Obligaţie de a face. Hotărâre din 19-03-2015, Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI

Hotărâre pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 19-03-2015 în dosarul nr. 3095/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI-SECȚIA CIVILĂ

Î N C H E I E R E

Ședința publică din data de 12.03.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: M. D. D.

GREFIER: F. B.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect acțiune în constatare – clauze abuzive, pretenții,obligația de a face privind pe reclamanții F. A. M. ȘI B. A. în contradictoriu cu pârâta ..

La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns reclamantul B. A., asistat de avocat N. L., care depune la dosar împuternicire avocațială și pârâta, prin avocat Ș. H., cu împuternicire avocațială la fila 120 dosar, lipsind reclamanta F. A. M..

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul dosarului, stadiul procesual, modul de îndeplinire a procedurii de citare, după care

Instanța înmânează avocatului pârâtei un exemplar al răspunsului la întâmpinare depus la dosar de către reclamanți.

Avocatul pârâtei depune la dosar înscrisuri, un exemplar al acestora fiind înmânat avocatului reclamantului B. A..

Instanța, din oficiu, invocă excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 2 București, față de caracterul neevaluabil în bani al capătului principal referitor la constatarea caracterului abuziv al clauzelor, raportat la prevederile art. 95 pct. 1din C.p.c. și art. 123 pct. 1 din C.p.c., coroborat cu art. 30 alin. 4 din C.p.c. și acordă cuvântul asupra acestei excepții.

Avocatul reclamantului B. A. solicită respingerea excepției, practica este neunitară în materie, după care depune la dosar note de ședință cu privire la această excepție.

Avocatul pârâtei arată că prin cererea de chemare în judecată au fost invocate indubitabil clauze neevaluabile în bani și potrivit art. 95 coroborat cu art. 99 din C.p.c. și apreciază că este competent Tribunalul București pentru soluționarea prezentei cauze.

Instanța reține cauza pentru soluționarea excepției necompetenței materiale.

INSTANȚA

Având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 alin. 1 C.pr.civ., va amâna pronunțarea asupra cauzei, sens în care,

DISPUNE

Amână pronunțarea la data de 19.03.2015.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 12.03.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 3095

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 19.03.2015

INSTANȚA CONSTITUITA DIN:

PREȘEDINTE: M. D. D.

GREFIER: F. B.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect acțiune în constatare – clauze abuzive, pretenții,obligația de a face privind pe reclamanții F. A. M. ȘI B. A. în contradictoriu cu pârâta ..

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 12.03.2015, fiind consemnate în încheierea de la acel termen, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată la care instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 19.03.2015, când

JUDECĂTORIA

Asupra cauzei civile de fata:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București la data de 15.09.2014, sub nr._, reclamanții F. A. M. ȘI B. A. în contradictoriu cu pârâta . au solicitat instanței, ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună:

I. constatarea caracterul abuziv al clauzelor cuprinse la punctele 1.1. -1.4., clauze ce se regăsesc în ambele convenții de credit, respectiv:

1.1.clauzele referitoare la dobândă, și anume:

a) clauzele care permit băncii modificarea ratei dobânzii în mod unilateral în cazul intervenirii unor schimbări semnificative pe piața monetară - art. 3 lit. d) din Condițiile speciale;

b) clauzele ce prevăd că rata dobânzii este fixă sau variabilă - ari. 3.1.2. litera c) din Condițiile generale;

c) clauzele ce fac referire la calculul dobânzii anuale raportat la o perioadă de 360 de zile - punctul 3 litera c) și Secțiunea 3 ari. 3.1.2. din Condițiile generale ale convenției;

1.2.clauza referitoare la comisionul de risc, inclusiv după redenumirea acestuia

in comision de administrare — ari. 5 lit. a) din Condițiile speciale și ari. 3.5. din Secțiunea 3 din

Condițiile generale;

1.3.clauzele referitoare la:

a) declararea scadenței anticipate a creditului în situația în care reclamanții nu își achită obligațiile din alte contracte de credit — art. 8.1 lit. a) liniutele doi si trei din Condițiile generale;

b) declararea scadenței anticipate a creditului în situația în care împrumutatul nu își îndeplinește orice altă obligație asumată conform convenției - art. 8.1 lit. b) din Condițiile generale;

c) declararea scadenței anticipate a creditului în cazul apariției unor situații neprevăzute care, în opinia băncii, ar putea afecta capacitatea de rambursare a reclamanților sau garantarea creditului - ari. 8.1 Ut. c) și Ut. d) din Condițiile generale;

d) exonerarea de răspundere a băncii în cazul declarării creditului scadent anticipat și a executării silite - ari. 8.3 din Condițiile generale;

e) modificarea costurilor creditului în baza Secțiunii 10 „Costuri suplimentare" din Condițiile generale.

