, azi 25 februarie 2015..
PREȘEDINTE, GREFIER,
H. C. C. R. D.
Red.teh.red. HCC/DR, 4x, 06.03.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2296/2015. Judecătoria... | Întoarcere executare. Sentința nr. 2224/2015. Judecătoria... → |
|---|
