Ordin de protecţie. Sentința nr. 1898/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI

SENTINȚA CIVILĂ NR.. 1898/2015

Ședința din camera de consiliu de la 17 Februarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE R. M. D.

Grefier I. M. T.

Parchetul de pe lângă Judecătoriei Sectorului 2 București a fost legal reprezentat de procuror V. A..

Pe rol judecarea cauzei de minori și familie având ca obiect ordin de protecție, privind pe reclamanta C. G. în contradictoriu cu pârâtul Cireșnea S. M..

Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 16.02.2015, fiind consemnate în încheierea de la acel termen, care face parte integrantă din prezenta încheiere, dată la care instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amâna pronunțarea pentru data de 17.02.2015, când

INSTANȚA

Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:

Prin cererea inregistrata la data de 11.12.2014 pe rolul Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti sub nr._, reclamanta C. G. a solicitat emiterea unui ordin de protectie impotriva paratului Ciresnea S. M., prin care sa fie dispuse urmatoarele masuri:

1. Obligarea paratului la pastrarea unei distante minime fata de reclamanta si fata de copiii acesteia, precum si fata de rude ale acesteia
2. Obligarea paratului la pastrarea unei distante minime fata de domiciliul/ resedinta si fata de locul de munca ale reclamantei
3. Interdictia petru parat de a se deplasa in anumite localitati
4. Interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu reclamanta
5. Incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora

In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca a fost batuta si gonita din casa pe data de 06.12.2014 cu copii cu tot.

In drept, au fost invocate dispozitiile Legii nr. 217/2003.

Paratul, legal citat, nu a depus intampinare si nu s-a prezentat in fata instantei.

In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri.

Analizand lucrarile din dosar, instanta retine urmatoarele:

Potrivit art. 23 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, republicata, (1) Persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri - obligații sau interdicții: a) evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate; b) reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor, în locuința familiei; c) limitarea dreptului de folosință al agresorului numai asupra unei părți a locuinței comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima; d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de copiii acesteia sau față de alte rude ale acesteia ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate; e) interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic; f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima; g) obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute; h) încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora. (3) Pe lângă oricare dintre măsurile dispuse potrivit alin. (1), instanța poate dispune și obligarea agresorului de a urma consiliere psihologică, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor măsuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de îngrijire, în special în scopul dezintoxicării.

Potrivit art. 4 din Legea nr. 217/2003, (1) (...), violența în familie reprezintă orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârșită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiași familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate.

Potrivit art. 4 din Legea nr. 217/2003, „Violența în familie se manifestă sub următoarele forme: a) violența verbală - adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenințări, cuvinte și expresii degradante sau umilitoare; b) violența psihologică - impunerea voinței sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune și de suferință psihică în orice mod și prin orice mijloace, violență demonstrativă asupra obiectelor și animalelor, prin amenințări verbale, afișare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieții personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, precum și alte acțiuni cu efect similar; c) violența fizică - vătămarea corporală ori a sănătății prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înțepare, tăiere, ardere, strangulare, mușcare, în orice formă și de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum și alte acțiuni cu efect similar; d) violența sexuală - agresiune sexuală, impunere de acte degradante, hărțuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreținerii unor relații sexuale forțate, viol conjugal; e) violența economică - interzicerea activității profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existență primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate, acțiunea de sustragere intenționată a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi și dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor și resurselor comune, refuzul de a susține familia, impunerea de munci grele și nocive în detrimentul sănătății, inclusiv unui membru de familie minor, precum și alte acțiuni cu efect similar; f) violența socială - impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate și de prieteni, interzicerea frecventării instituției de învățământ, impunerea izolării prin detenție, inclusiv în locuința familială, privare intenționată de acces la informație, precum și alte acțiuni cu efect similar; g) violența spirituală - subestimarea sau diminuarea importanței satisfacerii necesităților moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspirațiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, impunerea aderării la credințe și practici spirituale și religioase inacceptabile, precum și alte acțiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare.

Din coroborarea art. 23 cu art. 3, rezulta ca, prin „stare de pericol”, in intelesul actului normativ susmentionat, se intelege consecinta actului de violenta, privit ca actiune sau inactiune, care provoaca sau poate cauza un prejudiciu sau suferinte fizice, psihice, sexuale, emotionale ori psihologice.

Din natura provizorie a masurilor enumerate de legiuitor, precum si din expresia „in scopul inlaturarii starii de pericol”, se desprinde urgenta care justifica emiterea ordinului de protectie.

Potrivit art. 5 lit. a) din actul normativ mentionat, prin membru de familie se înțeleg ascendenții și descendenții, frații și surorile, copiii acestora, precum și persoanele devenite prin adopție, potrivit legii, astfel de rude.

Instanta retine ca, in speta de fata, fata de lipsa probelor, se afla in imposibilitate obiectiva de a verifica daca este indeplinita conditia ca paratul sa fie membru de familie in sensul Legii nr. 217/2003, precum si de a determina daca sunt intrunite cerintele pentru emiterea ordinului de protectie.

In baza consecinta, instanta va respinge ca neintemeiata actiunea si va dispune obligarea reclamantei la plata catre Stat a onorariului in cuantum de 200 lei catre aparatorul din oficiu al paratului, conform delegatie nr. 1173/17.12.2014 emisa de Baroul Bucuresti.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge ca neintemeiata cerere a privind pe reclamanta C. G., cu domiciliul în sector 2, București, Calea Moșilor nr. 71 în contradictoriu cu pârâtul Cireșnea S. M., cu domiciliul în sector 1, București, .. 132.

Obliga reclamanta la plata catre stat a onorariului in cuantum de 200 lei catre aparatorul din oficiu al paratului, conform delegatie nr. 1173/17.12.2014 emisa de Baroul Bucuresti.

Cu drept de apel in termen de 3 zile de la data pronuntarii.

Cererea de apel se depune la Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti.

Pronuntata, astazi, 17.02.2015, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei conform art. 396 alin. 2 C.proc.civ.

PREȘEDINTE, GREFIER,

R. M. D.I. M. T.

Red. Jud. R.M.D/Th.red./19.02.2015/ 5 ex.