1.4 clauzele din actele adiționale, notificările sau comunicările care au modificat rata sau tipul dobânzii din fixă în variabilă sau orice alt cost, fără a exista acordul reclamanților;

II. constatarea nulității absolute a clauzelor contractuale menționate, ca o consecință a caracterului abuziv al acestora;

III. obligarea pârâtei la refacerea și punerea la dispoziție a unui nou grafic de rambursare de la începutul derulării creditului, în funcție de cele dispuse;

IV. obligarea pârâtei la plata către reclamanți a tuturor sumelor achitate nedatorat în temeiul clauzelor lovite de nulitate absolută;

V. obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferente, de la data perceperii fiecărei sume în plus și până la data restituirii efective;

VI. obligarea pârâtei la actualizarea tuturor sumelor reținute lunar cu indicele de inflație și plata acestor sume reieșite, raportarea făcându-se la data scadenței lunare, prin echivalarea monedei CHF în RON la cursul BNR, în vederea acoperirii prejudiciului cauzat de fluctuațiile monetare apărute de la data perceperii fiecărei sume în plus și până la data restituirii efective;

VII. obligarea pârâtei la plata de daune morale în valoare de 5.000 euro, pentru a repara astfel prejudiciul moral suferit de subsemnați, ca urmare a introducerii în ambele convenții a unor clauze contractuale abuzive, în baza cărora au fost percepute sume nedatorate;

VIII. obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanții au arătat că, în calitate de împrumutați, și . prin Agenția Drumul Taberei din București, ..93, sector 6, în calitate de Bancă, s-au încheiat Convențiile de credit: nr._/17.04.2007 și nr._/25.09.2007, fiind acordate pentru o durată de 300 luni suma de 90.000 CHF pentru primul contract, respectiv suma de 15.000 CHF pentru cel de-al doilea contract.

Ambele contracte prevăd, printre altele, următoarele clauze contractuale:

1. rata dobânzii curente (art. 3 lit. a din Condițiile speciale și art. 3.5. din Secțiunea 3 din Condițiile generale) - 4,25%, dobândă fixă în primul contract și 4,25%p.a. în cel de-al doilea contract;

2. un comision de risc (art. 5 lit. a) din Condițiile speciale și art. 3.5. din Secțiunea 3 din Condițiile generale) - 0,1% pentru primul contract și 0,17% și pentru cel de-al doilea contract;

3. un contract de asigurare (P.) ce se va încheia cu o societate de asigurări agreate de Bancă (art. 7 lit. b) din Condițiile speciale și art. 7.1 lit. d) și lit. e) din Condițiile generale) ce face obiectul Ipotecii constituită asupra unui imobil adus de subsemnați în garanție.

Clauzele contractuale nu au fost negociate direct cu reclamanții și sunt de natură să creeze un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, în defavoarea consumatorului, cu încălcarea cerințelor bunei-credințe. Astfel, modificarea ratei dobânzii a fost întotdeauna în sensul majorării, chiar și atunci când indicii de referință, de tipul EURIBOR/LIBOR/ROBOR, au scăzut la cele mai mici valori din istorie, inclusiv sub-unitare.

Nulitatea acestora poate fi fundamentată pe trei temeiuri: aplicarea principiului resoluto iure dantis, resolvitur jus accipientis; aplicarea principiului potrivit căruia contractele pot fi modificate doar prin acordul părților (art. 969 alin. 2 din Codul civil din 1864), respectiv vicierea consimțământului părților (art. 953 și urm. din Codul civil din 1864) sub forma violenței psihice sau a dolului.

Cu privire la daunele morale, arată faptul că sunt întrunite toate condițiile cumulative ale răspunderii civile delictuale, așa cum rezultă acestea din interpretarea art. 998 - 999 din vechiul cod civil sau art. 252- 257 din noul Cod civil, respectiv: existența unei fapte ilicite; existența unui/ prejudiciu; vinovăția pentru fapta ilicită; prejudiciul produs să fie rezultatul faptei ilicite.

Consideră că întrucât prejudiciul moral nu poate fi măsurat printr-o expertiză, care să aibă la bază criterii matematice, doar judecătorul va fi cel mai în măsură să decidă cu privire la întinderea acestuia și cu privire la cuantumul despăgubirilor bănești acordate cu titlu de satisfacție suficientă și echitabilă, pentru a le oferi astfel o anumită compensație pentru răul suferit, o ușurare a suferințelor suportate.

În drept, a invocat O.G. 21/1992 privind protecția consumatorilor, Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din convențiile încheiate între comercianți și consumatori, Legea 296/2004 privind Codul consumului, O.G. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului și Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor, Codul civil din 1864, O.G. nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligații bănești și O.G. nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri finandar-fiscale în domeniul bancar, Codul civil din 1864, jurisprudența națională și cea a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

In dovedire a solicitat proba cu înscrisuri și orice alte mijloace probatorii a căror utilitate ar rezulta din dezbateri.

Pârâta, legal citată, a depus întâmpinare.

La data de 12.03.2015, instanța, din oficiu, a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 2 București, în raport de art. 95 pct. 1, art. 123 pct. 1 din C.p.c., coroborat cu art. 30 alin. 4 din C.p.c.

Analizând cu prioritate excepția de necompetență materială, care este o excepție de procedură absolută, instanța reține că, potrivit art. 95 pct. 1 din C.p.c., tribunalul judecă în primă instanță toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe, iar potrivit art. 30 alin. 4 cererile accesorii sunt acele cereri a căror soluționare depinde de soluția dată unui capăt de cerere principal.

Conform art. 123 alin. 1 din C.p.c., cererile accesorii sunt în competența instanței care judecă cererea principală.

Având în vedere că această acțiune are drept capăt de cerere principal constatarea caracterului abuziv al clauzelor din convențiile de credit nr. nr._/17.04.2007 și nr._/25.09.2007, iar toate celelalte capete ale cererii de chemare în judecată sunt capete accesorii, instanța constă că aparține tribunalului competența de soluționare a cauzei.

Inserarea în contract a unei clauze abuzive constituie o faptă ilicită prin care se aduce atingere atât dreptului nepatrimonial al consumatorilor la negocierea directă a contractelor, dreptului nepatrimonial al consumatorilor de a beneficia de bună-credință din partea profesioniștilor la încheierea contractelor și dreptului nepatrimonial la un echilibru între drepturile și obligațiile părților contractante, existența acestor drepturi rezultând fără nici un dubiu din prevederile art. 4 alin. 1 din Legea nr. 193 din 2000, care definește caracterul abuziv, cât și interesului general al societății de a proteja consumatorii în raporturile acestora cu profesioniștii, așa încât, acțiunea având ca obiect constatarea caracterului abuziv al clauzelor este totdeauna neevaluabilă în bani.

Așa cum dealtfel afirmă chiar reclamanții în acțiune, în primul rând se constată caracterul abuziv al clauzei, deci se constată atingerea, vătămarea, dreptului nepatrimonial al consumatorilor la negocierea directă a contractelor, dreptului nepatrimonial al consumatorilor de a beneficia de bună-credință din partea profesioniștilor la încheierea contractelor și dreptului nepatrimonial la un echilibru între drepturile și obligațiile părților contractante, capăt de cerere totdeauna neevaluabil în bani, întrucât atingerea acestor drepturi nepatrimoniale nu poate nicicum să fie evaluată în bani, rămânând un prejudiciu nepatrimonial chiar dacă reparația ar fi patrimonială, iar ulterior și ca o consecință, se aplică sancțiunea nulității absolute, adică se constată nulitatea absolută a clauzei, capăt de cerere care este sau nu evaluabil în bani în funcție de caracterul evaluabil sau neevaluabil în bani al clauzei, acțiunea reclamantei conținând sub aspectul discutat cele două capete distincte de cerere, cum dealtfel acesta le-a și formulat.

Prin urmare, capătul de cerere având ca obiect constatarea caracterului abuziv al clauzelor din convențiile de credit nr. nr._/17.04.2007 și nr._/25.09.2007 este un capăt de cerere neevaluabil în bani, iar constatarea nulității acestor clauze, ca și celelalte capete de cerere, deși este evaluabilă în bani pentru unele clauze, constituie un capăt accesoriu, depinzând de modul de soluționare al capătului referitor la caracterul abuziv.

Față de considerentele arătate, instanța va admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 2 Bucuresti, invocată din oficiu, și, în temeiul art. 132 alin.1 Cod pr.civ., va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Admite excepția necompetenței materiale invocată de instanță.

Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții F. A. M., cu domiciliul în București, .-8, ., ., Sector 6 ȘI B. A., cu domiciliul în Comuna Berceni, .. 27, Județul Ilfov, în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în București, Șoseaua P., nr. 42, . 10, Sector 2, în favoarea Tribunalului București.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19.03.2015.

P. GREFIER

M. D. D. F. B.

Red./tehn./M.D.D./F.B./5 ex. /30.03.2015

ROM Â N I A

AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ

Judecătoria Sectorului 2 București – Secția Civilă

., sector 3 București, Telefon 021._/Fax 021._

www.portal.just.ro; e-mail_

Operator de date cu caracter personal 2891

Dosar nr._

Data emiterii: 30.03.2015

CĂTRE,

TRIBUNALUL BUCUREȘTI

Având în vedere că prin sentința civilă nr. 3095 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București la data de 19.03.2015, în cauza civilă având ca obiect acțiune în constatare – clauze abuzive, pretenții,obligația de a face privind pe reclamanții F. A. M. ȘI B. A. în contradictoriu cu pârâta ., s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, vă înaintăm dosarul cu numărul de mai sus având .file și II volume.

PREȘEDINTE GREFIER

M. D. D.F. B.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Hotărâre din 19-03-2015, Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI